Programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” a fost publicată în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul ministrului educației nr. 5.344 din 9 august 2023. Miercuri, Ligia Deca, ministrul Educației, a anunțat că, din anul școlar 2023-2024, elevii de clasa a XI-a vor studia disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul”. Vezi mai jos, în articol, competențele general și specifice, precum și în ce activități pot fi implicați elevii.
În nota de prezentare se arată că disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” este parte componentă a trunchiului comun din curriculumul liceal și profesional, ca urmare a aplicării Legii nr. 276/2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului.
Conform sursei citate, programa a fost elaborată pentru 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar, fiind aplicată la:
- clasa XI-a, cursuri de zi, învățământ liceal și profesional și învățământ liceal seral, filieră tehnologică;
- clasa a XII-a, învățământ profesional special, învățământ special ciclul superior al liceului, filiera tehnologică și învățământ liceal seral, filieră teoretică.
„Introducerea disciplinei școlare Istoria evreilor. Holocaustul în planul-cadru de învățământ are drept scop dobândirea de competențe și perspective noi despre istoria, cultura și tradițiile evreilor din România. Cultivarea memoriei și învățarea toleranței ca exercițiu de sinceritate sunt forme de asumare a propriei identități, iar educația și înțelegerea sunt cele mai bune modalități pentru a susține democrația și libertatea, pentru a contracara intoleranța și extremismul”, potrivit notei de prezentare.
În document este precizat că „noul curriculum propune elevilor nu doar cunoașterea istoriei evreilor și a momentelor tragice petrecute la jumătatea secolului trecut, dar și dezvoltarea unor valori și atitudini specifice cetățeniei democratice care trebuie formate și consolidate pe parcursul derulării demersurilor didactice pe parcursul anului școlar.”
Competențele generale sunt următoarele:
1. Utilizarea critică și reflexivă a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri și alegeri, în acord cu valorile societății democratice;
2. Asumarea propriei identități culturale și determinarea modalităților prin care interculturalitatea contribuie la promovarea acceptării celuilalt și a respectării drepturilor omului;
3. Implicarea responsabilă și creativă în diverse contexte de viață prin respectarea convențiilor de comunicare;
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
O activitate de învățare implică exerciții de comparare a faptelor istorice din perspectivă temporală și spațială în contexte diferite de comunicare. Elevii vor putea să realizeze eseuri despre cauzele și consecințele negării unor date, acțiuni, fapte despre antisemitism, Holocaust și crime împotriva umanității.
O altă activitate presupune realizarea de investigații privind povești de viață ale evreilor din comunitatea locală/națională/internațională, înaintea Holocaustului, în timpul acestuia și după Holocaust.
Alte exemple de activități sunt următoarele:
- întocmirea unui portofoliu despre meserii tradiționale ale evreilor, elemente de viață cotidiană, jocuri specifice copilăriei, dansuri tradiționale;
- organizarea unor expoziții de fotografii ilustrând monumente istorice, tradiții și obiceiuri ale evreilor raportate la comunitatea în care trăiesc;
- organizarea unor dezbateri având ca temă impactul prejudecăților și al stereotipurilor asupra calității vieții oamenilor;
- jocuri de rol: interpretarea rolului unor membri dintr-o comunitate multiculturală în vederea recunoașterii și promovării interculturalității;
- identificarea unor probleme din comunitate care pot genera conflicte sau situații de excludere/marginalizare a unor grupuri sau indivizi;
- realizarea unui e-book și audiobook cu conținuturi precum „Povestea unei personalități”, „Drepți între popoare”, supraviețuitori ai Holocaustului, oameni de cultură evrei etc.
Domeniile de conținut sunt: „Identitate evreiască și educația despre Holocaust în secolul al XXI-lea”, „Evreii în istoria universală”, „Evreii în spațiul românesc în secolele XIV—XX”, „Holocaustul în Europa”, „Holocaustul în România pe teritoriile aflate sub administrație românească și în nordul Transilvaniei”, „Evreii în România postbelică și memoria Holocaustului în secolul al XXI-lea”.
