Proiectul DANS Știri

VIDEO Ce înseamnă să faci cercetare? Povestea a 5 tineri cercetători din cel mai mare proiect care studiază sistemele Fluviu-Deltă-Mare din Europa

Citire în 17 min
România, prin Institutul GeoEcoMar, este coordonatoarea fazei pregătitoare a primului proiect european care va studia integrat sistemul fluviu-deltă-mare. Ce face concret țara noastră în cadrul infrastructurii DANUBIUS-RI? Odată cu construcția „laboratorului viu” Delta Dunării, prin proiectul suport DANS, “vor fi amplasați senzori pe brațele principale, pe brațele secundare, în lacuri, în lagunele terminale cum e Musura sau Sahalin”, pentru a măsura ce efecte au barajele, dincolo de ceea ce pentru toți este cunoscut ca “dispariția plajelor”, a explicat pentru Edupedu.ro cercetătoarea Adriana Constantinescu una dintre direcțiile de cercetare.
  • Material susținut de Proiectul DANS
Proiectul DANS facilitează dezvoltarea unor noi direcții de cercetare în România cum ar fi analiza microplasticelor din medii naturale. Ce legătură au bucățile invizibile de plastic din mediu cu viața noastră de zi cu zi? “Fauna acvatică, de exemplu peștii, mănâncă particulele acestea de plastic, care seamănă cu hrana lor obișnuită. Astfel, peștii respectivi pot să ajungă la noi în farfurie cu tot cu microplastice”, a declarat pentru Edupedu.ro specialistul în mineralogie și sedimentologie Iulian Pojar.
Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar este locul unde am găsit-o și pe Roberta Castellano, tânără cercetătoare de origine italiană. A venit în România atrasă de experiențele colegilor săi de la Universitatea Politehnică din Bari care au avut stagii de pregătire prin intermediul unor burse Erasmus. “Colegii mei mi-au spus că prin intermediul acestor stagii de pregătire au reușit să înțeleagă noțiunile teoretice învățate în facultate. Știți că la Universitate e doar teorie, iar aici ai șansa să mergi pe teren și să înțelegi, să faci tu măsurătorile”, a explicat pentru Edupedu.ro Roberta Castellano.
  • Edupedu.ro a vorbit cu 5 dintre cei mai tineri cercetători din GeoEcoMar, toți implicați în proiectul DANS, componenta românească a celui mai important proiect paneuropean de infrastructuri de cercetare DANUBIUS-RI, aflat în aceeași categorie de importanță ca ELI (Laserul de la Măgurele). Am aflat tot atâtea istorii de viață și de devenire profesională. Cum se fac primii pași în cercetare?

Adriana Constantinescu – cercetător științific GeoEcoMar: ”Prin proiectul DANS, vor fi senzori amplasați în toata zona de interacțiune dintre Dunăre și mare, de la Galați și până în zona costieră a Mării Negre. Ar fi pentru prima dată când aceste medii naturale sunt studiate la o astfel de scară și atât de detaliat”
Adriana Constantinescu / Foto: Edupedu.ro

Adriana Constantinescu a absolvit în 2009 Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, după care a urmat un master în Geofizică aplicată la aceeași universitate. În 2012 a urmat un al doilea master, în Geoștiințe marine în Franța, la Brest, în cadrul căruia a făcut un stagiu de pregătire la cel mai mare institut de cercetări marine din Europa, IFREMER. Lucrarea ei de master, publicată în revista de specialitate ”Marine Geology”, a fost distinsă cu Premiul Academiei Române pe anul 2015. Din 2010, lucrează în GeoEcoMar, iar din 2015 este doctorand la Universitatea din Stirling, din Regatul Unit al Marii Britanii.

“Am început să lucrez în proiectul DANUBIUS-RI din 2013 și, lucrând cu cercetători din toată Europa, m-a ajutat foarte mult să îmi definesc direcțiile viitoare de cercetare în carieră – ce aș vrea să fac, de ceea ce sunt interesată. Apoi a apărut ideea unui doctorat, în colaborare cu Universitatea Stirling din Marea Britanie, care găzduiește, printre altele, și nodul de observare al DANUBIUS-RI. Proiectul de doctorat se desfășoară însă în Delta Dunării și Marea Neagră. Vrem să vedem care sunt efectele schimbărilor din bazinul Dunării asupra Deltei și a Mării Negre și suntem interesați în primul rând de impactul barajelor construite atât pe Dunăre, cât și pe afluenții Dunării, care, într-o oarecare măsură, opresc și schimbă fluxul de apă, de mâl și de nisip care ar trebui să ajungă în mod natural în Delta Dunării.

