Rezolvarea subiectelor de la Logică și argumentare – Bacalaureat 2023, făcută de profesorul Florin Popovici: Grilele nu ar trebui să ridice dificultăți majore de înțelegere și rezolvare din partea candidaților

8.381 de vizualizări
Foto: © Diego Vito Cervo | Dreamstime.com
Profesorul Florin Popovici a rezolvat subiectul primit de elevi miercuri, 28 iunie, la proba la alegere în funcție de profil și specializare – Logică și argumentare 2023, pentru Edupedu.ro. Candidații au avut de scris, la subiectul al III-lea, elevii au avut de construit un silogism valid prin care să justifice propoziția „Unele poezii contemporane nu sunt citite de către liceeni”.

Elevii care au dat proba la alegere a profilului și a specializării la Logică au avut de rezolvat varianta 5, publicată aici de Edupedu.ro. Baremele și subiectele de la Logică, Psihologie, Sociologie și Filosofie – Bacalaureat 2023 au fost publicate de Ministerul Educației la ora 15:00.

  • Florin George Popovici este profesor doctor și predă la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, din Rădăuți, Suceava, din anul 2005. Este autor al unui ghid de Logică pentru Bacalaureat și coautor al unui manual pentru disciplina Dezbateri și oratorie și a realizat zilele trecute un ghid pentru Edupedu.ro cu indicații pentru candidații la proba de Logică.
Rezolvarea subiectului la Logică BAC 2023 – profesor Florin Popovici:

„Deși nu am încă baremul în față, îndrăznesc, impulsionat fiind de nerăbdarea și abundența mesajelor pe care le primesc de la elevii mei după ce au ieșit din sala de examen, solicitându-mi confirmarea corectitudinii răspunsurilor scrise de ei, să creionez o serie de sugestii privind rezolvarea subiectului la disciplina Logică, argumentare și comunicare din acest an. Timpul și spațiul rezervat unei astfel de sarcini nu îmi permite să adâncesc anumite aspecte, iar pe altele să le las voluntar deoparte, din rațiuni tehnice (de pildă, nu voi reda aici diagrama Euler corectă de la punctul I B, nici cele două diagrame Venn de la subiectul III A 2, cu speranța că voi reuși să fac asta într-un context ulterior, cât mai curând posibil). Îmi permit, totodată, să schițez, pe alocuri câteva considerații privind gradul de dificultate a diferitelor cerințe din subiect, eventual să constat, dacă va fi cazul, existența unor „momente-surpriză” în raport cu subiectele elaborate în diverse contexte prealabile (de pildă, simularea din acest an).

Grilele din acest an au fost formulate într-o manieră despre care consider, cu riscul subiectivității, că nu trebuiau să ridice dificultăți majore de înțelegere și rezolvare din partea candidaților. Atât pentru cei care s-au pregătit cu maximă seriozitate, cât și pentru cei care au considerat că punctajele la (unele dintre) grile nu sunt neapărat o miză, cerințele din acest an sunt…rezolvabile. Grilele au următoarele răspunsuri corecte: 1.c, 2.b, 3.a., 4.a, 5.d, 6.a, 7.b, 8.c, 9.c, 10.a. Însă, în mod surprinzător, dacă este să mă raportez la subiectele din anii trecuți și chiar la subiectul dat la simularea din acest an, la cerința de la punctul B, legată de adevărul sau falsitatea propozițiilor ce însoțesc diagrama Euler, constat că doar ultimul enunț (h) este A (adevărat), în timp ce toate celelalte propoziții (de la a la g) primesc răspunsul F (fals). Consider surprinzător acest aspect însă nu într-atât încât situația să producă prea mari emoții candidaților. Dimpotrivă, sper ca elevii să fi înțeles, de la profesorii care i-au pregătit, că nu există un algoritm potrivit căruia răspunsurile de A (adevărat) și F (fals) să fie egale ca număr sau într-un oarecare echilibru, deși, din perspectivă docimologică, se poate discuta…  

