Peste 14.000 de posturi de profesori vor fi desființate de către Guvernul Bolojan, după cum prevede proiectul de hotărâre publicat de Ministerul Educației și Cercetării joi, 2 octombrie 2025. Este vorba despre posturi din școli, și nu din universități, nu din inspectorate, nu din agențiile sau instituțiile din subordinea ministerului care au la conducere în special oameni politici sau numiți politic.
Școala a fost prima și singura țintă a Guvernului Bolojan doborâtă imediat după ce a fost anunțată în lupta cu deficitul bugetar. Restul sistemului public încă așteaptă „acordul politic”. Discuția despre restul domeniilor bugetare pare împinsă cu bună-știință spre finalul anului bugetar, ceea ce face ca orice măsură luată în octombrie sau noiembrie să fie aplicată abia din decembrie sau cel mai probabil din ianuarie 2026 – adică pe bugetul din noul an.
Proiectul de Hotărâre de Guvern publicat pe 2 octombrie 2025 reduce oficial numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat de la 307.900 la 293.852. Dispar astfel 14.048 de posturi.
Ministerul Educației nu a prezentat niciun document detaliat ca să arate ce posturi dispar, pe ce categorii, în ce județe sau dacă erau ocupate ori vacante. Narativul ministrului Daniel David și al premierului Ilie Bolojan a fost constant că ar fi posturi ale suplinitorilor, aruncând o umbră asupra capacității lor de a preda și lăsând de înțeles că ar fi necalificați sau mai slabi ca titularii. De fapt, profesorii suplinitori sunt calificați, în marea lor majoritate; ceea ce îi face suplinitori este doar tipul de contract încheiat cu școala: pe perioadă determinată. Spre comparație, profesorii titulari au contract pe perioadă nedeterminată cu școlile la care predau.
Nota de fundamentare a HG care taie cele peste 14.000 de posturi în învățământ se rezumă la o formulare vagă: măsurile din Legea 141/2025 „au influențat implicit numărul de posturi”. Ministerul condus de Daniel David nu spune nimic despre ce fel de profesori este vorba – angajați pe perioadă determinată/nedeterminată, personal din creșe sau consilieri școlari, profesori de învățământ primar, de gimnaziu, de liceu, de educație timpurie. Nu există nicio proiecție a efectelor asupra elevilor.
De la „nimeni nu își va pierde locul de muncă”, la tăierea a 14.048 de posturi
Ministrul Educației, Daniel David, spunea pe 5 iunie că are două linii roșii: să nu fie dați oameni afară din sistem și banii economisiți prin reorganizare să rămână în educație. Niciuna nu a fost respectată.
Pe 7 iulie, în ziua în care a fost adoptată Legea Bolojan cu primele măsuri de austeritate și cu educația în prim-plan (Legea 141/2025), ministrul David scria într-un mesaj publicat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării: „Creșterea normei didactice săptămânale cu 2 ore se va face din ore libere – avem peste 30.000 de norme didactice în sistem care nu sunt prinse în regim de titularizare/viabilitate/continuitate –, așa că nu se vor opri contracte de muncă în derulare. Nimeni nu își va pierde locul de muncă și vom trata fiecare situație specifică în interesul cadrului didactic/elevului și al sistemului de educație.”
Două luni mai târziu, Ministerul propune o Hotărâre de Guvern care reduce exact 14.048 de posturi.
În raportul de mandat la 9 luni al ministrului Daniel David, publicat la finalul lunii septembrie, oficialul arată că doar 14.500 de norme la plata cu ora au rămas: „Numărul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%; Numărul normelor ocupate pe perioadă determinată (cu profesori suplinitori calificați) a rămas relativ constant; A scăzut cu circa 17% numărul normelor ocupate cu personal fără studii corespunzătoare postului (suplinitori necalificați), ajungându-se astfel la aproximativ 4.500; Numărul normelor ocupate în regim de plata cu ora a scăzut de la 30.128 la circa 14.500”.