Un efect imediat pe care l-au constatat, probabil, mulți dintre noi, este eroziunea plajelor. Plajele nu mai primesc nisipul pe care în mod normal l-ar fi adus Dunărea și încet, încet, sunt ”spălate” prin acțiunea valurilor și a curenților. Deci dispar plajele. Aceasta este o consecință evidentă, dar sunt și alte efecte în celelalte medii ale Deltei, de exemplu în lacuri și în canale, care încă nu sunt încă studiate la fel de temeinic. Noi asta încercăm să vedem.

Împreună cu cercetătorii din alte țări, aducem și dezvoltăm în România metode științifice noi de cercetare a acestor zone, cum ar fi metodele de observație din satelit. Pentru a studia schimbările de mediu din Delta Dunării și din Marea Neagră, folosim imaginile satelitare și tehnicile de laborator în egală măsură. Senzorii care vor fi montați prin proiectul suport DANS în Delta Dunării ne vor ajuta să aflăm cât de precise sunt informațiile obținute din imaginile primite de la sateliți.

Tehnicile satelitare sunt în plină dezvoltare, fiind un instrument foarte util pentru managementul pe termen lung a zonelor costiere și a zonelor umede în general. Ele pot fi aplicate cu succes în Deltei Dunării și în cazul platformei continentale a Mării Negre.

Vor fi senzori amplasați pe brațele principale, pe brațele secundare, în lacuri, în lagune ca Musura sau Sahalin și în largul Mării Negre. Ar fi pentru prima dată când aceste medii naturale sunt studiate la o astfel de scară, plecând din bazin, ajungând în Deltă și apoi în mare.

Sperăm ca activitatea noastră să aibă în viitor un impact social și economic pozitiv în zonele pe care le studiem. Delta Dunării este una dintre cele mai sărace zone din Uniunea Europeană, iar proiectul DANS și proiectul DANUBIUS, ca infrastructură de cercetare, vor crea locuri de muncă, vor crea oportunități pentru oamenii aceștia să învețe despre lucrurile pe care noi le cercetăm, să învețe despre mediul în care trăiesc, să-și îmbunătățească viața.”

Iulian Pojar – cercetător științific GeoEcoMar: ”În cadrul proiectului suport DANS am început un studiu nou ca direcție în România – analiza microplasticelor din medii naturale”
Iulian Pojar / Foto: Edupedu.ro

Iulian Pojar a absolvit în 2012 Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, după care a urmat cursurile unui program de masterat în Geologie la Universitatea din București. Acum este doctorand la aceeași universitate, studiind mineralogia sedimentelor din Dunăre. Din anul 2012, lucrează în cercetare, la GeoEcoMar, iar din 2016 a ales să studieze poluarea cu particule microplastice, specializându-se în acest sens în Germania. Începând din anul 2019, a inițiat și va coordona un Proiect Național cu o durată de 4 ani pentru studiul microplasticelor din sedimentele, apa și fauna fluviului Dunăre, a Deltei și a Mării Negre.

“În cadrul GeoEcoMar sunt mineralog, mă ocup de mineralogie și sedimentologie, însă, în cadrul proiectului DANS, am început un studiu nou ca direcție în România, studiu care nu s-a mai făcut până în momentul de față și care vizează analiza microplasticelor din medii naturale. Deci medii terestre, cum ar fi fluviul Dunărea, Delta Dunării și zona costieră a Mării Negre, și medii marine, precum shelf-ul intern al Mării Negre.

Microplasticele sunt particule de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 mm, care ajung în medii naturale prin descompunerea macroplasticelor, si anume a obiectelor de plastic precum pungi, caserole, PET-uri. Prin deteriorarea acestora, apar microplastice în mediile terestre și, ulterior, în cele acvatice. Particulele microplastice mai pot proveni și din numeroase produse cosmetice sau igienice – pastă de dinți, detergenți, farduri – , iar aceste microplastice ajung în cele din urmă tot în natură.