Voi intra puțin mai adânc în analiza subiectului II, iar motivul este acela că aici se pot înregistra nefericite pierderi de punctaj. La subiectul II A, contradictoria propoziției 1 este în limbaj formal SiP (1 punct), iar în limbaj natural Unele cântece populare sunt lipsite de valoare stilistică (1 punct), subcontrara propoziției 2 este în limbaj formal SoP (1 punct), iar în limbaj natural Unele dimineți de vară nu sunt răcoroase (1 punct), subalterna propoziției 3 este în limbaj formal SiP (1 punct), iar în limbaj natural Unii pictori români contemporani sunt recunoscuți în diaspora română (1 punct). În fine, supraalterna propoziției 4 este în limbaj formal SeP (1 punct), iar în limbaj natural Nicio societate conservatoare nu este stat modern (1 punct). La subiectul II B, conversa corectă a propoziției 1 în limbaj formal este: SeP → PeS/PoS (1 punct) iar în limbaj natural: Niciun cântec lipsit de valoare stilistică nu este cântec popular/Unele cântece lipsite de valoare stilistică nu sunt cântece populare (1 punct). Obversa corectă a propoziției 1, în limbaj formal, este SeP → Sa~P (Toți S sunt non-P), iar în limbaj natural: Toate cântecele populare sunt valoroase stilistic/au valoare stilistică (1 punct).

Conversa propoziției 2, în limbaj formal, este SiP → PiS, iar în limbaj natural: Unele dimineți răcoroase sunt dimineți de vară (1 punct). Obversa propoziției 2 în limbaj formal este: SiP → So~P (Unii S nu sunt non-P) iar în limbaj natural: Unele dimineți de vară nu sunt călduroase/calde (1 punct). La subiectul II C, contradictoria conversei supraalternei propoziției 4 este, în limbaj formal: SoP  → SeP (supraalterna) → PeS/PoS (conversa simplă/conversa prin accident) → PiS/PaS (contradictoria) (1 punct). În limbaj natural, contradictoria conversei supraalternei propoziției 4 are următorul enunț: Unele state moderne sunt societăți contemporane (2 puncte) sau, dacă elevii au optat pentru conversa prin accident, atunci avem enunțul Toate statele moderne sunt societăți contemporane. Conversa subalternei propoziției 3 este în limbaj formal SaP → SiP (subalterna) → PiS (conversa) (1 punct), în timp ce în limbaj natural, enunțul se exprimă astfel: Unii pictori/artiști recunoscuți în diaspora română sunt pictori români contemporani (2 puncte).

La punctul a din cerința subiectului II D, formulele celor doi elevi sunt:

X: SeP → Sa~P (Toți S sunt non-P) (2 puncte)

Y: SoP → PoS (2 puncte)

Primul raționament, cel al elevului X, nu a ridicat probleme de traducere din limbaj formal în limbaj natural, în măsura în care indicatorii probează așezarea standard a argumentului (de la premisa introdusă prin „dacă…” la concluzia ce debutează cu „atunci…”). La acest al doilea raționament, îmi doresc să cred că elevii au conștientizat faptul că premisa raționamentului este cea de-a doua propoziție, pe baza indicatorului specific „dacă ne bazăm pe faptul că…”, în timp ce primul enunț al elevului Y area rol de concluzie (având indicatorul „se poate spune că…). Chiar și dacă, să spunem, elevii ar fi încurcat rolurile celor două propoziții în argument, totuși confuzia, oricât de regretabilă, nu afectează scrierea formulei, acestea având aceeași cantitate și calitate (ambele sunt propoziții particulare negative). Cerința de la punctul b presupune ca elevii să precizeze că raționamentul elevului X este corect (obversiune validă), pentru care primesc 1 punct, în timp ce raționamentul elevului Y este greșit (conversiune nevalidă), ceea ce le aduce încă 1 punct. Cât despre justificarea incorectitudinii raționamentului elevului Y, cele 2 puncte sunt primite pentru formulări de tipul: „Elevul Y raționează greșit întrucât realizează conversiunea unei propoziții particulare negative și astfel încalcă legea distribuirii termenilor. Termenul S este distribuit în concluzie, unde îndeplinește rolul de predicat al unei propoziții particulare negative (PoS), fără a fi distribuit în premisă, unde îndeplinește rolul de subiect tot al unei propoziții particulare negative (SoP). Pentru a conchide cu privire la subiectul II, pot admite că acesta a fost unul cu un nivel rezonabil de dificultate, mai ales acolo unde elevii riscau să întâmpine eventuale (și nefericite) probleme: la traducerea enunțurilor cu rol de obverse în limbajul natural.

Prima cerință a subiectului III, A 1, a presupus scrierea a două scheme corecte pentru modurile silogistice date, din care primul (aee-2) este valid, iar al doilea (oao-4) reprezintă un silogism nevalid. Îmi doresc să cred că elevii au fost atenți la formularea în limbaj natural a unuia dintre cele două moduri silogistice date, chiar și dacă au ales să-l construiască pe cel nevalid (surprinzător, poate chiar să „sune” bine!) Punctajul poate fi primit chiar și în acest caz, având în vedere că subiectul nu precizează în vreun  fel că elevul trebuie să opteze, în construcția limbajului natural, pentru silogismul valid (dacă doar unul dintre cele două moduri silogistice este corect logic, așa cum e cazul de față). Voi trece peste reprezentarea diagramelor Venn, specificând faptul că, pentru a obține cele trei puncte acordate de barem pentru fiecare diagramă în parte, elevii au avut sarcina de a reprezenta corect ambele premise, constatând, în decizii, dacă rezultă sau nu concluzia. Foto mai jos:

Tot despre concluzii, enunțul dat în limbaj natural la subiectul III B, „Unele poezii contemporane nu sunt citite de către liceeni”, este o propoziție particulară negativă, opțiunea de rezolvare a elevilor fiind pentru scrierea, în primă instanță, a schemei de inferență a oricărui silogism corect ce susține cu ajutorul a două premise respectiva propoziție. De pildă, se puteau construi silogisme valide precum: eio-1, eio-2, eio-3, eio-4, eao-1, eao-2, aeo-2, eao-3, eao-4 ș.a. Cât despre termenul mediu, oportun era să se aleagă o noțiune din același registru lingvistic sau, în limbaj logic, din același univers de discurs, în acest caz, domeniul literaturii. De pildă, pentru eio-1, se potrivește, eventual, termenul „scriere plictisitoare” sau „operă literară neinteresantă”.

Subiectul III C, a presupus transformarea argumentului silogistic din limbajul natural într-o schemă, acesta fiind un silogism de tipul eio-1, având termenii: S (termen minor și subiectul concluziei) – „mamifere terestre”, P (termen major și predicat al concluziei) – „erbivore”, iar termenul mediu (M) – „feline”. Prima propoziție a silogismului dat este premisă majoră, a doua propoziție este concluzia argumentului, în timp ce ultimul enunț este premisa minoră a silogismului. Răspunsurile corecte sunt 1.F, 2.F, 3.A și 4.A.

În cele din urmă, rezolvarea corectă a subiectului III D presupune ca elevii să fi menționat corect, la punctul 1, că definiția dată încalcă regula adecvării, definitorul (element chimic) fiind un gen pentru termenul definit (clor). Cât despre punctul 2, opțiunile puteau evolua către precizarea oricărei alte reguli de corectitudine dintre cele cunoscute (regula evitării circularității, regula clarității și preciziei ș.a.m.d). De pildă, se putea încălca relativ ușor și fără prea mult efort regula definirii afirmative, printr-un enunț de tipul „Clorul este un element chimic care nu este sodiu”.