Sunt cele 15.600 de norme de la plata cu ora în cele 14.048 de posturi care se desființează acum? Nu precizează niciun oficial acest lucru.
Edupedu.ro a arătat aici, solicitând explicații publice ministrului Daniel David și Ministerului Educației, că peste 17.000 de profesori titulari au dispărut din învățământ de la un an la altul, fără nicio explicație, conform datelor prezentate de oficial.
Aceste 17.000 de norme de titulari sunt în cele 14.048 de posturi care se desființează acum? Nu precizează niciun oficial asta.
Declarația din iulie nu a fost respectată. Promisiunea că „nimeni nu își va pierde locul de muncă” a fost anulată de faptele din august, septembrie și octombrie. Rămâne de văzut ce posturi erau acestea, cine era pe aceste posturi. Am solicitat Ministerului Educației și Cercetării informațiile complete, iar în momentul primirii răspunsului le vom publica.
Rectificarea bugetară și „sperietoarea deficitului”
Ministrul susține în raportul său că temerile legate de colapsul sistemului sunt „mituri” – cuvânt scris cu majuscule și semnul exclamării. Dar chiar Daniel David afirma, pe 17 septembrie, că ministerul are nevoie de 2 miliarde de lei la rectificare pentru a putea plăti salarii și burse. Explicația pentru nealocarea acestei sume a fost deficitul bugetar, a spus și repetat ministrul în ultima lună. Însă rectificarea a avut loc, iar Guvernul și-a majorat ținta de deficit negociată cu Comisia Europeană – de la 7% la 8,4% din PIB. Adică deficitul bugetului general consolidat tomai a crescut cu 24.5 miliarde de lei, bani gata de cheltuit pe împrumut. Acum nu a mai fost nicio problemă să se obțină acești bani. Toată sperietoarea „deficitului” lansată și întreținută și de ministrul David s-a spulberat.
Adică Guvernul Bolojan nu a avut nicio problemă să crească împrumuturile cu 24,5 miliarde de lei la final de septembrie, dar a avut o problemă insurmontabilă să obțină cele 2 miliarde de lei necesare pentru salariile profesorilor și bursele elevilor și studenților până la finalul anului.
Iar ceea ce a primit Ministerul Educației la rectificare au fost doar 140 de milioane de lei. În comparație, Autoritatea Electorală Permanentă a primit 169 de milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor candidaților sau partidelor la campania electroală pentru alegerile prezidențiale din 2025, deci mai mult decât Educația.
Iar de la Cercetare s-au tăiat 27 de milioane de lei din cel mai mic buget pentru Cercetare din Uniunea Europeană.
Cel puțin 8 ministere și instituții au obținut mai mulți bani ca Ministerul Educației și Cercetării, la rectificarea bugetară de săptămâna aceasta, conform Guvernului:
- Ministerul Finanțelor: +20 miliarde lei
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5,5 miliarde lei
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2,4 miliarde lei
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1,22 miliarde lei
- Ministerul Energiei: +1.2 miliarde lei
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +859,8 milioane lei
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei
- Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei
- Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei
- Serviciul Român de Informații (SRI): +92,8 milioane lei
- Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA): +70,0 milioane lei
De aici se vede clar că bani există. Doar că nu pentru Educație.
În administrația publică, reforma stă pe loc
Când vine vorba de tăieri, educația a fost prima. Când e vorba de sprijin bugetar, educația rămâne printre ultimele.
În schimb, în cazul administrației locale, reforma nu doar că nu a fost implementată, ci nici nu a fost cuantificată. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus miercuri, 1 octombrie, la Guvern că administrația trebuia să fie în pachetul 2 și că este întârziată cu o lună: „Nu o să facem un impact înainte de a avea o înțelegere politică”. A adăugat că „nu ne permitem măsuri care implică un spațiu fiscal mare” și că speră la un acord în coaliție „cât mai curând”.
