SURSE 10 ore de predare, în loc de 14, pentru directori – amendament PSD la legea Bolojan

Creșterea degrevării normei directorilor până la 50%, față de 30% cât este estimarea în programul Bolojan este unul dintre amendamentele depuse de partide pe Educație în pachetul de măsuri fiscale propuse de Guvernul Bolojan, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. Asta ar însemna o normă de 10 ore de predare. Potrivit informațiilor noastre, măsura este susținută și de ministrul Educației Daniel David.

Amintim, un director de școală va avea normă de predare de 14 ore, din 1 septembrie, după degrevările și creșterea normei didactice din proiectul Legii Bolojan cu o degrevare de 30%, spunea secretarul de stat Sorin Ion: „Așa ies calculele”.

La Guvern a avut loc o ședință la Guvern de la ora 13.30, înainte de asumarea în Parlament, de la ora 15:00 a Legii Bolojan cu măsuri fiscale / Coaliția discută mai multe amendamente depuse

Un alt amendament propus este acela privind cuantumul pentru bursele acordate mamelor minore să rămână neschimbat la 700 de lei.

Creșterea degrevării normei de predare pentru directori până la 50% de la 30% cât este prevăzut în programul Bolojan, prevede un amendament la pachetul de măsuri fiscale, consultat de Edupedu.ro.

Pragul propus în proiectul de lege Bolojan, de 30%, poate duce până la 20 ore de predare pentru directori. Cu un prag de 50% posibilitate de degrevare, directorii ar pleca de la un minimum de ore de predare de 10 pe săptămână.

Din informațiile Edupedu.ro măsura e susținută și de ministrul Educației, Daniel David.

PSD și USR au depus mai multe amendamente la pachetul de măsuri de austeritate pe Educație.

Amintim, în forma prezentată de ministerul de finanțe în pachetul de măsuri, directorii ar avea o degrevare a normei de predare de până la 30%, ceea ce ar însemna că un director de școală va avea normă de predare de 14 ore, din 1 septembrie, după degrevările și creșterea normei didactice din proiectul Legii Bolojan. „Așa ies calculele”, spunea Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.

Propunere privind degrevarea de normă a directorilor:

Art. LIX – Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:

a) personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar și de educaţie extrașcolară, casele corpului didactic, centrele judeţene de resurse și asistenţă educaţională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistenţă Educaţională și centrele de excelenţă, cu până la 50% din norma didactică de predare-învăţare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Referitor la lit. a), propunem creșterea degrevării până la 50%, cu păstrarea limitării activităților suplimentare. Degrevarea de până la 30% nu operațională: se propune o degrevare de „până la 30%” din norma didactică de 20 ore/săptămână, adică cel mult 6 ore. În școlile mai mici, proporțional, de regulă unități de învățământ preuniversitar cu școli-structură în mai multe localități, degrevarea ar ajunge frecvent la doar 2 ore, ceea ce înseamnă că un director va avea normă de predare de 18 ore pe săptămână.

Argumentele principale sunt:

Proiectul de lege inițiază schimbări majore, pentru a le implementa este nevoie de o alocare suplimentară pentru rolul de director de unitate de învățământ preuniversitar, cel puțin pentru anul școlar 2025 -2026.

2) O degrevare de maximum 30% pune o presiune suplimentară pe restrângerile de catedră și, pe plecările din sistem. În plus, comasările de unități de învățământ pentru a îndeplini condiția de minimum 500 de elevi vor genera dispariția unor posturi de directori și directori adjuncți. Poate fi rațional ca printr-o degrevare mai mare să fie eliminată o parte din presiune.

Actuala propunere, cea din proiectul de lege, trebuie coroborată cu faptul că și orele directorului au loc în timpul programului școlar, ceea ce înseamnă că directorul nu mai ajunge fizic, pentru coordonare și control, în școlile-structură, în timpul programului de lucru, la inspectorat sau în alte activități care presupun prezență fizică.

Un ultim argument este cel al nevoii de capacitate a directorilor din sistem pentru situația comasărilor unităților de învățământ cu efective de sub 500 de elevi (estimăm că un număr de peste 2.000 de școli, la nivel național vor fi afectate). Această schimbare aduce o presiune administrativă considerabilă asupra directorilor școlilor care preiau aceste structuri și care vor gestiona mai multe sedii, cu orare diferite, vor coordona personal dispersat geografic, vor răspunde pentru mai multe platforme, clase, comisii și situații punctuale, vor asigura comunicarea cu părinți din comunități multiple și cu autorități locale distincte.

Al doilea amendament pe Educație a fost depus tot de deputatul PSD Mihai Ghigiu și se referă la menținerea cuantumului de 700 de lei pentru bursele acordate mamelor minore.

La art. LIII pct. 6, după alin. (13) al art. 108^1 se adaugă un nou alineat, alin (14), cu următorul cuprins:

”Alin. (14) Mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs.”

Menținerea burselor pentru mamele minore este justificată din mai multe perspective sociale, economice și etice, având în vedere vulnerabilitatea acestei categorii și impactul asupra viitorului lor și al copiilor lor. Aceste burse au impact semnificativ pentru:

Prevenirea abandonului școlar: Mamele minore se confruntă cu riscuri crescute de a renunța la educație din cauza responsabilităților parentale și a lipsei resurselor financiare. Bursele oferă sprijin material, permițându-le să continue studiile, ceea ce crește șansele lor de integrare socio-economică.

Reducerea sărăciei: Educația mamelor minore are un impact direct asupra bunăstării copiilor lor. Prin susținerea financiară, bursele contribuie la formarea unui viitor mai stabil pentru ambele generații, reducând dependența de asistență socială.
Impact social pozitiv: Sprijinirea mamelor minore pentru a deveni independente și educate contribuie la reducerea stigmatizării și la promovarea unei societăți incluzive, în care fiecare individ are șansa de a-și atinge potențialul.
Eliminarea burselor ar agrava inegalitățile, ar crește riscul de excluziune socială și ar submina eforturile de construire a unei societăți echitabile. Menținerea lor este, astfel, o investiție strategică în viitorul individual și colectiv.

Edupedu.ro a publicat o serie de reacții ale directorilor de școală privind propunerea de degrevare a normei de predare în proiectul Bolojan: