Raport PISA 2022. Itemul de Matematică la care doar 5% din elevii români au știut să răspundă corect

20.747 de vizualizări
Foto: Captură – Raport PISA 2022 România
La Matematică, doar 5% din elevii români, care au participat la testarea PISA 2022, au răspuns corect la un item ce face parte din categoria celor în context social, arată Raportul PISA 2022 pentru România. Vezi mai jos, în articol, care a fost cerința pe care elevii au avut-o de rezolvat. De menționat este că acest item este cotat ca foarte dificil – elevii obțin cu greutate credit total (Nivelul 6).
  • PISA – Programme for International Student Assessment – este un studiu comparativ internațional organizat de către OCDE. El măsoară competențele de bază ale elevilor în vârstă de 15 ani în trei domenii principale – citire, matematică și științe. OCDE amintește, în anunțul privind data lansării rezultatelor, că ultima ediție, cea din 2022, a pus accentul pe matematică, existând un test suplimentar de gândire creativă. 

Conform raportului, la secțiunea itemilor în context social, elevilor li se prezintă un titlu de ziar despre o echipă locală de baschet, care menționează că echipa a câștigat fiecare meci din sezonul curent și că a avut o medie de 19 puncte diferență de scor, cumulate în victorii. Potrivit sursei citate, definiția termenului ”puncte diferență” este, de asemenea, oferită în stimul, în cazul în care elevii nu sunt familiarizați cu acest termen.

Foto: Captură – Raport PISA 2022 România

Întrebarea care se pune este dacă este posibil ca echipa să nu fi câștigat niciodată un meci cu 19 puncte, având în vedere că, media diferenței de scor pentru sezon este de 19 puncte.

„Acesta este un item de raționament abstract care cere elevilor să evalueze o supoziție pe baza înțelegerii conceptuale a unei medii (adică o medie aritmetică). Ei trebuie să selecteze fie “Da”, fie “Nu” și să ofere o explicație pentru a-și motiva alegerea”, se arată în raport.

Varianta de răspuns corectă este “Da”, este posibil ca echipa să nu fi câștigat niciodată un joc cu 19 puncte, chiar dacă 19 este media diferenței de scor.

Ce pot răspunde elevii, potrivit raportului

„Elevii pot răspunde argumentând că media nu trebuie să facă parte din setul de date sau pot oferi un exemplu de set de date care are o medie de 19, dar care nu conține elementul 19. De notat că, pentru această ultimă abordare, elevii pot oferi, de asemenea, un contraexemplu bazat pe o altă valoare decât 19, acesta reprezentând totuși un raționament pertinent în acest context.

De exemplu, media aritmetică a setului de date 6, 9 și 15 este 10, chiar dacă 10 nu este un element al setului de date. Răspunsurile care primesc un credit parțial fac referire la faptul că unele valori din setul de date trebuie să fie mai mari, iar unele valori din setul de date trebuie să fie mai mici decât media, dar nu menționează în mod explicit că nu este nevoie ca media să fie un element al setului de date.”

Conform sursei citate, „la acest item, elevii au înregistrat reale dificultăți. Astfel doar 5% elevi români au obținut credit total și 2% credit parțial. În țările OCDE, în medie, 11% au rezolvat complet și corect, iar 7% au răspuns parțial corect la acest item.”