Această declarație vine după ce, timp de două luni, coaliția de guvernare tot discută fără rezultat. Pe 17 septembrie, discuțiile s-au blocat. Pe 25 septembrie, președintele PSD Sorin Grindeanu spunea că „umflatul mușchilor nu impresionează PSD” și că reforma nu se poate face fără unanimitate. În discuție sunt două scenarii: o variantă PSD cu reducere de 5% din cheltuielile de personal ale primăriilor și o variantă susținută de premierul Bolojan cu o reducere de 10%. Niciuna nu a fost asumată oficial.
Lipsa totală de transparență pentru educație
În ședința de joi, Guvernul Bolojan a discutat doar în primă lectură o ordonanță privind administrația centrală. Nimic aplicat. Nimic decis.
Mai mult, pentru a documenta scenariile posibile din administrația locală, Guvernul a construit o platformă publică – gov.ro/aal – unde se pot vizualiza datele, localitate cu localitate.
Guvernul și Ministerul Dezvoltării au creat această platformă publică dedicată unde sunt publicate date despre numărul de locuitori, cheltuieli și variantele de reducere pe fiecare localitate.
În educație, nu există nicio platformă, nu există date. Nici măcar o listă a posturilor care urmează să fie desființate. Niciun document de impact. Nicio defalcare pe discipline sau tip de contract. Nicio explicație despre cum vor fi afectate școlile din mediul rural, serviciile de consiliere școlară sau educația copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Analiza Edupedu.ro arată că toate suplimentările de personal aprobate în ultimii patru ani pentru educație, prin hotărâri de guvern, cu justificări în cazurile de preluare a creșelor, extindere a rețelei de consilieri școlari, dezvoltarea educației timpurii – sunt acum anulate fără nicio justificare clară.
Iată cronologia creșterilor de posturi:
16 septembrie 2022 – Guvernul aprobă suplimentarea cu 2.200 de posturi, justificând necesitatea preluării creșelor în sistemul public de educație. Totalul ajunge la 293.350 de posturi.
28 decembrie 2022 – Sunt adăugate încă 3.750 de posturi pentru extinderea rețelei de consilieri școlari și lansarea serviciilor de educație timpurie complementară. Totalul urcă la 297.100.
8 septembrie 2023 – Se mai adaugă 3.000 de posturi pentru susținerea integrării copiilor cu CES și prevenirea abandonului școlar. Totalul: 300.100 de posturi.
4 septembrie 2024 – Cea mai mare suplimentare: 7.800 de posturi. Guvernul ajunge la un total de 307.900 de posturi, invocând dezvoltarea serviciilor educaționale și sociale.
2 octombrie 2025 – Proiectul de HG propune reducerea bruscă la 293.852 de posturi, anulând în fapt toată creșterea realizată în patru ani. Justificarea: Legea Bolojan.
Dacă guvernele anterioare au susținut public creșterea numărului de posturi în educație ca o condiție a echității și calității, noua filosofie bugetară promovată de Guvernul Bolojan inversează această logică. Nu mai este vorba despre nevoi educaționale, ci despre „optimizare” prin reducerea de personal și comasarea rețelei școlare.
Norma didactică a crescut, 14.000 de posturi dispar, nici Institutul de Științe ale Educației nu a fost consultat, ci dimpotrivă, i s-a cenzurat punctul de vedere, iar dialogul social a fost redus la o formalitate birocratică. Protestele sindicatelor sunt ignorate în permanență și chiar minimizate de ministru: „Sindicatele au avut ocazia să facă ceea ce face de obicei un sindicat, să-și arate nemulțumirile, să protesteze. Dacă n-ar fi fost o criză a țării, eram de partea sindicatelor”, a spus Daniel David.
Iar acum li se amână și drepturile câștigate în instanță
După tăierea celor peste 14.000 de posturi, după ignorarea sindicatelor, după lipsa de sprijin bugetar și cenzurarea analizelor științifice, profesorii primesc încă o lovitură.
