ULTIMA ORĂ 15 parlamentari inițiatori ai proiectului de lege pentru profesia de psiholog și-au retras semnăturile, iar inițiativa a fost redenumită / Cine sunt cei 5 deputați rămași în controversatul proiect

Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de psiholog, depus inițial în Parlament cu 15 inițiatori din mai multe partide, a rămas între timp cu doar 5 semnatari, după ce mai mulți parlamentari și-au retras oficial susținerea, potrivit site-ului Senatului. Inițiativa, înregistrată inițial ca B708/2025, în perioada primirii avizelor, a fost înregistrată cu un nou număr, L58/2026.

ERATĂ: inițial articolul indica 24 de parlamentari care și-ar fi retras semnătura. Datele arată că din cei 20 de semnatari inițiali, 15 și-au retras semnătura.

Potrivit fișei actului legislativ de pe site-ul Senatului, Biroul permanent a aprobat pe 3 februarie 2026 retragerea unor parlamentari din lista inițiatorilor. În forma actuală, proiectul mai este susținut de cinci deputați: Ghera Giureci-Slobodan (grupul minorităților), Ghigiu Alexandru-Mihai (PSD), Pirtea Marilen-Gabriel (PNL), Solomon Adrian (PSD) și Stancu Ionel (AMR – minorități).

Inițiativa legislativă fusese depusă în 16 decembrie 2025 cu sprijin transpartinic larg, cu o adresă de înaintare transmisă de Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților, incluzând între semnatari parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, precum și lideri politici de rang înalt. Ulterior, pe fondul consultărilor publice și al reacțiilor critice, mai mulți semnatari au anunțat retragerea sprijinului.

Proiectul de lege înregistrat acum ca L58/2026 urmărește să înlocuiască actuala Lege 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog și reorganizarea Colegiului Psihologilor din România. Inițiatorii susțin că este necesară o actualizare a cadrului legal, vechi de peste 20 de ani, în raport cu evoluțiile din domeniul psihologiei, sistemul Bologna și standardele europene.

Inițiativa propune redefinirea accesului în profesia de psiholog, prin introducerea obligativității studiilor universitare de master pentru obținerea dreptului de liberă practică, indiferent de forma de exercitare a profesiei. În forma proiectului, diploma de licență nu mai este suficientă pentru a profesa, chiar și în domenii în care absolvenții pot activa în prezent.

Proiectul modifică și structura parcursului profesional, introducând examene standardizate pentru accesul în profesie și pentru avansarea în gradele profesionale, precum și cerințe extinse de formare profesională continuă, avizată de Colegiul Psihologilor din România. Tot Colegiul ar urma să aibă atribuții sporite în autorizarea, controlul și supravegherea exercitării profesiei, iar limitarea numărului de mandate pentru cei aflați la conducere sau în comisiile și consiliul CPR ar urmasă fie elimitată.

Peste 12.800 de psihologi au semnat o petiție publică prin care cer retragerea proiectului, avertizând asupra unui „coșmar financiar” și a riscurilor pentru accesul copiilor și adulților la servicii psihologice, în timp ce Asociația Studenților Psihologi din România susține că noile reguli transformă parcursul profesional într-un traseu costisitor și restrictiv.

Liderul grupului senatorial al USR, Ștefan Pălărie, a declarat anterior pentru Edupedu.ro că proiectul nu a fost elaborat de juriștii USR, ci a fost prezentat partidului de reprezentanți ai Colegiului Psihologilor din România, ca rezultat al unui proces de consultare. El a precizat că retragerea semnăturilor nu conduce automat la retragerea inițiativei legislative, care poate continua traseul parlamentar chiar și cu un singur inițiator.

În același timp, președintele Colegiului Psihologilor din România, Edmond Cracsner, a declarat pentru Edupedu.ro că susține retragerea proiectului de lege, apreciind că forma actuală a inițiativei ridică probleme majore. Acesta a arătat, printre altele, că obligarea absolvenților de licență să urmeze studii de master pentru a putea profesa contrazice realitățile sistemului universitar și poate afecta accesul în profesie.

În prezent, proiectul L58/2026 se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului, fiind trimis pentru raport comisiilor pentru muncă, sănătate și învățământ, cu termen 24 februarie. Termenul de adoptare tacită este 19 martie 2026. Pe marginea proiectului au fost transmise 264 de opinii în cadrul consultării publice, iar inițiativa a generat reacții critice din partea psihologilor, studenților, psihopedagogilor speciali și a beneficiarilor serviciilor de sănătate mintală.