Scriitoarea Luminița Corneanu, directoarea artistică a primului festival de literatură pentru copii din România, atrage atenția asupra filonului „identitar” care apare explicit în noua programă școlară de Limba română pusă în dezbatere de Ministerul Educației pentru clasa a IX-a. Concret, ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă – prin sintagme precum „conștiință identitară”, „perspectivă identitară”, „trăsături identitare”, „identitate națională”, „componentă identitară” și „identitate individuală” – față de programa de română încă în vigoare și care are o singură referire: „identitate culturală”, spune Corneanu.
„Îți vine să întrebi «cine v-a lucrat aici», dar lista comisiei de elaborare conține nume dintre cele mai respectabile ale disciplinei, efectiv nu-ți vine să crezi că a ieșit așa ceva. Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?”, scrie Luminița Corneanu.
Reacția integrală publicată pe pagina sa de Facebook de către Luminița Corneanu, doctor în filologie, profesoară de limba și literatură română timp de nouă ani, scriitoare și directoare artistică a festivalului Apolodor, primul festival de literatură pentru copii din România:
„Pentru c-am învățat la școală că ocurență egal semnificație, am numărat eu de câte ori apare ideea de identitate în noua programă de română de a noua:
de 12 ori, dintre care 10 sunt «conștiință identitară», «perspectivă identitară», «trăsături identitare», «identitate națională», «componentă identitară» și două sunt «identitate individuală».
Spre comparație, în programa de a noua în vigoare apare o singură dată: «identitate culturală».
Îți vine să întrebi «cine v-a lucrat aici», dar lista comisiei de elaborare conține nume dintre cele mai respectabile ale disciplinei, efectiv nu-ți vine să crezi că a ieșit așa ceva.
Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?”
Informații de background
De remarcat că efortul de înnoire curriculară așteptată pentru nivelul liceu de 20 de ani a debutat cu prezentarea noilor programe școlare de istorie, de la sediul Ministerului Educației, de către președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Președinte peste o academie populată de naționaliști, „suveraniști” și promotori ai curentului protocronist apărut în perioada comunistă, după cum a arătat în repetate rânduri G4Media.ro, Ioan Aurel Pop a anunțat de la Ministerul Educației că „ne-am străduit foarte mult [ca noua programă de istorie – N.Red.] să nu conțină accente naționaliste, în înțelesul naționalismului de exagerare”.
Ioan Aurel Pop s-a transformat în doar câteva luni din criticul cel mai acerb al planurilor-cadru pentru liceu publicate în dezbatere de ministrul Daniel David, în coordonatorul științific al grupului de lucru de la Ministerul Educației pe noua programă școlară de istorie și acum în prezentatorul curriculumului de istorie al Ministerului Educației.
Dacă în februarie 2025 Ioan Aurel Pop îl acuza pe ministrul Educației David de o „nouă ofensivă contra istoriei și geografiei”, spunând că „«specialiștii» ministerului educației […] au scos istoria și geografia – cele două cenușărese ale materiilor școlare – din «trunchiul comun» (cu posibilitatea puțin probabilă ca școala să poată repara vag această nedreptate)”, în timpul verii Academia Română a adoptat un nou statut prin care și-a adăugat o nouă atribuție care îi permite amestecul în activitatea Ministerului Educației și Ministerului Culturii, după cum a relatat G4Media.ro.
În luna august 2025, același Ioan Aurel Pop era numit de Ministerul Educației și Cercetării în funcția de coordonator științific al grupului de lucru care concepe programa școlară la Istorie – liceu, pentru elevii care intră clasa a IX-a în 2026.
Amintim două dintre deciziile recente care arată ruperea Academiei Române de modernitate: respingerea candidaturii scriitorului Mircea Cărtărescu, printr-un vot în luna februarie 2025, și primirea ca membru corespondent a lui Ilie Bădescu, sociologul care a scris prefața la una din cărțile lui Dughin, în ciuda unei scrisori deschise semnate de zeci de intelectuali. Doi dintre membrii Academiei care au făcut campanie activă împotriva lui Mircea Cărtărescu au studiat în URSS: Valeriu Matei, membru corespondent și director general al editurii Academiei Române, și Ion Hadârcă – autorul unor ode închinate lui VI Lenin, notează G4Media.ro.
În ceea ce privește noua programă de Limba și literatură română pentru clasa a IX-a, aceasta a fost pusă în dezbatere de Ministerul Educației și Cercetării marți seara, pe 25 noiembrie 2025.
Cea mai dură critică la adresa noii programe școlare propuse de Minister pentru elevii abia intrați în liceu a venit de la profesorul universitar Liviu Papadima. Într-o analiză publicată pe Contributors.ro, Papadima spune: „Actualul proiect readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. […] Vreau să mai adaug un lucru cât se poate de răspicat: cea mai mare parte dintre autorii «recomandați», de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă «materia» cursului meu de la Litere la anul I”.
Concret, noua programă de română pentru clasa a IX-a propusă de Ministerul Educației condus de Daniel David are următorii autori recomandați a fi studiați:

Spre comparație, programa școlară în vigoare în prezent prevede următorii autori:

Descarcă de aici programa școlară în vigoare, aprobată în 2009
Cine a făcut noua programă școlară de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Ministerul Educației a publicat lista comisiei de elaborare a noii programe. Componența grupului de lucru pentru elaborarea programelor de Limba și literatura română:


1 comment
Vai de steaua lor apusă!