Guvernul Bolojan a amânat printr-un articol plasat pe ascuns într-o ordonanță de urgență cu măsuri în domeniul locuințelor, pentru 2026, plata hotărârilor judecătorești câștigate în instanță de profesori și de alți salariați bugetari. Este vorba despre sume restante din tranșe salariale, corecții legale și drepturi câștigate în ani de procese, decise prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Fără un comunicat. Fără dezbatere publică. Fără respect.
După ce le-au crescut norma, după ce le-au tăiat colegii, după ce i-au acuzat că se împotrivesc reformelor, acum li se mai face și asta: se blochează banii deja câștigați în instanță.
Profesorii sunt, în România de azi, categoria bugetară sacrificată complet.
Guvernul Bolojan taie în orb. Guvernul Bolojan taie în liniște. Guvernul Bolojan taie netransparent. Dar doar în Educație, doar din Școală.
C.I.
Adriana Vișean
Andrei Schvab
Alexandra Tănăsescu
29 comments
Ne-am interesat pt dvs:
(cu dedicatie, in speta, pt Mihail, dar. mai ales pt Ileana Constantin, Zz etc) – puteti citi pe:
Personal Curățenie – Insulele Frizone (Germania) | GlobalWorker https://share.google/bNTjYgi8lKd16gKU6
castig: 10-14€/ora NET in Germania si in Europa in general (mai sunt si alte articole).
Personal curatenie – AngliaMea.ro https://share.google/gkx1D4W226vFJje9s
– de la 11,4£/ora la 20£/ora, respectiv intre 2.000-3.800£ pe luna, in functie de oras, loc de …curatat etc.
Ce salariu primește un român la cules de portocale în Spania. Ce „avere” poate să strângă în șase luni https://share.google/tFAKPRpr87i3VdxBz
(intre 1500-2800€/luna, in functie de cantitate).
Comparativ… cititi despre salariile profesorilor in Europa si cum amesteca OCDE valori brute cu nete, pt a „aburi” omul si raportul:
Profesorii, șocați după ce au aflat de la OCDE că au salarii prea mari https://share.google/xhRmi5CnfG98UmHzm
Nu ramaneti „socati,” cititi, eventual inca o data pt ca, de fapt, profii romani au venitul net cel mai mic.
DECI cat „face” un profesor in Romani(c)a? Raspunsul automat ar fi: „Cat dai, atata face!”
Daca in prezent, inca sunt multi profesori de calitate in preuniversitar, in anii urmatori ce va mai fi? Parafrazand, va fi: dupa … plata si rasplata, daca-i „reNumeratie mica, dupa buget, coane Fanica” si dupa cum judeca daniel david & Co.
DECI: daca tot taiati „in carne vie” din invatamantul preuniversitar, sa NU va mirati ca, tot taind in nestire, veti ramane cu …nimic!
SOCant?!
Ne-am interesat pt dvs:
(cu dedicatie, in speta, pt Mihail, dar. mai ales Ileana Constantin, Zz etc)
Personal Curățenie – Insulele Frizone (Germania) | GlobalWorker https://share.google/bNTjYgi8lKd16gKU6
castig: 10-14€/ora NET in Germania si in Europa in general (mai sunt si alte articole).
Personal curatenie – AngliaMea.ro https://share.google/gkx1D4W226vFJje9s
– de la 11,4£/ora la 20£/ora, respectiv intre 2.000-3.800£ pe luna, in functie de oras, loc de …curatat etc.
Ce salariu primește un român la cules de portocale în Spania. Ce „avere” poate să strângă în șase luni https://share.google/tFAKPRpr87i3VdxBz
(intre 1500-2800€/luna, in functie de cantitate).
