Argumentul Ligiei Deca pentru introducerea examenului de admitere la liceu, total diferit de cel al lui Sorin Cîmpeanu: „Vedem multe răzgândiri” ale elevilor care se transferă la alte profiluri, pentru că nu li se potrivesc cele la care au fost repartizați

1.881 de vizualizări
Foto: gov.ro
„Vedem multe răzgândiri, transferuri (ale elevilor – n. red.), pentru că nu li se potrivește profilul la care au fost repartizați prin repartizarea aceea computerizată”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, la TVR Info, despre motivele pentru care a fost introdus examenul de admitere la liceu în proiectul Legii învățământului preuniversitar. Potrivit fostului ministru Cîmpeanu, colegiile centenare ar fi solicitat de 15 ani examen de admitere la liceu. În luna august 2022, Alianța Colegiilor Centenare (ACC) Săcriticat proiectul legii învățământului și Proiectul România educată. Acum, Deca nu a mai adus în atenție solicitarea colegiilor centenare, fiind folosite alte argumente.

„Ceea ce încercăm noi să facem cu această admitere la liceu este să potrivim mai bine elevul cu profilul pe care și-l alege, pentru că vedem multe răzgândiri, transferuri, pentru că nu li se potrivește profilul la care au fost repartizați prin repartizarea aceea computerizată”, a menționat aceasta.

Deca a oferit exemplul unui elev care dorește să intre la profilul de științe ale naturii și care trebuie să fie pregătit să gestioneze „acele zece-douăsprezece ore de matematică și științe pe care le are pe săptămână”: „Odată ce un copil, de exemplu, dorește să meargă pe profilul chimie-biologie, pe științele naturii, el trebuie să fie pregătit să gestioneze acele zece-douăsprezece ore de matematică și științe pe care le are pe săptămână și să știe că potențialul lui este în acea direcție. De aceea, am introdus ideea.”

  • În învățământul liceal și profesional, clasa cuprinde în medie 24 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30, potrivit Legii Educației Naționale 1/2011. Nu este clar dacă fenomenul menționat de ministra Deca, privitor la transferurile de la un profil la altul, este unul legal sau nu, având în vedere că acestea se pot face doar într-un număr foarte limitat și doar cu aprobarea inspectoratelor.

Ligia Deca: „Motivația introducerii probei de admitere la liceu vine din observațiile noastre din ultimul deceniu, care spun așa: o dată – focusul pentru pregătire, în general în gimnaziu, se axează pe materiile de examen, fiind numai Evaluarea Națională, care includea limba română, matematică și, eventual, limba maternă, copiii tindeau să nu mai ia în calcul alte obiecte. A existat acea luare în considerare a mediilor din gimnaziu, care a fost eliminată din admiterea la liceu tocmai pentru că notele variau foarte tare. Existau diferențe și de trei puncte între media generală din gimnaziu și media de la Evaluarea Națională. Deci, aveam o problemă de abordare uniformă a notării curente la clasă. Ceea ce încercăm noi să facem cu această admitere la liceu este să potrivim mai bine elevul cu profilul pe care și-l alege, pentru că vedem multe răzgândiri, transferuri, pentru că nu li se potrivește profilul la care au fost repartizați prin repartizarea aceea computerizată.

În plus, odată ce un copil, de exemplu, dorește să meargă pe profilul chimie-biologie, pe științele naturii, el trebuie să fie pregătit să gestioneze acele zece-douăsprezece ore de matematică și științe pe care le are pe săptămână și să știe că potențialul lui este în acea direcție. De aceea, am introdus ideea. La început, se axa pe un procent mai mare: 90% din locuri, acolo unde a existat competiție în trecut și, dacă liceul dorește să organizeze examen de admitere, mergeau pe acest concurs de admitere. Am luat în considerare deja ceea ce am primit ca feedback de la elevi, de la studenți, și am coborât acest procent, tocmai pentru a da o șansă celor care nu au o zi bună și la concursul de admitere în liceu nu iau o notă bună, dar la Evaluarea Națională au o medie onorabilă. Și atunci pot opta, chiar dacă au picat la examenul de admitere care se desfășoară după Evaluarea Națională, pot să opteze pentru același profil pe acea diferență de 40%. Noi zicem că așa asigurăm și o mai bună potrivire cu profilul, scădem potențialul de abandon pe profilul respectiv după clasa a IX-a și, în același timp, adresăm și îngrijorarea legată de echitate.”