Sugestii metodologice pentru profesori
„Modul în care este concepută programa „Istoria evreilor. Holocaustul” răspunde unei duble exigențe: pe de-o parte, de a fi un punct de plecare comun pentru toți profesorii și, pe de altă parte, de a le oferi sprijin în interpretarea și adecvarea acesteia la condițiile specifice în care își desfășoară activitatea. Astfel se recomandă:
- crearea unui mediu de învățare pozitiv, interactiv, cu o abordare centrată pe elev;
- analiza critică, din perspectiva valorilor democratice, a surselor istorice scrise, vizuale și de istorie orală;
- definirea termenilor antisemitism, Holocaust, genocid pe baza documentelor internaționale unanim acceptate;
- individualizarea istoriei, prin transformarea statisticilor în povești personale;
- abordarea din perspectiva interculturalității și a multiculturalității;
- încurajarea studiului istoriei și al memoriei locale, regionale, naționale și universale;
- abordarea interdisciplinară;
- încurajarea elevilor de a lua parte la tradițiile naționale și locale și de a reflecta pe marginea acestora;
- contextualizarea, pe cât posibil, a conținuturilor în raport cu comunitatea în care trăiesc elevii;
- descurajarea legitimării distorsionării faptelor istorice și a negării Holocaustului.
Pentru formarea, dezvoltarea și evaluarea competențelor elevilor, profesorii pot folosi strategiile centrate pe elev care utilizează metode didactice interactive precum mozaicul, dezbaterea, problematizarea, cubul, turul galeriei, pălăriile gânditoare, diagrama Venn și metoda cauză-efect, metode care se pretează pentru activitățile în clasă, dar se pot folosi și aplicațiile platformelor de e-learning, conform documentului.
„Pot fi integrate în demersul didactic și site-urile Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, ale Institutului de la Yad Vashem din Israel, ale Muzeului Holocaustului din Washington, care au secțiuni dedicate activităților didactice, numeroase surse, mărturii și exemple de activități de învățare, 10 suporturi didactice cu privire la abordarea problema”, potrivit sursei de mai sus.
Programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” poate fi consultată mai jos:
Informații de context
- Legea Învățământului preuniversitar prevede că noua disciplină se va studia din anul școlar 2025/2026, potrivit art. 248 (29), după cum a remarcat directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, într-un interviu pentru RFI.
- Ministrul Educației, Ligia Deca, a amintit, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, că „începând cu anul școlar 2023-2024, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” va fi cuprinsă în planurile-cadrul ale învățământului secundar superior.”
- Amintim că legea privind introducerea în programa școlară a studierii istoriei evreilor și a Holocaustului a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, în luna noiembrie 2021, după cum a scris G4Media.ro.
Citește și:
Din toamnă, toți elevii de clasa a XI-a vor studia disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul”, anunță ministrul Educației
De ce este importantă studierea Istoriei evreilor și Holocaustului
Introducerea disciplinei obligatorii „Istoria evreilor și a Holocaustului” a fost amânată cu doi ani prin noua lege a învățământului, spune directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian
OFICIAL Planurile-cadru pentru liceu au fost modificate după ce a fost introdusă disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul”
Istoria comunismului ca instrument politic. Institutul care studiază crimele comuniștilor sprijină propunerea din menționare a acestei materii în proiectul noii legi. Forul atribuie ideea liderului liberal Alexandru Muraru, angajat în campania pentru legile educației, fratele unui fost președinte al IICCMER / Propunerea fusese făcută și de o organizație independentă
Elevii din anii terminali de liceu vor învăța „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România” ca disciplină opțională la decizia școlii, din anul școlar 2023-2024, potrivit legii promulgate de șeful statului