Concluzionând, fără să emit neapărat formulări cu rol de sentință sau enunțuri ce ar putea să genereze polemici relativ justificate pe marginea caracterului vag sau subiectiv al considerațiilor mele, mărturisesc că subiectul din acest an la disciplina Logică, argumentare și comunicare este unul… „cuminte”, moderat ca dificultate, cu cerințe enunțate într-o manieră rezonabilă și fără „capcane cognitive sau lingvistice” mai mult sau mai puțin intenționate de autori, fără surprize ce i-ar fi perplexat peste măsură pe absolvenții profilului umanist. Îmi asum speranța legitimă că elevii care au ales să-și exerseze gândirea în cadrul unei probe de bacalaureat ce își propune și, fără false modestii, chiar reușește într-o măsură considerabilă să se apropie de exigența obiectivității, au reușit să facă față astăzi cu succes provocărilor. Admirație pentru ei și, nu în ultimul rând, pentru distinșii mei colegi care au formulat cerințele subiectului”.

Ieri, marți 27 iunie, candidații la Bacalaureat 2023 au susținut proba obligatorie în funcție de profil – Matematică sau Istorie.

Urmează ca, joi, candidații care aparțin minorităților naționale, să susțină examenul la Limba maternă. Primele rezultate de la BAC 2023 ar urma să vină pe 3 iulie. Între 4 și 6 iulie are loc rezolvarea contestațiilor, iar pe 7 iulie afișarea rezultatelor finale, conform calendarului de BAC 2023.

Amintim că peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație – analiză Edupedu.ro.

Foto: © Diego Vito Cervo | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Rezolvarea subiectelor de la Geografie – Bacalaureat 2023, făcută de profesorul Bogdan Petre: Și în acest an, subiectele au încercat să se apropie tot mai mult de domeniul aplicativ, concret
Rezolvarea subiectului la Istorie – Bacalaureat 2023, făcută de profesorul Cosmin Florea: Subiectul a fost de nivel mediu, la fel ca cel de anul trecut
Rezolvarea subiectelor de la Matematică, Bacalaureat 2023, profil real, specializarea Matematică-info, făcută de profesoara Florentina Pavăl: Au fost subiecte de nivel mediu și cu enunțuri previzibile
Rezolvarea subiectelor de la Matematică, Bacalaureat 2023, profil real, specializarea Științe ale naturii, făcută de profesoara Florentina Pavăl – FOTO
Rezolvarea subiectelor de la Matematică, Bacalaureat 2023, filiera Tehnologică, făcută de profesoara Florentina Pavăl: Subiecte asemănătoare testelor de antrenament, nimic din ce s-a reintrodus anul acesta în programă
Rezolvarea subiectelor la Limba română, BAC 2023. Profesoara Genoveva Cerchez: Probabil că majoritatea candidaților vor scrie eseuri învățate, eventual pe de rost, ceea ce e complet frustrant pentru toată lumea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Repartizarea copiilor în clasa pregătitoare - costul standard pe elev

Evaluare Națională – clasa a II-a. Durata de rezolvare a testului să fie prelungită, propune Inspectoratul Școlar Sibiu / Pentru elevii de clasa a IV-a, testele să fie date pe platforme pentru reducerea consumului de hârtie

În privința Evaluării Naționale de la clasa a II-a, o propunere a Inspectoratului Școlar Județean Sibiu vizează prelungirea duratei de rezolvare a itemilor, după cum apare în raportul inspectoratului. Este…
Vezi articolul

DOCUMENT „Ministru” Educației le-a cerut universităților ca în 48 de ore să recomande experți care să evalueze proiectele de digitalizare depuse de aceleași universități pentru apelul de 234 de milioane de euro lansat recent. Experții vor fi retribuiți / Lista cu întrebările frecvente, publicată de minister

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, le-a solicitat universităților să recomande experți în digitalizare pentru evaluarea proiectelor depuse de universitățile în care ei lucrează, potrivit unui document trimis de minister. Amintim că…
Vezi articolul