Ce măsuri împotriva Covid-19 funcționează în școli și ce s-a dovedit fără folos? Concluziile unui expert epidemiolog din SUA, pe baza experienței și cercetărilor din ultimul an

2.081 de vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Vaccinarea sau utilizarea măștilor sunt măsuri care și-au dovedit eficiența în combaterea și prevenirea infecțiilor Covid-19 în mediul educațional, pe când alte opțiuni la care au apelat școlile în ultimul an, de la folosirea panourilor cu plexiglas până la testarea prea frecventă sau distanța prea mare între elevi, au fost mai degrabă ineficiente, arată un expert epidemiolog de la University of Washington, într-o analiză publicată în The Conversation.

Brandon Guthrie, profesor asociat de sănătate globală și epidemiologie la universitatea menționată, citează o serie de cercetări și opinii experte apărute în ultima jumătate de an cu privire la măsurile anti-Covid-19 în școli. Pe baza acestora, el clasifică recomandările și acțiunile întreprinse de școli astfel:

Ce funcționează împotriva Covid-19 în școli

Vaccinarea împotriva virusului, după cum a semnalat și Centrul pentru Combaterea și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), este cel mai important instrument de prevenție în școli, ca în întreaga societate de altfel. Autorul arată, pe baza cercetărilor de până acum, că aceste vaccinuri contribuie la prevenirea infectărilor și la protecție contra formelor grave de boală, chiar și în cazul versiunilor agresive precum tulpina delta, care se transmite inclusiv la persoane vaccinate.

  • Cu cât sunt mai multe persoane vaccinate în mediul școlar, cu atât mai scăzut este riscul unui focar în școală, ținând cont că în prezent vaccinarea este posibilă pentru persoanele de peste 12 ani și este de așteptat să fie autorizată și în cazul elevilor cu vârste mai mici în următoarea perioadă.

Măștile sunt al doilea instrument de prevenire a bolii care și-a dovedit eficiența, autorul citând studii care au demonstrat eficiența măștilor în prevenirea infectărilor în mediu școlar, pe parcursul ultimului an. El arată, totodată, că aceleași măști perturbă actul educațional cel mai puțin, comparativ cu alte măsuri.

  • În cazul sălilor de masă, folosirea măștilor de către elevi, atât timp cât nu mănâncă, păstrarea unei distanțe rezonabile între elevi precum și ventilarea permit utilizarea acestor spații fără riscuri suplimentare prea mari.
Măsuri care nu merită, probabil, să mai fie luate în considerare

Măsuri care au dovedit o eficiență mai degrabă limitată și care nu par să merite cheltuiala și efortul pentru a fi folosite în continuare sunt, potrivit expertului american:

  • Panourile de plexiglas, care în mediul școlar nu previn eficient transmisia virusului și chiar pot crește riscul de transmisie, în unele condiții, dacă reduc circulația aerului
  • Verificarea zilnică a temperaturii sau încercarea de detectare a altor simptome nu și-au dovedit nici ele eficiența în spații publice, mai ales în medii unde sunt aglomerări de copii, în cazul cărora există multe cazuri asimptomatice. Aceasta nu elimină, însă, nevoia ca elevii sau profesorii care manifestă simptome Covid-19 sau care au fost expuse să rămână acasă.
  • Alte măsuri care pot contribui la reducerea transmisiei, dar nu neapărat în mod semnificativ și cu prețul perturbării semnificative a activităților școlare includ distanțarea în clasă (la mai mult de 2 metri, comparativ cu 1 metru, cât recomandă în prezent CDC) sau separarea elevilor în grupuri foarte restrânse care nu se pot intersecta.
  • Testarea regulată a tuturor elevilor dintr-o comunitate iarăși nu și-a dovedit eficiența și aduce beneficii foarte mici, pe lângă vaccinare și folosirea măștii, iar prețul este foarte ridicat. De notat că CDC continuă să recomande, totuși, folosirea testării în școli, într-o oarecare măsură.
Riscuri în afara școlii

Cel mai puternic motor al răspândirii Covid-19 în rândul copiilor, profesorilor și familiilor acestora nu este mediul școlar, ci transmisia virusului în comunitatea largă, pe baza datelor știute până acum. Aceleași date indică și faptul că școlile pot să continue să-și desfășoare activitatea față în față fără să determine o transmisie sporită a virusului, dar trebuie să respecte și mai sever strategiile de prevenție atunci când există o transmisie mai ridicată în comunitate.

Ce nu se știe

Profesorul american notează că, până în prezent, nu este încă limpede:

  • Cum va afecta răspândirea versiunii delta a virusului revenirea copiilor la școală, fiind limpede că, în fața acestei tulpini, vaccinarea nu este suficientă și sunt necesare alte măsuri de prevenție, cu atât mai mult cu cât mai mulți copii se infectează cu delta decât cu alte tulpini.

Autorul arată că, în SUA, ponderea copiilor în rândul persoanelor infectate cu noul coronavirus a crescut pe fondul răspândirii versiunii delta, dar creșterea este redusă și poate fi atribuită faptului că minorii reprezintă un segment tot mai mare al populației care nu s-a vaccinat încă.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
începerea școlii, predare bilingvă

Limite ale metarankingului național al universităților realizat de Ministerul Educației pentru anul 2021 – profesorii universitari Mihai Păunescu, Gabriel-Alexandru Vîiu și Bogdan Florian, SNSPA

Ministerul Educației a publicat recent un Raport anual privind Metarankingul național aferent anului 2021. Documentul prezintă o ierarhie a universităților românești care apar în cel puțin un clasament internațional, iar…
Vezi articolul

Elevii din cele mai sărace regiuni ale României au cele mai multe medii sub 5 la Evaluarea Naţională 2023/ Organizația Salvaţi Copiii cere autorităţilor să ia măsuri

Rezultatele elevilor la Evaluarea Naţională reflectă “disparităţile şi inegalităţile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României”, potrivit unei analize a Salvaţi Copiii România. Astfel, cele mai multe medii sub 5…
Vezi articolul

Povestea lui Napoleon Dolar, abandonat într-o maternitate, în România anilor `90, care a ajuns apoi student la două facultăți și profesor la o școală gimnazială: ”Cărțile nu judecă, dar te ajută să judeci”

Napoleon Dolar Muntean a pornit în viață cu aproape toate dezavantajele: rom, abandonat timp de doi ani în maternitate, transferat pentru alți trei ani într-o casă de copii, bolnav și…
Vezi articolul