Noul proiect de programă de română. Profesorul Bogdan Rațiu: La începutul clasei a IX-a am construit un modul dedicat literaturii ca reprezentare a realității, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor. Profesorii vor avea oportunitate să-și aleagă textele

Bogdan Rațiu, vicepreședinte al Asociaţiei Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu”, a vorbit despre literatura din proiectul de programă pentru clasa a IX-a. „Aș sublinia că la începutul clasei a IX-a am construit un modul dedicat literaturii, literatură care este văzută ca reprezentare a realității, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor”, a declarat acesta marți, 23 decembrie, la prezentarea programelor școlare pentru Limba și literatura română.

• „Programa Fotache 2” de limba română a fost prezentată live, la ora 11:00, de Ministerul Educației, fără niciun anunț anterior făcut de instituție. Până la ora publicării acestui articol, proiectul concret de programă nu a fost publicat de Ministerul Educației și Cercetării.
• Bogdan Rațiu face parte din grupul de lucru curricular (GLC) pentru disciplina Limba și literatura română.

„Aș sublinia că la începutul clasei a IX-a am construit un modul dedicat literaturii, literatură care este văzută ca reprezentare a realității, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor, accentul fiind pus pe ideea pe care vrem să o transmitem elevilor că textul literar e un discurs complex despre lume și despre condiția umană. De aceea, profesorii aici vor avea oportunitate să-și aleagă textele în funcție de specificul clasei, de obișnuințele elevilor, de interesele lor și de nivelul în care și-au format competențele în anii de gimnaziu. Credem că este un modul de început care poate să facă legătura și cu anii de gimnaziu, pentru că l-am intitulat „reflecții despre literatură”, în concordanță cu tema generală din clasa a VIII-a: „reflecții despre lumea din jur”, a spus profesorul.

Bogdan Rațiu a vorbit despre formarea competențelor „în funcție de un conținut pe care l-am organizat diacronic”. Acesta a spus că este vorba de evenimente, de mentalități, dar nu se intră într-o detaliere:

„După parcurgerea acestui modul în care profesorii au oportunitatea de a face relații între texte dintre cele mai diverse, inclusiv literatură interbelică, literatură contemporană, urmează formarea competențelor în funcție de un conținut pe care l-am organizat diacronic. Fiecare perioadă pe care am propus-o urmărește același demers deductiv, de la contexte la texte, de la general la particular. În acest sens, fiecare perioadă este focalizată asupra contextului socio-istoric. E vorba de evenimente, de mentalități, dar, atenție, nu se intră într-o detaliere, ci noi propunem o perspectivă de tip survol care să-l introducă pe elev în realitatea acelui moment istoric. Ulterior, discutăm despre contextele culturale, dar pe care le interogăm de fiecare dată, pentru că în interiorul competențelor veți vedea că accentul este pus pe sensibilizare și exprimare culturală și pe reflexivitate și gândire critică. Deci, lucrurile nu sunt văzute pe strict descriptiv, ci le vom pune sub semnul întrebării, încercând să corelăm de fiecare dată cu contextul elevului și cu lumea de azi.”

Cadrul didactic a adus în atenție și că „am dorit să oferim spațiu profesorilor, astfel încât să creeze relații între texte, pentru a evidenția temele, valorile, formele literare pe care le avem în vedere în această perioadă”:

„După prezentarea contextului socio-istoric și a contextului cultural, urmează o prezentare a paradigmelor estetice, specifice acelor contexte, și, ulterior, reprezentări despre lume, prin texte literare specifice perioadei. În acest sens, am dorit să oferim spațiu profesorilor, astfel încât să creeze relații între texte, pentru a evidenția temele, valorile, formele literare pe care le avem în vedere în această perioadă. Și, treptat, ajungem și la studiul textelor, texte care reprezintă anumite forme specifice paradigmelor estetice pe care le studiem și, în acest sens, cred că e important de văzut că textele integrale pot fi receptate în funcție de cei 3 timpi metodici: prelectură, lecturi succesive și postlectură. Și subliniez acest aspect, pentru că, aici, profesorii pot interveni în funcție de orizontul elevilor, pot adapta prelectura în funcție de interesul acestora, iar în postlectură pot extinde înțelegerea lumii, înțelegerea textelor, a formelor literare spre orice alt tip de text, inclusiv spre ecranizări sau spre media.”

