Andreea Ioviță, profesor consilier şcolar la Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova, a vorbit despre reglarea emoțională și prevenirea adicțiilor. „Prevenirea adicțiilor începe încă din fragedă copilărie, de când părintele reușește să satisfacă nevoile de bază ale copilului, nevoile relaționale”, a precizat consilierul școlar. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Craiova.
Întrebată despre relația dintre elevi și părinți, Andreea Ioviță a spus că aceasta este foarte importantă în prevenirea adicțiilor:
„Este foarte importantă relația și aș putea spune că prevenirea adicțiilor începe încă din fragedă copilărie, de când părintele reușește să satisfacă nevoile de bază ale copilului, nevoile relaționale. Una dintre aceste nevoi este nevoia de reglare emoțională. Copiii nu se nasc știind să se regleze emoțional. Au nevoie să o facă părinții în locul lor și apoi împreună cu ei, ca mai târziu, în adolescență, de exemplu, să avem așteptarea ca elevul să să se regleze emoțional singur și să facă față diferitelor presiuni. Mecanismul psihologic al adicțiilor este unul foarte complex. Un aspect foarte important este felul în care el reușește să se regleze sau nu emoțional, dar sunt implicați și factori biologici și contextul social din care face parte. Este un fenomen complex, dar reglarea emoțională are un pilon important aici.”
Consilierul școlar a explicat ce înseamnă, de fapt, perioada adolescenței și cum poate fi ea văzută:
„În ceea ce privește perioada adolescenței, vă puteți imagina adolescentul precum o mașină cu un motor foarte puternic, care trăiește emoțiile la o intensitate mare, are o motivație și o dorință să experimenteze diferite lucruri, pe de o parte. Pe de altă parte, frâna acestei mașini este în dezvoltare încă, nu este ajunsă la maturizare. Asta înseamnă că lipsește autocontrolul și noi, adulții responsabili din jurul lor, conștientizând această lipsă autocontrolului, atât în rolul de profesori cât și ca părinți, e important să-l preluăm și să punem limite ferme. Sigur, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Limitele se pun cu blândețe, dar cu fermitate. Și sigur că obligatoriu este însoțirea elevului în reglarea emoțională.”
Redăm declarațiile consilierului școlar:
TVR Craiova: Se adresează elevii cabinetului școlar, ei având deja aceste vicii, sau sunt îndrumați de către cadrele didactice, de către colegi?
Andreea Ioviță: Ambele situații sunt întâlnite. Se adresează și din proprie inițiativă, sesizează probleme de concentrare poate – aici mă refer, în special, la dependența de ecrane – și sigur că își doresc să-și îmbunătățească memoria, concentrarea și performanțele școlare. Și atunci se adresează din punctul acesta de vedere, dar, bineînțeles, și la recomandarea cadrelor didactice, a domnilor diriginți și a părinților. Sunt și părinți care ne abordează în primul rând și apoi vine elevul.
TVR Craiova: Dacă tot vorbiți de părinți, cât de mult contează relația dintre un elev și părinții lui în a preveni aceste dependențe, fie ele de calculator, fie ele de substanțe interzise? Cât de importantă e relația?
Andreea Ioviță: Este foarte importantă relația și aș putea spune că prevenirea adicțiilor începe încă din fragedă copilărie, de când părintele reușește să satisfacă nevoile de bază ale copilului, nevoile relaționale. Una dintre aceste nevoi este nevoia de reglare emoțională. Copiii nu se nasc știind să se regleze emoțional. Au nevoie să o facă părinții în locul lor și apoi împreună cu ei, ca mai târziu, în adolescență, de exemplu, să avem așteptarea ca elevul să se regleze emoțional singur și să facă față diferitelor presiuni. Mecanismul psihologic al adicțiilor este unul foarte complex. Un aspect foarte important este felul în care el reușește să se regleze sau nu emoțional, dar sunt implicați și factori biologici și contextul social din care face parte. Este un fenomen complex, dar reglarea emoțională are un pilon important aici.
În ceea ce privește perioada adolescenței, vă puteți imagina adolescentul precum o mașină cu un motor foarte puternic, care trăiește emoțiile la o intensitate mare, are o motivație și o dorință să experimenteze diferite lucruri, pe de o parte. Pe de altă parte, frâna acestei mașini este în dezvoltare încă, nu este ajunsă la maturizare. Asta înseamnă că lipsește autocontrolul și noi, adulții responsabili din jurul lor, conștientizând această lipsă autocontrolului, atât în rolul de profesori cât și ca părinți, e important să-l preluăm și să punem limite ferme. Sigur, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Limitele se pun cu blândețe, dar cu fermitate. Și sigur că obligatoriu este însoțirea elevului în reglarea emoțională.