Ce înseamnă credit total, credit parțial și fără credit

Foto: Captură – Raport PISA 2022 România
  • Amintim că, la PISA 2022, România a înregistrat o stagnare față de ediția precedentă, din 2018, iar la Matematică a scăzut ușor, cu două puncte. În cadrul acestei evaluări, nivelul 2 (pe o scară de la 1 la 6) în evaluarea finală, pe baza rezultatelor cumulate, este considerat a fi nivelul competențelor de bază, rezultatele inferioare echivalând cu analfabetism funcțional. În cazul Matematicii, acest nivel (sub nivelul 2) s-a ridicat, în rândul elevilor români, la 49%, în timp ce rezultatele de excelență  au fost, pentru Matematică, de doar 4% – Detalii aici
Citește și:
Ligia Deca, după rezultatele PISA 2022 cu cel mai mare grad de analfabetism funcțional la Matematică: Trebuie să avem discuții cu universitățile, cu facultățile de matematică, cu specialiști în științele educației să înțelegem ce din pedagogia matematicii în România trebuie adaptat la cerințele testelor de tip PISA
ITEMI PISA 2022 Exemple de probleme primite la testarea care arată un procent de analfabetism funcțional de 49% și un nivel de excelență de 4% la Matematică, pentru elevii români de 15 ani / Subiecte cu planete, puncte în meciuri de baschet și instrumente digitale de calcul
EXCLUSIV Mircea Miclea, despre rezultatele la PISA 2022: Este aberant să spui că a rămâne pe penultimul loc este reziliență. Este un loc din care nu prea mai poți coborî / Soluția nu este a înmulți evaluările elevilor, ci de a converti rezultatele de la evaluări în programe remediale personalizate
EXCLUSIV Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație: Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți când trebuie să aplice ce au învățat
LIVE VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
Rezultate PISA 2022 / Organizația World Vision: România e pe primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezavantajaţi şi avantajaţi. Copiii dezavantajaţi sunt în pericol
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale: Aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă. Este foarte greu să construiești rezultate bune în educație acolo unde nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor
Șerban Iosifescu, fost președinte al agenției care acreditează școlile, despre rezultatele de la PISA 2022: Care este impactul miliardelor cheltuite din 2009 încoace pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii și îmbunătățirea rezultatelor elevilor?
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
Folosirea dispozitivelor digitale în școli, pentru cel mult o oră în scop de destindere sau până în trei ore în scop de învățare, poate întări performanța elevilor la matematică. Apoi, performanța scade – analiză pe baza rezultatelor PISA 2022 / România – în topul utilizării instrumentelor digitale la școală
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
Rezultate PISA 2022. Aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
Rezultate PISA 2022. Măsurile anunțate de ministrul Educației din Republica Moldova: alocație de 50 de euro pe lună pentru părinții care își transferă copiii din școlile mici, în școli mari, crearea unei rețele de Școli Model, instruirea a 3 mii de cadre didactice pentru metodele noi de predare

20 comments
  1. 1.Elevii ( așa-numitul bazin) au fost selectați după aceleași criterii in toate țările, pentru că altfel nu se puteau face, prin definiție, statistici!
    2.La lecțiile de matematică, sigur nu există profesor care să nu le spună că acea medie aritmetică, dacă ar reprezenta coordonata unui punct, ar fi unul la mijlocul distanței dintre punctele de coordonate corespunzătoare celor două numere a căror medie aritmetică o facem! Punctele (luăm distincte)
    fiind o infinitate intre cele două ,,capete” , e clar că tu poți avea comportamente multiple la coordonatele lor (numerele), cu legăturide cotext sau fără….Etc. ….
    Ptr. a răspunde acestui item, nu foarte greu in esentă, e necesară doar aprofundarea noțiunii! O programă lejeră, intr-un sistem schimbat din rădăcini ca paradigmă, in care profesorul de matematică (și nu numai) să dantelărească noțiuni (de ex. probleme de colorare și acoperire-care nu sunt simple toate, dar care formează gândirea critică!) ar fi un ,,must”, dacă vrem un alt fel de rezultate!
    3.Acum vreo treizeci de ani, am primit vizita unui profesor de matematică din străinătate, metodist, printr-un proiect, chiar in perioada admiterii la liceu. Li se dăduse elevilor o ecuație cu necunoscuta situată in interiorul a două moduluri. Intrebarea colegului a venit rapid: ,,Faceți așa ceva ca rutină in ciclul gimnazial?”
    Cinstit, am răspuns:
    ,,Facem moduli? Facem!
    Facem ecuații reductibile la cele de gradul I ? Da! Ei, atunci ne putem aștepta la orice! “Cam asta era atunci paradigma românească!
    Apoi, s-a trecut la extrema cealaltă, mergându-se, dacă va aduceți aminte, până la ideea de ,,loto-prono”, una din o sută de variante cunoscute!
    Profesorul român de matematică a fost și este mijlocul sandvișului (pâinea-pe felii- părinții, programa)! Un sandviș bun, da, are un mijloc bun, dar și pâine de calitate! Și e greu să fii la mijloc!
    4.Profesorii cu o vechime de treizeci și cinci -patruzeci de ani sunt cei care ar trebui onorați, inclusiv pecuniar, pentru efortul de adaptare major la toate paradigmele fixate de factorii decizionali, pentru faptul că au reacționat pentru echilibrarea multor situații!
    5. Nu se poate da vina doar pe ei, profesorii, modelatori ( și moderatori) de performanță, că nu au rezultate dorite intr-un anumit fel, dacă ei sunt doar cei specializați (prin cursuri și experiențe) in a implementa! Sunt oameni diferiți, dar, in acest context, nu putem discrimina pe ceea ce ii diferențiază ca și motivație a eșecului de asamblu! Oamenii sunt diferiți, oricum am face grupările disjunct!
    6.Eșecul definit de unii poate fi un punct de inflexiune spre altceva! Dacă ne dorim asta!