Comparativ… cititi despre salariile profesorilor in Europa si cum amesteca OCDE valori brute cu nete, pt a „aburi” omul si raportul:
Profesorii, șocați după ce au aflat de la OCDE că au salarii prea mari https://share.google/xhRmi5CnfG98UmHzm
Nu ramaneti „socati,” cititi, eventual inca o data pt ca, de fapt, profii romani au netul cel mai mic.
DECI cat „face” un profesor in Romani(c)a? Raspunsul automat ar fi: „Cat dai, atata face!”
Daca in prezent, inca sunt multi profesori de calitate in preuniversitar, in anii urmatori ce va mai fi? Va fi: dupa plata si rasplata, daca-i „reNumeratie mica, dupa buget, coane Fanica” si dupa cum judeca daniel david & Co.
DECI: daca tot taiati „in carne vie” din invatamantul preuniversitar, sa NU va mirati ca, tot taind in nestire, veti ramane cu …nimic!
SOCant?!
Oare ministerul știe ca au trecut 3 săptămâni de școală iar unele scolii nu au profesori de matematică, franceză etc ca directori de scoala și inspectori școlari cauta disperați și nu găsesc.Ce face Agenția de combaterea discriminari- copii de a VIII a dau examen la sfârșitul anului școlar.
pai mergi ingrijitoare intr o tara europeana,apropo de cum se scrie cuvantul european daca tot ai pretentii ca esti cadru didactic.Profesorasii ca mai toti astia platiti de la buget fara responsabilitati solicita salarii speciale,pensii speciale fara a face dovada ca profesia lor este si ea speciala prin rezultatul muncii lor.
articolul nu trebuie trimis nimănui, sindicatul nu exista pentru simplul fapt că nu doar in 30-50 de lei contribuție lunara determina puterea unui sindicat, ci valorile, voința, viziunea, lupta pentru un ideal.
Nu am fost niciodată.uniti iar parșivii ăștia profita mereu .
de ani de zile ne sabotam discret dar am pierdut constant
ar trebui sa fim profesori și să avem caracter! !!!!!
di 2-3000, uneori 10,000 de vizualizări, rareori sa duna 10-15 comentarii.
mai putem spune cea? ne merităm soarta. așteptand să facă alții și să beneficiem ai noi!!. jenant!
Banii se fac in industrie. S-a ajuns la aberatia ca un profesor( in medie ) sa castige mai mult decat un inginer care munceste in domeniu. Profesorii de stiinte, de la liceele onorabile, sunt singurii care pot emite pretentii, ceilalti trebuie sa stea linistiti in banca lor.
Nr de elevi a scazut substantial in ultimii ani si nr de angajati din invatamant nu a urmat tendinta.
Domnule George, cereti-va afara. Aberați!
Unde ați văzut dvs. o astfel de statistică?
Ești românul tipic. În loc să vrei să ne fie bine tuturor, vrei să le fie altora mai rău decât ți-e ție. Nu ți-e rușine, așa puțin? Nimeni nu se naște învățat. Profesorii ți-au pus stiloul în mână, ai învățat în școala asta pe care acum o hulești. Dacă tu vrei să înveți științe și pui mai mare măsură pe ele, de ce n-ar avea voie un elev căruia îi plac artele să învețe într-o școală adaptată și pentru el/ea? De ce n-ar avea voie fiecare să învețe ce dorește, în școala românească?
Avem pretenții de o țară ca afară, dar fără să îi dăm nimic – nici măcar empatie pentru cei care nu sunt ca noi. Ne comparăm cu cele mai înalte sisteme de învățământ din Europa, bine finanțate, cu școli dotate cu de toate, cu 15 elevi în clasă, dar vrem să scoatem rezultate fără nicio investiție, că ”nu merită dom’le”.
Dacă ești inginer, că văd că ai pretenții pentru ingineri, nu mai degrabă mergi să negociezi cu patronul niște venituri mai bune în loc să te uiți cu invidie la veniturile altora?