Concret, fauna acvatică, de exemplu peștii, mănâncă particulele acestea de plastic care seamănă cu hrana lor obișnuită. Peștii respectivi pot să ajungă la noi în farfurie, făcând parte din alimentația omului, mai ales a persoanelor care trăiesc în Delta Dunării. Astfel, acele microplastice, deci acele particule de plastic de mici dimensiuni pe care, de cele mai multe ori, nu le vedem cu ochiul liber, ajung în corpul uman și, din cauza asta, eu cred că există o problemă în sănătatea omului.

Studiile științifice făcute deja pe această temă în lume au avut rezultate deloc îmbucurătoare, vorbim despre mii de particule de microplastice existente într-un singur kilogram de sediment sau într-un singur litru de apă, ceea ce poate să exprime un grad de poluare foarte accentuat. Microplasticele sunt prezente în tot bazinul Dunării, fapt ce arată că acest tip de poluare afectează toată Europa.”

Roberta Castellano – cercetător științific GeoEcoMar: ”Consider că e o șansă importantă să lucrez în proiecte precum DANS, deoarece am ajuns să cunosc în profunzime Dunărea, Delta Dunării și Marea Neagră, medii acvatice unice.”
Roberta Castellano / Foto: Edupedu.ro

Roberta Castellano a absolvit anul în 2014 Universitatea Politehnică din Bari, Italia, după care a urmat un masterat în Inginerie hidraulică la aceeași universitate. Din anul 2016, colaborează cu GeoEcoMar, devenind din 2018 angajata Institutului.

“Am ajuns în România acum trei ani, în anul 2016, după ce am obținut o bursă de studii din cadrul Programului Erasmus. În GeoEcoMar am participat la campanii de teren, am realizat mai multe studii asupra macrosistemului Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră.

Am folosit o parte din aceste date pentru a-mi definitiva lucrarea de licență, susținută în cadrul Universității Politehnice din Bari.

Am aplicat pentru această bursă la GeoEcoMar deoarece am avut câțiva colegi de facultate care efectuaseră aici stagii similare în anii anteriori și au fost foarte încântați de mediul de lucru și de profesionalismul cercetătorilor cu care au lucrat. Astfel, prin aplicarea acestor teorii în practică, au reușit să își însușească mai bine noțiunile teoretice dobândite de-a lungul perioadei de studiu. Consider ca această șansă este oarecum unică, si are un rol definitoriu în formarea profesională a oricărui tânăr absolvent de studii superioare. Totodată, este o experiență frumoasă, pe care toți ar trebui să aibă șansa să o trăiască.

După întoarcerea mea în Italia, mi-a lipsit foarte mult atmosfera de lucru din cadrul GeoEcoMar. Astfel, atunci când am aflat de pe internet de organizarea unui concurs de angajare în cadrul GeoEcoMar, am aplicat, am dat un examen și, în 2018, am fost angajată.

Consider că e o șansă importantă să lucrez în proiecte precum DANS, deoarece am ajuns să cunosc în profunzime Dunărea, Delta Dunării și Marea Neagră, medii acvatice unice. Vara trecută, timp de trei luni, am fost pe teren pentru a realiza investigații geofizice în zone specifice ale fluviului Dunărea. Rolul meu a fost acela de a măsura parametrii de curgere ai apei (viteză, debit, etc.) dintr-o barcă în mișcare, folosind aparatură de ultimă generație (de tipul Acoustic Doppler Current Profiler), precum și să realizez măsurători batimetrice, folosind aparatură de tipul single- și multi- beam. Aceste investigații geofizice s-au făcut fie de la bordul Navei de cercetare “Istros”, fie de la bordul bărcilor de cercetare.”

Albert Scrieciu – cercetător științific GeoEcoMar: În cadrul proiectului DANS, privim și tratăm Delta Dunării ca pe un laborator viu.
Albert Scrieciu / Foto: Edupedu.ro

Albert Scrieciu a absolvit în anul 2009 Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, după care a urmat masterul în Inginerie Geologică Ambientală la aceeași universitate, iar în prezent este doctorand la Academia de Studii Economice din București în Managementul ariilor geologice protejate. În anul 2008 a beneficiat de o bursă de studii la Universitatea din Hamburg, Germania, iar, până în momentul de față, a urmat mai multe stagii de perfecționare profesională atât în țară cât și în străinătate, dintre care amintim sesiunea de instruire pentru prelucrarea datelor Satelitare (Remote Sensing), organizată de către Netherlands Institute for Sea Research (NIOZ), din Yerseke, Olanda.