  2. Domnilor ziariști, v-a trecut prin minte să investigați si să aflați din ce licee provin elevii care au dat testul PISA? Dacă sunt preponderent elevi din licee tehnologice, n-ar trebui să ne mire rezultatele slabe.

    1. Asta nu ar trebui sa conteze doamna sau domnisoatra. Pentru ca in primul rand sunt elevi de 15 ani, deci nu sunt la liceu si nu ar trebui sa conteze profilul liceului . In al doilea rand, cu nerusinarea caracteristica opincii romanesti ajunsa cine stie cum cine stie ce, dar autoconsiderata aristocrata si desteapta ca a terminat lceul x si nu tehnologic, ai facut o categorisire aberanta. Prostii sunt in liceele tehnologice. Faptul ca habar nu ai si cadeai si tu la testele PISA, rezulta din faptul ca nu intelegi nici dumneata notiuni destul de simple.Din moment ce doar 5-7 % dintre ei au reusit sa performeze, in sensul de a rezolva corect cerinta, nu insemna ca acei elevi nu stiau sa calculeze o medie aritmetica, ci doar canu stiau sa aplice in cazuri concrete si sa explice de ce au o anumta parere privitoare la opinia lor. Iar procentul respectiv domna, arata ca in scoala generala , unde se fac medittii in draci , profesorii nu sunt interesati in a face copiii sa inteleaga notiunile respective si sa le aplice creativ, ci , dor sa fac calcule. Matematica romaneasca nu e slaba la nivel teoretic ci la nivel de aplicare, catoate disciplinele predate in Romania. Iar daca te-a oparit stirea, gandest=te ca procentul, daca intelegi sa ol aplici creatic si nunumai sa il calculezi, arata ca profesorii sunt slabi si scoala romaneasca nepregatita sa faca fata cerntelor pietei muncii. De aia cercetam dar nu gasim, inovam si inventam dar nu aplicam, pentru ca ne lipsesste partea aplicativa din scoala.

      1. Ba contează al naibii de mult care e baza de selecție. Doar 3.4% din elevi au fost testați. Din ăștia, doar o parte (destul de mare) nu au reușit să rezolve miraculoasele teste (pe care nimeni nu le vede, sunt selectate niște exemple aleatorii și noi trebuie să presupunem cum arată restul).

        Dacă cei 3.4% sunt selectați majoritar din școli cu elevi cu situație socio-economică precară, total dezinteresați de școală și ce urmează să li se întâmple în viitor, cu minorități școlarizate sporadic, sau școlarizate în limba maternă (ceea ce duce la probleme crunte de înțelegere efectivă a limbii române), atunci DA, e o problemă de selecție. Nici nu mai aduc vorba de 2 ani de școală online în perioada pandemiei, făcută cum a putut fiecare școală/profesor/elev, cu dispozitive și costuri proprii, pentru că statul a fost ocupat cu diverse și n-a avut timp. (Și în ciuda pandemiei, chiar dacă celelalte state care au participat la PISA au scăzut, România a rămas unde era, jos ca de obicei, dar la aceleași scoruri.)