Aștept să văd cum vii cu justificările – da, ai învățat singur, ai luat meditații, ai stors sânge și sudoare ca să ai ce ai acum, alții niciodată nu vor fi ca tine – bla bla bla. Român până la măduvă.
George,
fereste-te de idei si formulari confuze, simpliste si mult prea generale!! „Industria” e un domeniu. Cei care produc sunt oamenii. Hai sa ne gandim la oameni!
Cei care lucreaza in industrie cat castiga si pt ce fel de studii/pregatire? In industrie exista de la necalificati la ingineri cu doctorate!
Apoi spune ce fel de profesori vrei la catedra pt propriii tai copii/nepoti: un muncitor necalificat sau un om cu facultate, masterate etc?
In industrie produci articole – piese, obiecte, masini, aparate, haine, chiftele etc.
In scoala lucrezi cu COPII si „produci” gandire si afectiune = om pt viitor … GREU de COMPARAT piulite, mixere, prajituri, autoturisme, placinte si gogosi etc cu …ceea ce se „produce” in scoala, nu crezi?
Ce ar urma? Sa votam prin referendum alegerea chirurgului de a opera pacientul sau nu, alegerea arhitectului si a inginerului daca sa aiba blocul fundatie sau nu si asa mai departe?
S-a raspandit automatismul de a compara scoala cu fabrica/uzina de productie!
Dar, asa cum sanatatea necesita investitie permanenta, si scoala necesita investitie permanenta – este vorba de „minte sanatoasa in corp sanatos” si de investitia in construirea viitorului.
In acelasi timp profesorul neapreciat si platit derizoriu, ca orice om, va lucra cu drag fata de profesie si mai ales fata de copii, dar cu amaraciunea si grija zilei de maine.
Dupa logica ta, domnule George, sa nu ajungem sa votam prin referendum nivelul de salariu si nivelul de studii/calificare in scoli!
Atunci astfel de lucruri ar ramane la alegerea „publica” si, dupa cum arata mare parte a publicului (ahtiat dupa …ce anume!?) tara poate ar avea profesorii si scoala pe care le merita, mergand in continuare tot in jos.
Totusi, eu zic ca ar fi pacat de copii si viitor!
Și?
Ai văzut vreo diferență în abordare?
Din contra! cei mai loviți sunt fix profesorii de la.liceele unde se.munceste dintotdeauna. Acelor profesori li s- a crescut norma cu 4 ore. Fix aia care de ani de zile au păstrat un standard in educație fără să aștepte mare lucru. Răsplata??
vine un neavenit și răstălmăcește totul de dragul funcției că să facă pe placul puterii.
incompetenți, care apără alți incompetenți, care bravează cu competența dar. in realitate nu au ce sa caute în sistem. Pentru că nu sunt, nu pot, nu înțeleg, nu rezonează, nu..nimic!
Ca să ajungi în industrie trebuie școală, profesori, să te învețe cineva să gândești. Așadar dumneavoastră munciți nu gândiți!!
Cap ai ,minte ce îți mai trebuie!Conform logicii aplicate de dvs. munca e munca doar la liceele bune si profesorii trebuie dați afară pentru ca a scăzut numărul de copii.Ce sa zic?Ne-ati luminat pe toți și cei care fac kilometri întregi sa ajungă la școală pentru ca s-a făcut comasare cu oameni care gândesc minunat,logic și strălucitor ca dumneavoastră s-au liniștitacum,au primit ajutor si ce aveau nevoie !Respect!
@George. Corect ce spuneți! Viață în industrie este mai grea, cu presiuni greu de înțeles.
Ce ceață densă e la tine la mansarda🤣
George, de ce doar cei de la liceele „onorabile”? De ce doar cei de științe? Ai aflat că generațiile actuale de copii diferă de cele da acum 20 ani!