Din anul 2016, coordonează echipa de cercetare “Fluviul Dunărea” din cadrul GeoEcoMar, unde lucrează de șapte ani, fiind în același timp, coordonator din partea GeoEcoMar al mai multor proiecte de cercetare, dintre care trei proiecte Horizont 2020.

“DANUBIUS-RI reprezintă încununarea cu succes a muncii depuse de-a lungul anilor de o echipă de cercetători dedicați. Implementarea acestui proiect va conduce la rezolvarea multor probleme de natură științifică și de mediu și va genera o creștere economică semnificativă a regiunii Deltei Dunării.

Bazinul hidrografic al Dunării colectează ape de pe teritoriul a 19 țări europene, câștigându-și astfel titlul de cel mai internațional bazin hidrografic din lume. Este totodată colectorul și emisarul către Marea Neagră a tuturor evacuărilor din țările riverane din amonte, fapt ce afectează calitatea apelor Deltei Dunării, dar și a zonei costiere a Mării Negre.

Supersitul Delta Dunării, fiind una dintre cele mai mari suprafețe umede din Europa, reprezintă o zonă de maximă semnificație pentru noi, cercetătorii, în cadrul proiectului suport DANS. Consider că acest colț de rai trebuie ocrotit și apreciat de către toată lumea, pornind de la pescarul care trăiește în Deltă și ajungând la turistul care merge să se recreeze. În cadrul proiectului, considerăm și tratăm Delta Dunării ca pe un laborator viu.

Întotdeauna, în cadrul proiectelor de cercetare pe care le desfășurăm, în încercarea noastră de a veni cu răspunsuri la problemele generate de schimbările climatice și de impactul antropic, trebuie să recreăm condițiile din natură în laborator, pentru a obține condițiile limită (marginale) necesare dezvoltării modelelor matematice. Datorită faptul că, în cadrul proiectului DANS ne concentrăm atenția asupra macrosistemului Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră, uitându-ne la acesta ca la un laborator viu, nu mai este nevoie să recreăm aceste condiții. Acestea sunt deja acolo, trebuie doar să le măsurăm, să le monitorizăm și să le studiem particularitățile, după care acestea vor fi modelate, iar la final vom obține rezultatele (soluțiile) menite să contracareze fenomenele extreme care le pot afecta.

Dat fiind faptul că efectele acestor fenomene ce se răsfrâng asupra macrosistemului pe care-l studiem sunt din ce în ce mai complexe, este nevoie de o abordare holistică menită sa genereze un management integrat capabil sa combată aceste presiuni. Acest lucru este posibil prin implementarea de astfel de proiecte de cercetare, care abordează domenii atât de variate ale științei, prin aplicarea de metodologii complexe de investigare, de ultimă generație, de către specialiști din toate colțurile lumii.”

Maria Ionescu – cercetător științific GeoEcoMar: ”Proiectul DANS demonstrează că România poate să fie un lider în domeniul cercetării interdisciplinare.”

A absolvit în 2009 Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, an în care a avut și o bursă Erasmus în Științele pământului la Université de Bourgogne, din Dijon, Franța. A lucrat apoi în cadrul companiei petroliere Schlumberger în Romania, Turcia și Norvegia, pentru ca, în perioada 2013-2014, să-și modifice traseul profesional printr-un masterat în Protecția mediului marin la Școala de Științe Oceanice a Universității din Bangor, Marea Britanie. În prezent este doctorand la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.

Geologia m-a trimis direct, ca și carieră, în petrol și gaze, dar, cu timpul, am hotărât că vreau să trec pe partea de ecologie și am făcut masteratul în protecția mediului marin, care m-a adus ulterior pentru studii în Delta Dunării și litoralul Mării Negre. Am început să lucrez ca cercetător în toamna anului 2015 și din 2016 am fost implicată în proiectul DANUBIUS-RI, după ce acesta fusese admis pe foaia de parcurs ESFRI – Forumul Strategic European al Infrastructurilor de Cercetare.