De ce este important studiul Holocaustului în școli? Marcel Bartic, profesor de istorie de liceu: Vorbim despre cetățeni români care au locuit lângă noi, au fost vecini cu noi, au fost colegi, nu de alt popor
“Istoria Evreilor. Holocaustul” ca disciplină obligatorie la liceu: Un proiect de lege aflat la Senat are sprijinul majorității partidelor și al Guvernului / Printre inițiatori: Sorin Cîmpeanu, care în cazul educației sexuale respingea schimbarea planurilor-cadru în Parlament
SONDAJ În ce a constat holocaustul în România? 35% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la întrebare
Matei Pop
Alexa Stănescu
Ioana Nicolescu
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
14 comments
Cu adevărat se pare ca am ajuns o țara de slugi. Au ajuns sa introducă Istoria Holocaustului OBLIGATORIU, iar NU LA CERERE, înainte de a introduce, OBLIGATORIU (dacă tot majoritatea e obligată sa învețe despre minoritate) ISTORIA MARTIRILOR DIN ÎNCHISORILE COMUNISTE (care, apropo, au fost omorâți, printre altele, si de evrei, fapt dovedit istoric…). Nu spun ca am ceva cu evreii, doar spun ca au existat si evrei răi, așa cum in orice țară exista si oameni rai, căci nu exista pădure fără uscături…
oh nu sfinții pârnăilor. nu vrei să spui că ești fascist, dar ești. un fascist neasumat, cum ar veni, ca majoritatea care se târăsc prin comentarii nowadays
Ce mult se vor bucura elevii !!!! O ora pe care o vor iubi! Pt că asa au considerat ca e util niste nesimtiti care nu au expertiza cu privire la ce e important pt un copil de clasa a 11 a! Din fericire, acea ora ,va reprezenta o ora de odihna pt 99% dintre elevi!Vor dormi in banci, prof se va preface ca va preda….la fel ca la toate orele de umplutura inventate de maestrii in educatie! E sortita esecului aceasta decizie!!!! Si asa vor fi toate deciziile diletanților care …. cică vor sa educe !
și ce este important pentru un copil de 11 ani? mă rog, în clasa a XI-a nu ai nici pe departe 11 ani, dar sunt curioasă ce expertiza aveți dumneavoastră. am și eu copil de 11 ani și întâmplător este pasionat de istorie.
Cum este posibil sa se studieze aceasta materie ????Suntem romani,urmasi ai lui Stefan cel Mare si Constantin Brancoveanu care au luptat pentru independenta Romaniei ,nu pentru ,,straini”.Rusine,celor care au propus ,aprobat sa se faca aceasta materie.Eu voi refuza categoric sa faca aceasta materie copilul meu .Si nu se va face…Inca mai sunt destui romani care isi iubesc tara.
Materia asta nu e rea, dar putea fi inclusa in orele de istorie existente. Materia putea fi restructurata la istorie. Era mai buna o ora de pauza sau o ora de pauza de masa. Dulapul lenes insa a dictat dupa cum il duce pe el mintea. Marioneta Deca a executat imediat.
Bunul simt ar fi cerut ca primul obiectiv sau prima intrebare din programa sa fi fost “de ce trebuie sa invat o ora in plus la scoala” si “de ce este important sa invat despre Holocaust o ora in plus la scoala?”. Dupa cum se vede, autorilor le lipsesc cunostinte despre didactica elementara centrata pe elev, bun simt pedagogic elementar si bun simt in general.
Pe langa aspectele pozitive nu puteau lipsi aiureli, cai verzi pe pereti si prostii, gen diagrama Venn la istorie, e-learning, predare sincrona si asincrona. Poate nu cunosc autorii ca un abonament la wordwall.net costa, nu e pe gratis. Gratis poti crea doar 5 resurse. Nu mai zic ca realizarea unui ebook sau audiobook presupune un PC / laptop, software si ceva competenete digitale. Poate mai raman ceva bani nefurati de la vreun PNRR sa se doteze clasele cu laptopuri.
Abordarea centrata pe elev e vorbarie goala. Programa prezentata nu e in nici un fel centrata pe elev, aste aceiasi maculatura ieftina centrata pe materie, singurul tip de programa pe care dinozaurii din minister stiu sa il faca.
De acord!
In lumea actuala, cu atatea derapaje extremiste, de o parte sau cealalta, trebuie rememorata istoria dureroasa, tragica, nedreapta!
La noi trebuie studiat (si) Holocaustul mai ales acum, cu razboiul … cam la granita, tinand cont si ca razboiul e “motivat” de VPutin, in mod paradoxal, cel putin ciudat, si prin explicatii legate de nazism.