        Profesorii pot fi Einstein la pătrat, tot elevul trebuie să depună efortul pentru propria învățare. Nu învăț eu în locul lui, nu învață TikTok sau IG sau mama sau tata în locul lui!! Înțelegeți o dată că se lucrează strict cu ce poate, acceptă și învață efectiv ELEVUL.

        M-am săturat să văd specialiști din fotoliu cum îmi spun să-mi fac treaba – prin absurd, spunem că toți profesorii României sunt niște nepregătiți sau neadaptați, iar elevii sunt genii… Au toate lecțiile posibile pe Khan Academy, pe youtube, sunt profesori care pun toate lecțiile pe net, doar să se informeze – au TOATE informațiile din lume la dispoziție, la un clic distanță. Cum se face că niciunul din geniile astea nu e autodidact, din moment ce școala nu e capabilă să-i facă față?!

        Iar aia cu piața muncii și cerințele ei să i-o spui lui mutu’, nimeni nu știe cum va arăta piața muncii în 4 ani de acum înainte, când elevii ăștia termină liceul și caută fie să intre în forța de muncă, fie să-și continue studiile pentru o slujbă mai bine plătită. Și dacă se specializează, tot în străinătate ajung, pentru simplul motiv că aceeași muncă în România e de 5 ori mai prost plătită decât în străinătate. Așa că scutește-mă cu ce vrea piața muncii din România – vrea sud-asiatici, că-s ieftini și se lasă exploatați.

        Ca să nu mai vorbim că vreți rezultate ca-n vest, unde situația socială și economică a elevilor nativi (nu discutăm despre migranți, aia e altă mâncare de pește deja) e mult mai bună în medie decât situația elevilor români, FĂRĂ să considerați nimic specific României – părinți absenți, regiuni întregi deșert economic, infrastructură zero, jumătate din forța de muncă (ce nu a emigrat încă) plătită cu salariul minim, etc. Doar prețurile se aliniază la ce e în vest. Zic că e bine, nu?

        PS Partea aplicativă în școală va apărea organic când vor exista resurse pentru a putea fi implementată. Pentru moment, discutăm de pielea ursului din pădure (și asta facem de 34 de ani).

      2. Domnul florin, află că elevii de 15 ani care dau testele PISA sunt de clasa a 9-a. Dacă dumneata aveai 15 ani în clasa a 8-a, nu înseamnă că la fel e pentru toți.
        Și mai află matale că pentru un elev care are cunoștințe temeinice de matematică testele PISA sunt floare la ureche. Dacă ți se precizează într-o problemă că un acoperiș are forma unei piramide patrulatere regulate și tu nu știi caracteristicile acestui corp geometric, nu ai cum să rezolvi problema. Neînțelegerea unui text vine din necunoașterea termenilor/noțiunilor la care acesta face trimitere, deci indică incultura cititorului.

  3. Se pare ca aceste teste Pisa sunt de o stupiditate debordanta….depunctarea elevilor la acest subiect este absolut aberanta.

  4. în Belgia sau orice alt european testele sunt de 10x mai simple, la noi sunt de bătaie joc pt a arata ca e prosti, deși copiii romani depășesc orice alt european, la noi le fac pentru as bate joc de sistem, dl crimi Câmpenu din cauza căreia au murit în timpul pandemiei mii de romani cu marea deschidere a scolilor ceea ce în Franța etc nu a fost

  5. Complet irelevanta problema, bazata mai mult pe chestiuni de logica. Sa ne aliniem la aberatii din astea mi se pare o mare prostie.

    1. Intr-adevar, e bazata pe logica nu pe papagaliceala; refaceti testarea si dati ceva de copiat din manual sau nota pe caiet sau pe un referat luat de pe net.. Da, e aberant sa ne aliniem la asa ceva; ar insemna ca s-ar duce de rapa tot sistemul, ar trebui ca toata lumea: decidenti, profesori si elevi sa gandeasca!!!