Am văzut într-o perioadă foarte scurtă de timp cum planuri pe hârtie ale unui proiect se concretizează și devin planuri practice. Aceasta s-a întâmplat atunci când a început faza pregătitoare, DANUBIUS Preparatory Phase, proiect care a trecut cu brio de jumătatea perioadei de desfășurare, cu rezultate excelente la Comisia Europeană. Acest proiect are ca scop aducerea DANUBIUS-RI la maturitatea tehnică, juridică și financiară.

DANUBIUS-RI exista de foarte mult timp, însă, până în 2016 numai teoretic, numai pe hârtie. DANUBIUS-RI a fost transformat în parte practică prin DANUBIUS-PP, proiect în care sunt implicați cercetători din întreaga Europă, cu background-uri si discipline de studiu foarte diverse.

În prezent, consorțiul DANUBIUS Preparatory Phase este format de 30 de parteneri din 16 țări, din care fac parte institute de cercetare, academii de știință și universități. România, prin GeoEcoMar, este coordonatorul proiectului DANUBIUS – PP și, prin Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Științe Biologice, coordonatorul proiectului suport DANS.

Proiectul DANS demonstrează că România poate să conducă cu succes o inițiativă europeană și prin asta demonstrează întregii Europe, întregii lumi, că România poate să fie un lider în domeniul cercetării interdisciplinare. În momentul în care va fi implementat DANUBIUS-RI, laboratorul viu Delta Dunării va atrage în Romania cercetători din alte țări europene. În momentul de față, DANS se apropie de finalizarea ultimelor detalii ale acestui laborator viu.”

Informații de background

DANUBIUS-RI este unul dintre cele mai importante proiecte europene de infrastructuri de cercetare. În valoare inițială de 230 de milioane de euro, DANUBIUS-RI va fi o infrastructură de cercetare cu elemente distribuite în mai multe state europene.

Dezvoltat sub coordonarea României, DANUBIUS-RI a primit deja sprijinul altor 10 state și se estimează ca va fi complet operațional până în anul 2026. Infrastructura paneuropeană de cercetare va sprijini știința interdisciplinară de excelență și va aduce împreună cercetători specializați în mediile acvatice dulcicole alături de cei din mediul marin.

Scopul? Susținerea la nivel de bazin fluviu – mare a soluțiilor de management integrat, care vor reduce efectele combinate ale poluării cu cele ale altor acțiuni umane și cu cele produse de modificările climatice într-un mod care să permită reîntoarcerea comunităților umane la un trai în armonie cu natura.

“Încercăm să schimbăm modul de a gândi al oamenilor de știință”, prin conectarea cercetătorilor din domeniile științele vieții, științele pământului, inginerie, științe sociale și economice, a declarat pentru Edupedu.ro, în noiembrie 2018, Adrian Stănică, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină GeoEcoMar și coordonatorul proiectului ESFRI DANUBIUS-RI.

România, coordonatoare a proiectului, asigură Nucleul central (Hub-ul de la Murighiol, care va fi și cel mai mare laborator de studiere a mediului din Delta Dunării), dezvoltarea ”Laboratorului viu” Delta Dunării – Marea Neagră și Centrul de date (poarta spre lumea virtuala a întregului proiect pan-european), care va fi găzduit la Galați. În prima fază, proiectul DANS, coordonat de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Științe Biologice, elaborează planurile detaliate pentru a obține finanțarea construcției din fonduri structural europene.

  • DANUBIUS-RI a fost declarat “proiect strategic de importanță națională” de Guvern în octombrie 2014 și este parte din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 aprobată de Guvernul României. Tot în 2014, într-un raport numit Priorități pentru România 2020, Camera de Comerț Americană din România (AmCham) a desemnat DANUBIUS-RI prioritate de țară.

Citește și:

 

  • Material susținut de Proiectul DANS

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

BAC 2019 Pregătire gratuită la istorie. În fiecare sâmbătă la 10, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti

Mihai Peticila

“Un copil pasionat de lectură este un copil salvat”. Ce cărţi a ales o învăţătoare ca să-i îndrăgostească pe elevi de citit

Mihai Peticila

Ecaterina Andronescu: Licitația de anul acesta va fi pentru manuale de clasa a VII-a. La clasa I, editura unică încasează un nou contract

Raluca Pantazi

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.