Totusi, aceste pagini de istorie cred ca trebuie incluse in orele de istorie deja existente, punandu-se un accent deosebit pe anii respectivi.
Cred ca, de fapt, trebuie TEMEINIC studiata in scoala si istoria (reala!) recenta a Romaniei, inclusiv pana cel putin in anii 1990/2000 (adica si despre perioada comunista si Revolutia din Decembrie ’89, mineriadele etc), dar neaparat si istoria ambelor razboaie mondiale – anii 1900/1918 …pana in 1945, pt ca elevii, copiii de azi, noile generatiia se poata intelege istoria mondiala recenta si unde ne aflam (si noi ca popor) in prezent. Tinerii de azi, la peste 30 de ani de la evenimentele din Dec ’89, nu prea stiu nimic despre ce a fost atunci….
Stim ca istoria uitata ajunge sa se repete si ne putem da seama ca spalarea pe creier de care ne lovim tot mai mult, sub diverse forme, nu e delic o intamplare.
DAR peroada mentionata anterior, adica sfarsitul de secol 19 pana in sec.20, trebuie studiate logic in cadrul disciplinei “Istorie,” care deja exista in programa scolara.
Nu e nevoie de inventarea unei discipline noi.
Dar de ce nu si istoria maghiarilor sau a sașilor din Ro?
Sau a țiganilor din Ro?
Sunt chiar mai multi si au o istorie la fel de tumultoasa.
Da, Holocaustul a fost o drama. Ea trebuie cunoscuta si evitata in viitor.
Nu Romania a produs-o. Au existat cateva slugi care au implementat ordinele unor mai mari ai vremii asa cum alte slugi implementeaza acum gandirea mai marilor actuali.
Sa impui studiul obligatoriu al istoriei unei minorități exact asta e: o slugarnicie!
De ce sa nu fie studiata istoria monoritatilor?
A tuturor minorităților.
Astfel tinerii invata toleranta fata de cei putini.
Tare mi-e teama ca veti obtine efectul opus celui scontat daca veti baga pe gat aceasta disciplina tuturor elevilor de clasa a XI-a, o ora pe saptamana timp de un an, in plus fata de ce aveau in orar.🤔. Putea fi studiata ca optional, ca pana acum, sau ca un capitol distinct -eventual.
Nu stiu daca s-a gandit cineva ce probleme de logistica – mai precis de timp si spatiu fizic – va presupune introducerea celei de-a 31-a ore la toate clasele a XI-a in marea majoritate a liceelor, care invata in doua schimburi. In principiu de la 8 la 14 invata clasele de dimineata – a XI-a si a XII-a, iar de la 14 la 20 clasele a IX-a si a X-a, care pot avea pana la 33 ore saptamanal. Ce facem, scurtam orele de curs sau/ si pauzele in anumite zile ale saptamanii?
Nu v-ati gandit nici la consecinte de ordin practic nici la reactii nedorite de nimeni. De respingere, adica, sau chiar mai rau, din pacate ! Nu aveam o astfel de problema pana acum, ca natie – sper ca nu vrea nimeni sa o creeze acum, prin masuri negandite (in cel mai bun caz)
Noi avem elevi (aproape jumătate) care depind de transportul public. Nu pot rămâne la a 7-a oră în niciun fel, că au de mers pe jos 20 de km dacă pierd microbuzul. Dar cei din parlament, care au modificat legea educației ca să introducă minunea asta în TC habar n-au că nu toate școlile sunt în București. Ce le pasă!
Mi se pare perfect normal că această materie este la pas de egalitate cu chimia și biologia la mate-info in clasa a XI-a.
Esti din alta lumee! Sau îți place sa bati campii! Vorbe, vorbe….discutii fara conținut! Un an de zile, sapt de sapt….ce sa se discute asa de mult???? Doar daca ai o problema cu logica ai nevoie de atât timp sa studiezi aceasta noua disciplina!
Nu ați înțeles ce a vrut să spună dl. Zaharia. Citiți printre rânduri 😁
Și n-aveau toate astea timp să fie studiate în totalitate pe parcursul unui semestru/modul? Chiar era nevoie de un an întreg?!