Profesorul anonim: 17 întrebări din cancelarie pe care Președintele Nicușor Dan ar trebui să le adreseze Ministerului Educației

Dl. Nicușor Dan a spus că, peste două luni, va solicita Ministerului Educației o analiză a situației din educație. Educația presupune, dincolo de dinamica socială, economică și comportamentală, claritate, disciplină, coerență, adevăr și o reconfigurare permanentă în funcție de rezultate. Aceste caracteristici sunt ignorate, din păcate, de decidenți, ori din lipsa de viziune, ori din cauza intereselor de moment, și, generații întregi sunt sacrificate și private de ceva ce ar trebui să le deschidă sufletul și mintea pentru o viață mai bună, adică educația.

Ar trebui să se organizeze Concurs Național pentru găsirea celui mai bun ministru al educației, cele mai luminate minți din această țară, cei care înțeleg și recunosc realitățile acestei țări și contextul internațional, să se înscrie la acest concurs și să fie ales cel care, fără o agendă sub birou și idei „revoluționare” preluate de la „prieteni” binevoitori sau din alte sisteme educaționale care se potrivesc ca nuca în perete la noi, se uită la copiii și la profesorii din această țară și le oferă soluții și motive pentru autodeterminare, autodepășire și responsabilizare față de propria formare.

Câteva sugestii – ce ar trebui să întrebe Dl. Președinte pentru a avea relevanță discuția cu Ministerul Educației: 

