Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de psiholog, depus inițial în Parlament cu 15 inițiatori din mai multe partide, a rămas între timp cu doar 5 semnatari, după ce mai mulți parlamentari și-au retras oficial susținerea, potrivit site-ului Senatului. Inițiativa, înregistrată inițial ca B708/2025, în perioada primirii avizelor, a fost înregistrată cu un nou număr, L58/2026.
ERATĂ: inițial articolul indica 24 de parlamentari care și-ar fi retras semnătura. Datele arată că din cei 20 de semnatari inițiali, 15 și-au retras semnătura.
Potrivit fișei actului legislativ de pe site-ul Senatului, Biroul permanent a aprobat pe 3 februarie 2026 retragerea unor parlamentari din lista inițiatorilor. În forma actuală, proiectul mai este susținut de cinci deputați: Ghera Giureci-Slobodan (grupul minorităților), Ghigiu Alexandru-Mihai (PSD), Pirtea Marilen-Gabriel (PNL), Solomon Adrian (PSD) și Stancu Ionel (AMR – minorități).
Inițiativa legislativă fusese depusă în 16 decembrie 2025 cu sprijin transpartinic larg, cu o adresă de înaintare transmisă de Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților, incluzând între semnatari parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, precum și lideri politici de rang înalt. Ulterior, pe fondul consultărilor publice și al reacțiilor critice, mai mulți semnatari au anunțat retragerea sprijinului.
Proiectul de lege înregistrat acum ca L58/2026 urmărește să înlocuiască actuala Lege 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog și reorganizarea Colegiului Psihologilor din România. Inițiatorii susțin că este necesară o actualizare a cadrului legal, vechi de peste 20 de ani, în raport cu evoluțiile din domeniul psihologiei, sistemul Bologna și standardele europene.
Inițiativa propune redefinirea accesului în profesia de psiholog, prin introducerea obligativității studiilor universitare de master pentru obținerea dreptului de liberă practică, indiferent de forma de exercitare a profesiei. În forma proiectului, diploma de licență nu mai este suficientă pentru a profesa, chiar și în domenii în care absolvenții pot activa în prezent.
Proiectul modifică și structura parcursului profesional, introducând examene standardizate pentru accesul în profesie și pentru avansarea în gradele profesionale, precum și cerințe extinse de formare profesională continuă, avizată de Colegiul Psihologilor din România. Tot Colegiul ar urma să aibă atribuții sporite în autorizarea, controlul și supravegherea exercitării profesiei, iar limitarea numărului de mandate pentru cei aflați la conducere sau în comisiile și consiliul CPR ar urmasă fie elimitată.
Peste 12.800 de psihologi au semnat o petiție publică prin care cer retragerea proiectului, avertizând asupra unui „coșmar financiar” și a riscurilor pentru accesul copiilor și adulților la servicii psihologice, în timp ce Asociația Studenților Psihologi din România susține că noile reguli transformă parcursul profesional într-un traseu costisitor și restrictiv.
Liderul grupului senatorial al USR, Ștefan Pălărie, a declarat anterior pentru Edupedu.ro că proiectul nu a fost elaborat de juriștii USR, ci a fost prezentat partidului de reprezentanți ai Colegiului Psihologilor din România, ca rezultat al unui proces de consultare. El a precizat că retragerea semnăturilor nu conduce automat la retragerea inițiativei legislative, care poate continua traseul parlamentar chiar și cu un singur inițiator.
În același timp, președintele Colegiului Psihologilor din România, Edmond Cracsner, a declarat pentru Edupedu.ro că susține retragerea proiectului de lege, apreciind că forma actuală a inițiativei ridică probleme majore. Acesta a arătat, printre altele, că obligarea absolvenților de licență să urmeze studii de master pentru a putea profesa contrazice realitățile sistemului universitar și poate afecta accesul în profesie.