Insist pe subiectul acesta, pentru că el se va confrunta cu o stare de sevraj, dacă vorbim despre o adicție instalată, și atunci are nevoie de mult sprijin pentru a suporta copleșirea emoțională. Aș avea un sfat pentru părinți aici, la fel, încă din fragedă pruncie, e important să se întrebe «ce îl ajută pe copilul meu pe termen lung în situațiile în care este pus în dificultate?». Suntem tentați, ca părinți, să satisfacem nevoia imediată a copilului. Sigur că asta nu-i aduce beneficii pe termen lung. Este important este să ne gândim în felul acesta, să punem un stop înainte de a reacționa și noi impulsiv, poate și la furie, să ne gândim ce-l ajută, de fapt, pe copilul meu pe termen lung. Și atunci pun limită și rămân acolo să-l însoțesc în furie, frustrare și poate criza pe care o dezvoltă.
Prevederi legale despre numărul de elevi care revine unui consilier școlar
Regulamentul de funcționare a Centrelor de resurse și asistență educațională – CJRAE/CMBRAE
„Art. 36 – (2) În cadrul unităților școlare cu personalitate juridică:
(i) un post de profesor-consilier școlar la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari.”
Legea învățământului preuniversitar
„Art. 207 (9) Norma didactică a profesorului consilier școlar corespunde unui post de profesor-consilier școlar și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari.
Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației și includ colaborarea cu asistentul social și asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.”
Informații de context despre consilierii școlari
O cauza a deficitului de consilieri școlari a fost semnalată în septembrie 2025 de fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David: în ciuda numărului mare de posturi scoase la concurs, foarte puține au fost ocupate: „Tot stăm prost la numărul de consilieri școlari. Am avut foarte multe posturi scoase la concurs, în zona de consiliere și profesori de sprijin pentru copiii cu CES și consilieri școlari pe latură de psihologie. N-au fost posturi ocupate.”
Două analize naționale, publicate în 2024 și 2025, arată că elevii nu folosesc serviciile de consiliere: doar 17% au apelat la consilier în ultimul an, iar principalele bariere sunt lipsa de încredere, vizibilitatea redusă a consilierului, prezent adesea doar 1-2 zile în școală și teama de stigmatizare sau de a implica familia.
Elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță, însă doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală, conform unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025.
Consilierii școlari din liceele din România nu fac față volumului de muncă, iar elevii au nevoie tot mai mare de sprijin emoțional.
Consilierii școlari din liceele din România sunt supraîncărcați, insuficient integrați în viața școlii și confruntați cu cerințe mult peste capacitatea lor reală de intervenție, conform cercetării „Analiza serviciilor de consiliere la liceu. Provocări și direcții de îmbunătățire”, publicată de Institutul de Științe ale Educației pe 31 decembrie 2024. Studiul face parte dintr-o cercetare națională cu privire la implicarea școlară și calitatea vieții liceenilor și confirmă probleme structurale documentate și în alte rapoarte recente privind sănătatea mintală a elevilor.
Singura reformă sistemică aflată în derulare este proiectul european ConsEDU, de 25,5 milioane de euro, care urmărește până în 2027 formarea a 2.500 de consilieri, 2.000 de diriginți, 500 de învățători și dotarea a 2.500 de școli cu instrumente de consiliere, precum și crearea unei platforme naționale IT și actualizarea standardelor profesionale.
Citește și:
Consiliere școlară. Director CJRAE Dolj: Metodele tradiționale cu ce au fost mama și tatăl încă mai funcționează. Noi încurajăm foarte mult consultarea unui specialist
Consilierul școlar și profesorul apar pe ultimele locuri în „echipa de consultare” a elevilor atunci când aceștia decid la ce liceu vor să meargă – raport CMBRAE
Luciana Antoci, consilier pe educație al premierului: Poate că n-ar fi rău să evaluăm școlile și în funcție de climatul școlar, accesul la servicii de consiliere și rata de sesizări și probleme rezolvate
Ministrul Educației Mihai Dimian: Dacă doar 17% dintre elevi folosesc servicii de consiliere nu înseamnă că nu sunt îndeajuns consilieri școlari, ci că nu reușim să-i convingem pe elevi de această oportunitate pe care o au
Tot stăm prost la numărul de consilieri școlari, spune Daniel David: Am avut foarte multe posturi scoase la concurs și n-au fost ocupate
Doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a din județul Bihor a vorbit cu un consilier de orientare școlară înainte de a alege liceul, potrivit unui studiu sociologic realizat de Universitatea din Oradea / Aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a privesc viitorul cu îngrijorare, iar 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii
Consilierii școlari nu mai sunt obligați să predea, iar profesorii de sprijin și logopezii vor avea norma didactică de predare mărită cu 4 ore – proiect / Cum se modifică normele didactice pentru consilierul școlar, profesorul de sprijin, logoped și psiholog
Ce face un consilier școlar? Noile atribuții din regulamentul CJRAE: În situații de criză sau risc, consilierul școlar poate interveni fără acordul de părintelui
Proiectul de formare a 2.500 de consilieri școlari, 2.000 de diriginți și 500 de învățători cu 25 de milioane de euro, ConsEDU, făcut de minister cu Universitatea din București, CMBRAE, CCD București și ISJ Iași / Termen de finalizare – 1 iulie 2027