• Câte catedre, pe discipline, la nivel de județ, au rămas libere și sunt ocupate în acest an de profesori necalificați sau suplinitori care au luat mai puțin de nota 5 la titularizare. 
• Câte ore, la plata cu ora, sunt ținute de profesori necalificați sau cu notă mai mică de 5 la concursul de titularizare.
• Câți profesori predau alte discipline decât cea pe care o au pe diplomă în acest an școlar. Să se vadă clar care sunt disciplinele „acoperite” de profesori care au alte specializări.
• Câte catedre de matematică, fizică, chimie și TIC au rămas libere, deși erau scoase la titularizare în acest an.
• Câți absolvenți de facultate renunță la profesia didactică în primii 3 ani de la angajarea  pe perioada determinata sau nedeterminata. 
• Câte școli nu au spații disponibile pentru a pune in orar orele remediale de la învățământul primar (dacă ar fi puse în orar ar decala programul de după amiază și clasele ar termina după ora 19.00).
• Câte clase, din total, au depășit numărul de 30 elevi pe clasă în urma transferurilor făcute în această toamnă (acest fapt duce la supraaglomerarea unor licee și depopularea altora). 
• Câți profesori au norma didactică de 20 de ore în mai mult de două școli, la nivel de județ/sector.
• Care este fișa postului unui profesor, în care să fie precizat numărul de ore la clasă, respectiv 20, dar și numărul de ore necesar pentru pregătirea celor 20 de ore de predare. Nu se poate înțelege cât muncește un profesor dacă nu se precizează timpul pentru pregătirea unei ore de predare. Pentru cine nu înțelege contextul educațional actual, nu se poate preda la fel la toate clasele, dacă se dorește obținerea de rezultate. Care sunt celelalte activități obligatorii, pe lângă orele de pregătire și orele efective la clasă, cu resursele de timp necesare – serviciul pe școală, care este în afara programului cu ore la clasă, asistență la simulări examene naționale, olimpiade și concursuri, evaluarea la simulări examene naționale, olimpiade și concursuri școlare, pregătirea suplimentară a elevilor pentru examenele naționale, olimpiade și concursuri, consilii profesorale și activități metodice, ședințe cu părinții, ore de consultații cu părinții, managementul claselor și gestionarea problemelor de disciplină de la clasă, cursuri de formare continuă, realizarea statisticilor cu diverse situații, organizarea de olimpiade, analiza dosarelor de burse, realizarea planurilor diferențiate pentru copiii cu CES, organizarea și implicarea în proiecte, parteneriate, activități extracurriculare, accesibilizarea conținuturilor în funcție de evaluarea inițială și continuă de la clasă , formarea competențelor pe baza ultimelor descoperiri științifice, pe care profesorul trebuie să le cunoască etc. Nimeni nu ține cont de faptul că manualele sunt, practic, inutilizabile la liceu de ani de zile la multe discipline, acolo unde manualele nu sunt actualizate de 20 de ani iar dinamica, științifică și socială, nu este deloc surprinsă. Profesorul este cel care face diferența și, dacă timpul alocat ancorării în realitatea disciplinei predate este redus, calitatea actului didactic scade considerabil. Câți profesori tineri, care corespund acestui profil profesional și psihologic, capabili să ducă un asemenea volum de muncă fără să se uite la salariul pe care îl primesc, estimează ministerul că vor intra în sistem în următorii ani? Cei care corespund profilului și sunt în sistemul educațional capabili să genereze calitate, și care rămân în memoria copiilor și părinților ca „profesori”, sunt deja afectați de burnout, s-ar vedea clar dacă s-ar face un studiu real. Generalizarea ministerului „otrăvește” tocmai acești oameni, care și-au dedicat viața școlii și copiilor din comunitățile lor, care au ținut pasul cu vremurile, acești oameni de la care tinerele generații de profesori ar avea ce învăța. Câți dintre profesorii cu experiență și rezultate la clasă au timp pentru activități de mentorat? 
• Câți copii din mediul rural/urban fac naveta pe nivel – primar, gimnaziu, liceu, la nivel de județe.
• Analiza abandonului școlar pe anul școlar trecut, la nivel de județe. Studiile făcute de minister pentru identificarea cauzelor care au determinat abandonul școlar la nivel local și măsurile de prevenire a abandonului școlar, în funcție de cauzele identificate.
• Analiza situației rezultatelor din anul școlar trecut de la bacalaureat pe medii – urban mare, urban mic și rural. La nivel național, statistica nu are relevanță, nici măcar la nivel de județ. 
• Câte școli și licee nu au laboratoare dotate, funcționale, în care să se facă, constant, orele de științe (fizică, chimie, biologie). Și câte sunt folosite ca săli de clasă, din lipsa spațiului.
• Ce arată evaluările inițiale la clasa a V-a? Câți copii trec de la învățători la profesori fără să știe să scrie și să citească coerent? Câți nu știu să facă niște calcule elementare, tabla înmulțirii sau împărțirea? Se dă vina pe profesorii de la gimnaziu și liceu fără să se spună care este nivelul mediu de competențe pe care ar trebui să îl aibă un copil când trece la gimnaziu. Și câți copii îl au, câți nu. Care sunt cauzele, care sunt măsurile, concret. De rezultatele evaluării naționale de la clasa a IV-a nu se ține cont nicăieri. Nu se repeta anul, nu se intră pe planuri remediale pentru trecerea în clasa a V-a. Trecerea la clasa a V-a este prima „bornă” care ar trebui să fie evaluată corect și corectate disfuncționalitățile care nu permit atingerea competențelor la nivel mediu. Când toți copiii ajung la gimnaziu cu competențe de nivel mediu, atunci se poate trece analiza spre gimnaziu și liceu. Și se poate urmări parcursul educațional al copilului. 
• Câți absolvenți de facultate de anul acesta, care s-au înscris la examenul de titularizare și l-au susținut, au și ocupat posturi în acest an școlar în învățământ, comparativ cu anul 2023-2024.
• Care este numărul total de absențe la nivel liceal. Motivarea absențelor, într-un număr impresionant, care maschează absenteismul, nu a fost luată în discuție de nimeni în ultimii ani pentru a fi combătută. 
• Cum este cuantificat, la nivelul școlilor, volumul diferit de muncă al profesorilor și cum este recompensat. Exemplu – un profesor care predă o disciplină prezentă la examenele naționale, care susține ore de pregătire suplimentară, care evaluează teste scrise în fiecare modul, pentru sute de elevi, care pregătește copii pentru performanță sau remedial pentru examene și un  profesor care nu are legătură cu examenele naționale, care susține la clasă un singur test scris pe un an școlar, care nu are alte activități conexe disciplinei predate. 

Înainte de a avea un profil al absolventului, ar trebui să avem un profil al profesorului și o salarizare pe măsura standardelor impuse profesiei. Înainte de a avea o evaluare standardizată, ar trebui să fie aceleași condiții de învățare. Înainte de a vorbi, ar trebui să înțelegem corect toate variabilele din acest sistem extrem de complex. O problemă pe care Dl Președinte ar putea să o ia ca pe o provocare și, dacă ar rezolva măcar jumătate din ea, ar fi demn de laudă. Doar dacă reușește să identifice corect variabilele, este deja în progres. 

________________

Nota redacției: Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.