      1. De acor in totalitate. raportat la numarul de postaci, facem parte din cei 5 % care gandesc logic. Restul, sunt inversunati grozav pe ideea de a gandi.

    2. Da domnule, pe logica, matematica pe care o poti aplica, stii de ce faci lucrul asta, stii ce spui, stii ce vorbesti, intelegi bine ce dracu e o medie aritmetica. Iar un text pe care il citesti trebuie sa intelegi naibii ce anume transmite, de ce transmite lucrul ala, cui se adreseaza, cui foloseste…. ce dracu…… amintiri din copilarie, caracterizarea lui harap Alb si nu intelegi ce naiba citesti pe o eticheta. De fpt, am mai auzit expresiaca , nu se pricepe domnule, ca e profesor, deci are treaba numai cu ce preda, in rest e numaiin lumea lui. Nu e deloc aberatie sa itiexplici si sa fii in stare sa explici alegerea variantei corecte, atita timp cat iti da si raspunsul , l;a dracu. Si sa intelegem nibii ca in matematica e adevarul; nu in moaste si icoane facatoare de minuni.

  6. Un “epic fail” al sistemului de invatamant. Un grup de elevi ne trecut pe la scoala, ar fi raspuns la intamplare, si tot ar fi nimerit raspunsul corect in 50% din cazuri. Dupa trecerea prin scoala romaneasca procentul se apropie de 5%! (Stiu, unii elevi au bifat raspunsul corect, dar nu au primit punctajul pt ca nu au argumentat.)

    1. Itemul e o balarie, nu e nimic de matematica acolo decat notiunea de medie aritmetica, imbracata intr-un context incalcit. Practic elevul trebuia doar sa citeasca cu atentie textul si raspunsul venea de la sine, daca nu e cu deficit de intelect! Dar tu pleci de la premisa ca elevii romani s-au chinuit din greu sa-l rezolve si nu au reusit. Eu cred altceva, ca nici nu au citit cu atentie, au bifat la plesneala ca sa termine mai repede sa plece acasa, ca stateau probabil dupa ore ptr marele test Pisa, despre care stiau sigur ca nu conteaza la nimic ptr ei, nu se pune in catalog etc. Iti dai seama ce interes si-au dat
      !
      Si apropo, vezi ca esti si tu putin neatent, adica nu intelegi complet lucrurile, nu se puncta numai ptr bifare Da sau Nu, trebuia si argumentare ptr punctaj maxim! Vezi? Asa si elevii…elevii de azi sunt altfel, nu mai au rabdare sa descalceasca intortocheli din astea, mai ales daca rezolvarea corecta nu avea nicio miza pentru ei. Astia de la PISA sunt depasiti daca nu inteleg asta.
      Se face aceeasi greseala, se ignora conditiile in care s-a dat testul si contextul aferent. Ia sa-i fi spus elevului ca nota se trece in catalog sau ca daca face perfect ia bursa de 2000 de lei,pariez ca rezultatele erau altele.
      Si daca te uiti si la “marea performanta” a statelor OCDE, deci creme de la creme, doar 11% au rezolvat corect! Iti dai seama! Deci in tarile alea premiante, doar 1 din 10 a rezolvat! IAr in Romania e mare tragedie ca doar 5%…
      E ca si cum ai spune ca da, Romania a luat nota 2 la itemul asta, dar premiantii mult laudati au luat dublu, adica 4!!! Dar ei sunt foarte tari fata de noi! Nu e de tot rasul? LA urma sunt toti corigenti, de fapt…
      Si itemul acesta este absolut irelevant in viata de zi cu zi, in practica. Cum incearca ei sa acrediteze idee ca testul asta verifica competente practice. Nu verifica nimic, decat toleranta elevului la a citi si descalci contexte complicate artificial, formulate in termeni din realitate dar fara nicio relevanta in viata de toate zilele!