Informații de context

În Viziune și strategie 2018-2030 „România Educată” este precizat ca repartizarea la liceu să se facă „în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naționale din gimnaziu și 33% media generală în clasele V-VIII. În cazul învățământului vocațional sau profesional, unitățile de învățământ pot organiza probe de aptitudini, anterior repartizării computerizate.”

Foto: Raport România Educată

Raportul proiectului „România Educată” prevede că „atât liceele teoretice, cât și cele vocaționale și profesionale au dreptul (dar nu și obligația) de a organiza, examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației.”

Pe 12 iulie 2022, cu o zi înainte de a fi lansate în dezbatere publică proiectele de legi ale Educației, ministrul Educației de la acea vreme, Sorin Cîmpeanu, anunța că elevii care vor fi clasa a VIII-a și vor susține Evaluare Națională în vara lui 2024 ar putea da un examen de admitere la liceu.

Inițial, proiectul Cîmpeanu a prevăzut la art. 74 alin. (2) că “unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se ocupă prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale”.

Tot în luna iulie, Cîmpeanu mai spunea că subiectele de admitere la colegiile naționale ar putea să nu fie elaborate de profesorii din colegiile respective.

În vară, doar 12% dintre părinții participanți la un amplu sondaj susțin examenul de admitere la colegiile naționale. Federația părinților propune ca Evaluarea Națională să rămână singura formă de testare pentru admiterea la liceu.

Alianța Colegiilor Centenare a propus ca în proiectul legii învățământului preuniversitar să se păstreze prevederea privind admiterea la Colegiile Naționale, dar să stipuleze că aceasta poate fi organizată și la nivelul consorțiilor școlare sau al unor asocieri în vederea admiterii, subiectele să poată fi realizate și de instituții din afara colegiului.

Edupedu.ro a scris că Asociația Națională a Profesorilor de Limba Română a avertizat că organizarea unui examen separat de admxitere de către Colegii încalcă egalitatea de șanse a elevilor, subiectele fiind făcute de fiecare școală/grup de școli, nu de către o singură instituție pentru toate liceele.

Organizația Salvați Copiii a solicitat renunțarea la admiterea la colegiile naționale, reintroducerea bursei de studiu, printre multe alte propuneri trimise deja Ministerului Educației. Instituția a lansat și un chestionar online în care îi provoacă pe elevi, studenți, părinți și profesori să reacționeze și să-și spună părerea, ideile sau propunerile pentru aceste două proiecte de legi.

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că se va ști cu un an înainte cine face subiectele pentru admiterea la colegiile naționale.

În ceea ce privește o problemă ridicată de mulți părinți, anume meditațiile cu profesori din colegiile naționale care pot fi implicați în elaborarea subiectelor de examen, Cristescu a spus că, în lege, sunt prevăzute sancțiuni: “inclusiv pierderea titulaturii pentru acte care nu sunt conforme cu… vă dați seama, eu ca profesor sincer nu aș face meditații, nu aș face meditații, dacă aș ști că un copil care poate nu a luat acest examen și care a plătit, a participat, mă va reclama și voi ajunge în situația să îmi pierd titulatura în acel colegiu”.

În luna august 2022, Sorin Cîmpeanu a anunțat “posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale), cu condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională.”

Pe 23 august, Edupedu.ro a scris că Alianța Colegiilor Centenare a criticat proiectul România educată într-o poziție privitoare la proiectul legii învățământului preuniversitar, publicată pe 11 august pe site-ul organizației. Colegiile centenare sunt cele care, potrivit fostului ministru Cîmpeanu, ar fi solicitat de 15 ani examen de admitere la liceu, acestea fiind sursa de inspirație pentru minister atunci când a inclus în proiectul legii examenul de admitere pentru până la 90% din locurile la colegiile centenare.

În proiectul Deca, concursul național de admitere în clasa a IX-a pentru liceele care vor să organizeze pe maximum 60% acest concurs. De asemenea, apare condiționarea participării la concursul de admitere, a absolvenților de clasa a VIII-a, de obținerea a unei medii minime de 5 (cinci) la Evaluarea Națională.