Redăm declarațiile complete ale lui Bogdan Rațiu:

„Partea de literatură – domeniul literatură – se focalizează pe două competențe generale, în care am încercat să subliniem raportul dintre texte și contexte, dar și abordarea propriu-zisă a textelor, cu accent pe texte studiate integral. Toate aceste conținuturi și, implicit, competențele iau în calcul modul în care sunt prezentate procesele receptării la PISA și am încercat, în cadrul competențelor, să facem acest transfer dintre ceea ce este menționat ca mod de receptare în evaluările de tip PISA și ceea ce presupune modelul curricular pe care noi l-am ales. E vorba de un model integrat între modelul dezvoltării personale, modelul cultural și cel estetic. Și atunci accentul l-am pus pe comprehensiune și pe interpretare, dar bineînțeles că nu am lăsat de o parte analiza specifică receptării formelor literare pe care noi le-am propus.

Competențele pe care le avem în vedere vizează atât cunoștințe declarative, pe care le-am organizat în mod diacronic, cât și cunoștințe procedurale. De aceea, am accentuat, atât în partea de literatură, cât și în partea de limbă, strategii de formare a competențelor. În cazul literaturii e vorba de strategii de comprehensiune și de interpretare și, în modul acesta, facem legătura cu ceea ce s-a întâmplat în programa de gimnaziu, unde nu doar i-am învățat despre texte literare, ci i-am învățat pe elevi cum să citească textele pe care noi le-am propus. Ulterior, în anii de liceu, elevii intră în lumea literaturii, încercând să-și construiască acele instrumente necesare pentru înțelegere și interpretare a textelor.

De asemenea, aș sublinia că la începutul clasei a IX-a am construit un modul dedicat literaturii, literatură care este văzută ca reprezentare a realității, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor, accentul fiind pus pe ideea pe care vrem să o transmitem elevilor că textul literar e un discurs complex despre lume și despre condiția umană. De aceea, profesorii aici vor avea oportunitate să-și aleagă textele în funcție de specificul clasei, de obișnuințele elevilor, de interesele lor și de nivelul în care și-au format competențele în anii de gimnaziu. Credem că este un modul de început care poate să facă legătura și cu anii de gimnaziu, pentru că l-am intitulat „reflecții despre literatură”, în concordanță cu tema generală din clasa a VIII-a: „reflecții despre lumea din jur”.

După parcurgerea acestui modul în care profesorii au oportunitatea de a face relații între texte dintre cele mai diverse, inclusiv literatură interbelică, literatură contemporană, urmează formarea competențelor în funcție de un conținut pe care l-am organizat diacronic. Fiecare perioadă pe care am propus-o urmărește același demers deductiv, de la contexte la texte, de la general la particular. În acest sens, fiecare perioadă este focalizată asupra contextului socio-istoric. E vorba de evenimente, de mentalități, dar, atenție, nu se intră într-o detaliere, ci noi propunem o perspectivă de tip survol care să-l introducă pe elev în realitatea acelui moment istoric. Ulterior, discutăm despre contextele culturale, dar pe care le interogăm de fiecare dată, pentru că în interiorul competențelor veți vedea că accentul este pus pe sensibilizare și exprimare culturală și pe reflexivitate și gândire critică. Deci, lucrurile nu sunt văzute pe strict descriptiv, ci le vom pune sub semnul întrebării, încercând să corelăm de fiecare dată cu contextul elevului și cu lumea de azi.

După prezentarea contextului socio-istoric și a contextului cultural, urmează o prezentare a paradigmelor estetice, specifice acelor contexte, și, ulterior, reprezentări despre lume, prin texte literare specifice perioadei. În acest sens, am dorit să oferim spațiu profesorilor să creeze relații între texte, pentru a evidenția temele, valorile, formele literare pe care le avem în vedere în această perioadă. Și, treptat, ajungem și la studiul textelor, texte care reprezintă anumite forme specifice paradigmelor estetice pe care le studiem și, în acest sens, cred că e important de văzut că textele integrale pot fi receptate în funcție de cei 3 timpi metodici: prelectură, lecturi succesive și postlectură. Și subliniez acest aspect, pentru că, aici, profesorii pot interveni în funcție de orizontul elevilor, pot adapta prelectura în funcție de interesul acestora, iar în postlectură pot extinde înțelegerea lumii, înțelegerea textelor, a formelor literare spre orice alt tip de text, inclusiv spre ecranizări sau spre media.

Credem că în modul acesta am organizat cât se poate de riguros, de coerent, de deductiv și, în același timp, cauzal conținuturile, pentru a le oferi șansă profesorilor să-și aleagă textele reprezentative și să observe modul în care elevii reușesc să perceapă fenomenul literal în toată complexitatea sa.”

Informații de context

Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.

Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.

Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.

În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.

Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.

Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]

• Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.

Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.

Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.

Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.

Citește și:

UPDATE „Programa Fotache 2” de limba română pentru liceu este prezentată LIVE de la ora 11:00 de Ministerul Educației, fără niciun anunț anterior / Varianța revizuită: abordări și în funcție de teme, forme literare, contexte / Competență urmărită: folosirea IA