  7. Itemul nu e deloc greu!!! Trebuie doar sa fii putin atent.
    Faptul ca in medie doar 11% l-au rezolvat (chiar si in tarile alea super mega smechere gen Japonia etc) arata ca invatamantul e intr-un declin profund oriunde in lume. Na, mare chestie, la ei 11%, la noi 5%, ar parea ca e diferenta mare, dar e ca si cum…intr-o clasa de elevi ala cu media 1 e de fapt premiantul clasei. Nu credeti ca e ridicol?

  8. notarea raspunsului cu “explicati aia si aia…” e de multe ori arbitrara (nb, nu subiectiva), stiu (din experienta directa) ca in unele tari europene (banui ca nu e o exceptie) este o poliloghie ingrozitoare necesara si nu iei punctele la scoala daca nu povestesti de ce 2+2 fac 4, pe de alta parte nu “se face” la clasa mai mult decat 2+2=4 (e drept, explicat exceptional de frumos). let’s face it: scorurile in tot OECD ul au luat-o la vale pt ca nu mai e motivatie. din varii motive. A zis-o Gabriel Attal (un corespondent mult mai doct al doamnei Educated Romania de la noi) in FR intr-un discurs “la nervi” sapt trecuta, cand pe scurt a spus ca “va da cu toti de pamant pana acestia vor invata ceva mate ca nu se mai poate asa”. adica: impartit clase pe prosti mediocri si “mai luminati” si tratarea lor separata, luarea in considerare la brevet (un fel de EN) a notelor de la scoala nu numai a examenului, etc.

    1. Interesant
      Să dea de pământ cu profesorii de matematică.
      Dacă un elev nu poate (sau nu vrea) să facă sport, duce scutire. Dacă un elev are o altă religie (sau vrea să chiulească de la oră) duce o declarație pe propria răspundere că e de altă religie (sau ateu).
      Matematica trebuie făcută de toți și cu toți, indiferent dacă pot sau nu, apoi mai trebuie testați.
      Oare cum ar arăta niște teste la final de ciclu date la alte discipline?
      La muzică termină școala și nu știu o notă, la sport ….🤣 , sunt de râsul curcilor, la fizică, chimie, biologie,…., note mari pe portofolii și proiecte iar cunoștințe 0.
      Cam asta e școala, Aceleași salarii la toți, muncă și răspundere diferențiată.

    2. Punem pariu ca o sa gasim copii in clsa a VIII -a care nu stiu de ce 2×2 fac patru? Ceea ce este de neiertat pentru profesori. Stim din experienta de elevi, parinti si bunici ca tabla inmultirii in Romania se invata pe de rost, fara prea multe explicatii de logica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Ministerul Educației a retras proiectul de ordonanță de urgență care dădea posibilitatea universităților să înființeze societăți comerciale și consorții de învățământ dual

Ministerul Educației a retras proiectul de ordonanță de urgență în care erau prevederi prin care universitățile puteau înființa societăți comerciale și prin care se puteau înființa consorții de învățământ dual.…
Vezi articolul

Ministrul Cîmpeanu susține desființarea prin reorganizare a CNATDCU prin ironii la adresa conducerii instituției: “MIT nu are nici cea mai mică șansă să aibă un singur profesor de calitatea membrilor Consiliului General CNATDCU”, “super-oameni care într-o sesiune de o oră validează între 2 și 300 de teze de doctorat”

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a apelat la ironii la adresa conducerii forului responsabil cu analiza plagiatelor din doctorate, CNATDCU, pentru a susține prevederile din proiectul legii învățământului superior, prin care…
Vezi articolul

Doar jumătate din locuințele din România au internet de mare viteză, iar 20% dintre români nu au fost niciodată online, anunță Cristin Popa, director în Autoritatea pentru Comunicații: La licitația pentru licențele 5G, de anul viitor, vom avea în vedere să intrăm cât mai mult în zona rurală

„Aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul, pe de altă parte, mai puțin de o treime dintre români au cunoștințe digitale elementare”, a spus vineri Cristin Popa,…
Vezi articolul