Citește și:
august 2022 – Examenul de admitere la colegiile naționale să poată fi dat și cu subiecte realizate din afara acestora, procentul maxim de admitere să fie coborât de la 90% la 75%, limba română să fie probă separată la Bacalaureat – printre propunerile Alianței Colegiilor Centenare pe tema proiectului de Lege a Învățământului Preuniversitar
Alianța Colegiilor Centenare critică proiectul legii învățământului și Proiectul România educată, despre care spune că „îi lipsește viziunea”. În privința admiterii la liceu, directorii susțin că „trebuie evitată specializarea timpurie, iar axarea pe cultura generală trebuie prelungită pană în clasa a X-a”, dar cer o probă multidisciplinară într-a VIII-a, în plus față de examenul clasic propus de minister
Nu am avut suficientă autonomie pentru a ne selecta profesorii, spune George Cazacu, președintele Alianței Colegiilor Centenare / Cîmpeanu: „Autonomia va fi puternic susținută” în proiectul viitoarei legi a Educației
Examenele de admitere la liceu, susținute prin pachetul de legi ale educației – o sursă de inechitate în ochii OCDE. Organizația propunea, într-un raport de anul trecut, soluții prin care “să se pună mai puțin accentul pe rezultatele examenelor”

10 comments
  1. Dacă este bine intenționată, doamna ministru ar trebui să prezinte public câte transferuri ale unor elevi cu medii mici care doreau să fie înmatriculați în clase cu medii mari, după repartizarea computerizată, au fost aprobate de către inspectoratele școlare (în condiții de ilegalitate). Să completeze cu numărul claselor care au funcționat prin depășirea numărului maxim de elevi, dar și cu numărul aprobărilor pentru depășirea numărului maxim de elevi pe clase, date de inspectorate școlare. Dumneaei nu i-ar fi dificil să afle aceste adevăruri și să le prezinte public. Din păcate, pentru că protejarea confidențialității a devenit instrumentul pentru protejarea ilegalității, acum nici măcar liceele nu mai au acces la mediile de la evaluarea națională, ale transferaților speciali.

  2. Elevii cu medii mari (de fapt părinții lor) aleg mai mult liceul (cât mai celebru!) decât profilul. Cei cu medii mici nu aleg nimic, ajung unde se nimerește. Ca ”să potrivim mai bine elevul cu profilul pe care și-l alege” ar trebui făcută orientare școlară reală. La începutul clasei a VIII-a se stabilește profilul fiecărui copil, ce aptitudini și înclinații are, și este orientat către specializarea potrivită. Iar dacă părinții refuză și fac alte opțiuni, să nu aibă dreptul de a cere transfer decât la specializarea către care s-a făcut orientarea școlară.

    1. Doamna ministru, cum rămâne cu flexibilitatea sistemului de învățământ, ce e rău în reorientare? Sau flexibilitatea o promovați doar când vă convine?

  3. Asta se intampla pentru ca elevii nu se cunosc pe ei si nici scoala nu le ofera vreo sansa sa se cunoasca mai bine.

    In ignoranta ei Dr. Limbaj de Lemn von Luxemburg zisa si Plecaciune la Dulap isi imagineaza ca problema se rezolva asa simplu, cu un examen.

    1. Majoritatea elevilor aleg ce vor părinții, indiferent ce le-ar spune profesorul sau consilierul. Există și (puține) excepții, unde elevii știu ce vor și aleg în cunoștință de cauză.

      1. Dirigintele si consilierul nu au nicio autoritate. Pe ce se bazeaza sfatul dat de un diriginte? Orientarea scolara si profesionala trebuie sa inceapa de la gradinita si trebuie facuta de specialisti. Nu de diriginte sau consiler (asta e bun la toate lol).

  4. Atunci faceti un test in clasa a 7-a in care sa isi dea seamna ce profil sa aleaga, fara a pune presiune pe elevi si parinti.

    1. Învățământul ar trebui să fie gratuit, dar nu obligatoriu. Sunt în clasă elevi care vor să învețe dar nu pot din cauza celor care nici măcar nu vor să fie la școală, dară-mi-te să mai și învețe ceva. Așa ar crește și calitatea și atractivitatea învățământului. Prin legislația actuală elevii sunt demotivați total iar legea propusă face și mai rău.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

LISTĂ Obligațiile profesorilor, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar: Starea de bine a elevilor, promovarea diversității și comunicarea transparentă în evaluare

Obligațiile cadrelor didactice sunt prevăzute în proiectul Legii învățământului preuniversitar, varianta care a ajuns în Parlamentul României. Una dintre obligații se referă la contribuirea stării de bine a elevilor, astfel…
Vezi articolul

Pentru prima dată ministrul Educației, Ligia Deca, apelează public la cercetătorii de la Unitatea de Cercetare în Educație, pentru o analiză calitativă și cantitativă, ca să vadă „de ce nu se înscriu unii elevi de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională” și liceenii la Bacalaureat

Apelul public la specialiștii din actuala Unitate de Cercetare în Educație, fostul Institut de Științe ale Educației, făcut în premieră de ministrul Ligia Deca, de la preluarea mandatului, din octormbrie…
Vezi articolul