În prezent, proiectul L58/2026 se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului, fiind trimis pentru raport comisiilor pentru muncă, sănătate și învățământ, cu termen 24 februarie. Termenul de adoptare tacită este 19 martie 2026. Pe marginea proiectului au fost transmise 264 de opinii în cadrul consultării publice, iar inițiativa a generat reacții critice din partea psihologilor, studenților, psihopedagogilor speciali și a beneficiarilor serviciilor de sănătate mintală.
Ioana Nicolescu
Redacția
3 comments
Conform metodologiei publicate în Monitorul Oficial, Forurile responsabile, după peste 35 de ani de la REDESCHIDEREA Facultăților de Psihologie ar trebui să elaboreze STANDARDUL OCUPAȚIONAL pentru profesia de psiholog COD COR 263411, cu respectarea curiculei pentru fiecare Universitate și fiecare promoție.
Pentru INTRAREA în PROFESIE Colegiul Psihologilor din România poate elibera ATESTATE de Liberă Practică, pentru PROFESIA de PSIHOLOG cu respectarea DREPTULUI constituțional la muncă.
Pentru INTRAREA în SPECIALITATE, în special pentru specialitățile care se adresează DOMENIULUI SĂNĂTĂȚII, DA, Colegiul Psihologilor din România este SANATOS/ NECESAR / OBLIGATORIU din RESPECT pentru beneficiari/ PACIENȚI să elibereze ATESTATE de Liberă Practică DOAR ULTERIOR parcurgerii INTEGRALE a etapelor academice necesare și DOAR ULTERIOR PROMOVARII examenelor / evaluărilor .
SIMPLU și CLAR.
Mai mult decât atât, prin ORDONANȚA GUVERNULUI NR. 18 din 30 august 2021, punctul 45, sunt modificate ART 942 și 943 din LEGEA SĂNĂTĂȚII 95/ 2006 și psihologii sunt recunoscuți ca SPECIALIȘTI în DOMENIUL SĂNĂTĂȚII.
Psihologii care au asimilat cunoștințele necesare pentru a câștiga un concurs în SECTORUL PUBLIC de SĂNĂTATE, în Unitățile aflate în subordinea MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII avansează în plan profesional în baza ORDINULUI MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII 1470 / 2011.
ART 13 din actuala Lege a profesiei, 213/2004 menționează CONDIȚIILE privind vechimea în muncă și în SPECIALITATE.
Conform ART 6 din actuala Lege a profesiei 213/2004 psihologii pot profesează în Sectorul PRIVAT sau în Sectorul PUBLIC sau în ambele Sectoare.
DA, proiectul legislativ B708/ 2025, ART 28 bb) RECUNOAȘTE IDENTITATEA PROFESIONALĂ a psihologilor care profesează pentru PACIENȚI și DA ne aduce mai aproape cu un pas de ATRBUIREA CODULUI COR grupa 22 specific specialiștilor din DOMENIUL SĂNĂTĂȚII, aspect ce se armonizează cu ORDONANȚA GUVERNULUI NR.18 din 30 august 2021.
Aspectele menționate, consider că este SANATOS să EXISTE în LEGEA PROFESIEI, fie prin AMENDAREA Legi prezente 213/2004, fie prin elaborarea unei noi Legi.
Din respect pentru pacient, din respect pentru SĂNĂTATE.
Și DA, pentru DECIZII ECHILIBRATE, atât reprezentanții psihologilor menționați la punctul a) ART 6 din Legea 213/2004 cât și reprezentanții psihologilor menționați la punctul b) ART 6 din Legea 213 / 2004 AR FI SĂNĂTOS să fie reprezentați în PROPORȚII EGALE ( 1/2 fiecare ) în Forurile DECIZIONALE ale Colegiului Psihologilor din România, AVÂND în VEDERE FAPTUL că, PSIHOLOGIA este O PROFESIE de INTERES PUBLIC cu impact asupra persoanelor vulnerabile sau aflate în situații de vulnerabilitate sau RESPONSABILITATE MAJORĂ în plan social.
Marilen?!! Tocmai el?
E si normal. Pe lângă toate tâmpeniile pe care le include deja, aceasta noua lege este o centralizare de putere si o normalizare a lipsei de răspundere juridică.