Veșnicia rectorilor contribuie la transformarea universităților în zone gri ale comisioanelor politice – acuză mai multe grupuri civice, care exemplifică puterea politică și academică numindu-i pe Tudorel Toader, Ecaterina Andronescu, Remus Pricopie sau Sorin Cîmpeanu

2.000 de vizualizări
locuri în cămine - Studenția online
Foto: Pexels.com
Mai multe grupuri civice critică posibilitatea ca rectorii să rămână în funcții pe viață, introdusă în legea educației luni, printr-un amendament adus de senatorul social-democrat Liviu Pop. “Solicităm Președintelui României, dl. Klaus Iohannis, să nu promulge acest act normativ, întrucât, prin modificările aduse documentului în Parlamentul României, se aduc mari deservicii sistemului educațional românesc”, susțin organizațiile semnatare.

Modificarea legislativă “contribuie la transformarea sistemului de învățământ superior în zonă gri a comisioanelor politice și posibilelor abuzuri de putere. Pentru exemplificarea relațiilor strânse dintre puterea politică și cea academică reamintim nume ca Tudorel Toader, Ecaterina Andronescu, Remus Pricopie sau Sorin Cîmpeanu”, se arată în luarea de poziție semnată de Aradul Civic, Corupția ucide, Forum Apulum, Geeks For Democracy, Asociația Platforma România 100, #REZISTENȚA, Umbrela Anticorupție Cluj, Vă vedem din Sibiu, Asociația VeDem Just – Voci pentru Democraţie şi Justiţie.

“Universitățile românești trebuie să fie spații ale inovației, cercetării și excelenței, nu feude încremenite sub conducerea unor grupuri de interese stabile consolidate prin relații pe termen lung de afaceri sau de clan”, spun organizațiile semnatare.

Comunicatul integral semnat de mai multe grupuri civice

România are nevoie de profesori, nu de baroni

Reacție a mai multor grupuri civice la modificările aduse legislației din domeniul educației

Grupurile civice semnatare atrag atenția opiniei publice și își exprimă îngrijorarea cu privire la Art. 213 din L159/2019 (propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației), adoptată ieri de Senatul României, cameră decizională, și trimisă la promulgare. Susținem poziția Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România, ANOSR*, și solicităm Președintelui României, dl. Klaus Iohannis, să nu promulge acest act normativ, întrucât, prin modificările aduse documentului în Parlamentul României, se aduc mari deservicii sistemului educațional românesc.

Modificarea adusă articolului 213 de către Senatorul PSD Pop Liviu Marian elimină limitările de timp ale mandatelor rectorilor și deschide calea ca aceștia să poată ocupa această funcție pe termen nedefinit. Corelat cu faptul că decanii facultăților sunt aleși de către rectori, modificarea legislativă de ieri contribuie la transformarea sistemului de învățământ superior în zonă gri a comisioanelor politice și posibilelor abuzuri de putere. Pentru exemplificarea relațiilor strânse dintre puterea politică și cea academică reamintim nume ca Tudorel Toader, Ecaterina Andronescu, Remus Pricopie sau Sorin Cîmpeanu.

Unul din trei studenți români renunță la studii în timpul facultății și o mare parte dintre cei cu rezultate bune aleg să meargă să studieze în străinătate. Progresul societății are nevoie de specialiști și depinde de un sistem de învățământ centrat pe student, pe calitate și pe internaționalizare. Universitățile românești trebuie să fie spații ale inovației, cercetării și excelenței, nu feude încremenite sub conducerea unor grupuri de interese stabile consolidate prin relații pe termen lung de afaceri sau de clan.

Semnatari:
Aradul Civic
Corupția ucide
Forum Apulum
Geeks For Democracy
Asociația Platforma România 100
#REZISTENȚA
Umbrela Anticorupție Cluj
Vă vedem din Sibiu
Asociația VeDem Just – Voci pentru Democraţie şi Justiţie

*Poziția ANOSR poate fi regăsită aici: Studenții refuză dictatura în universități

Informații de background

Senatul a adoptat luni, 10 februarie 2020, în calitate de cameră decizională, peste 30 de modificări la Legea Educaţiei. Una dintre acestea vizează eliminarea limitei de “două mandate complete” pentru rectorii universităţilor. Legea pleacă acum la promulgare. Este vorba despre proiectul de lege L159/2019.

În prezent, legea educației în vigoare prevede la Articolul 213, alineatul 7, că “Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.” Ceea ce înseamnă că rectorii care s-au suspendat pe perioada mandatelor, fie pentru că au fost miniștri ai educației, fie pentru orice alte motive, pot să candideze și la al treilea mandat.

Noul alineat 7 – votat luni în Senat – statuează că “Durata mandatului de rector este de 4 ani”. A fost eliminată astfel condiţia de a nu ocupa mai mult de două mandate complete în aceeaşi universitate.

În plenul Senatului, la dezbaterea dinaintea votului, senatorul USR Vlad Alexandrescu a declarat: “În schimb, un lucru negativ este faptul că prin actuala lege, printr-un amendament introdus în ultimul moment în comisie, s-a eliminat limitarea mandatelor de rector. Numărul mandatelor de rector, care până acum erau limitate la două mandate, printr-o modificare a Legii Educației naționale ulterior s-a spus două ‘mandate complete’ și de aceea sunt rectori care au intrat în cel de-al treilea mandat. Prin acest amendament nu vor mai fi limitate mandatele de rector, ceea ce USR consideră că este inadmisibil. Motiv pentru care USR se va abține la votul pe actuala lege

Legea a fost votatată cu 73 de voturi pentru şi 34 de abţineri.

Citește și:

 

 

 

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Consiliul Național al Rectorilor, condus de Sorin Cîmpeanu, susține printr-o rezoluție proiectul Legii Învățământului Superior, elaborat inițial în mandatul de ministru al lui Cîmpeanu, dar care nu a fost finalizat încă de succesoarea Ligia Deca

Consiliul Național al Rectorilor (CNR), organism condus de fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, își exprimă susținerea față de proiectul Legii Învățământului Superior, potrivit unei rezoluții adoptate la sfârșitul săptămânii…
Vezi articolul

Numărul total al studenților din România – din nou în scădere, după doi ani de creștere /  Mai mulți absolvenți în 2021 decât în anul anterior, dar o bună parte termină studiile în domenii unde universitățile locale au prezență slabă sau nu au deloc în rankinguri internaționale

Numărul studenților din România a scăzut din nou în ultimul an universitar, după doi ani de creștere, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică. Acestea arată că scăderea…
Vezi articolul

Noua Politehnica București, formată după fuziunea cu Universitatea din Pitești, își începe activitatea didactică în noua formulă începând cu anul universitar 2023-2024 – legea de înființare a fost publicată în Monitorul Oficial

Noua Universitate Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, înființată prin fuziunea Universității Politehnica din București cu Universitatea din Pitești, își va începe activitățile didactică în noua formulă începând cu…
Vezi articolul