Și superdeștepții din industrie, care, chipurile, doar ei produc bani, se fac tot prin școală, prin educație. Câtă școală, câtă educație au inginerii de azi, când la admiterea la cele mai multe facultăți nici nu se mai dă concurs, numai Dumnezeu știe!
Altădată se dădeau concursuri grele de admitere, cu zeci de candidați pe loc, și uneori, față de lipsa vizibilă a unora de cultură, tot i se striga: „- Injinerule!”.
Pentru autorul de față, George mi se pare, aceste carențe în pregătirea de ansamblu își fac și aici efectul. Nu înțelege corelația dintre educație, cultură și funcționarea relațiilor profesionale și sociale.
Acel inginer nu a venit de pe Marte, stimabile im**cil. Acel inginer a avut educatoare, învățătoare, profesori de română, matematica, care i-au pus bazele. Nu l-a născut maica sa in postul de inginer, deja format, și nu doar profesorii de științe „de la liceele onorabile” formează ingineri buni. Ești o gluma tristă și inutilă pe lumea asta.
Georgică acum 30 de ani profesorii erau 300000.Iar acum 170000.Oare a scăzut nr .profesorilor?
ingrijitoarea nu se lupta cu 30 de copii sa-i invete, ea spala scarile fara bataie de cap.
Articolul trebuie trimis liderilor de sindicat. Poate asa le crapa obrazul de rusine si isi dau demisia. Domnule Mihai Peticilă, nu vreti sa ne reprezentati in fata „bizonilor” care ne conduc?
Nenorocirile care se intampla acum in educatie, pentru care singurii vinovati sunt profesorii, se datoreaza lipsei de credibiliatte a liderilor de sindicat. Aceleasi forme fara fond care „ne conduc” de ani de zile, vedem cu ce rezultate. Cadrele didactice nu mai au incredere in ei, acesta este motivul pentru care nu mai vor sa faca greva.
👍👍
Cred ca profii ar trebui sa apeleze la domnul Mihai Peticila pt a fi reprezentati corect.
liderii sindicali din invatamant au semnat la final de iunie Noul Contract Colectiv de Munca pt profesori in care se stipuleaza, printre altele, ca profesorii NU mai au dreptul sa-si negocieze salariile, iar salariile profilor preuniversitari vor fi …in masura in care vor fi „permise” de bugetul aprobat/existent pt invatamant.👎👎 Vreti o „traducere” pt mai multa claritate? Iata: profesorii din preuniversitar pot sa nu mai aiba salariu, daca bugetul educatiei se diminueaza … spre ZERO!! Adica salariile profilor din PREUNIVERSITAR se volatilizeaza dupa „bunul” plac al factorilor de decizie (in „frunte” cu mitomanul ministerial daniel-david-demisia) 🙃🙈
Mai am 3 intrebari:
1. Mai sunteti in sindicate si mai platiti cotizatii, domnilor profesori preuniversitari?
2. Stimati profesori preuniversitari, de ce v-au mai „chemat” liderii vostri sindicali si de ce ati mai iesit la „greva” in iulie-august, DUPA ce liderii vostri sindicali deja semnasera, fara sa va consulte (dar in numele vostru??!) acel nou contract colectiv de munca?!
3. Pe cine reprezinta liderii sindicatelor din invatamantul preuniversitar, adica in numele cui au semnat liderii sindicali ai profesorilor preuniversitari noul contract colectiv de munca pt profesorii din invatamantul preuniversitar?
Cititi cu atentie:
https://www.edupedu.ro/ultima-ora-noul-contract-colectiv-de-munca-pentru-invatamant-2025-care-intra-in-vigoare-de-astazi-descarca-documentul/
Si aici as repeta prima intrebare:
MAI SUNTETI IN sindicate si MAI PLATITI cotizatii, domnilor profesori preuniversitari?!
DE CEE??!
Ionut,
„nenorocirile care se intampla acum in educatie, pentru care singurii vinovati sunt profesorii …” ??
Eu cred ca primii vinovati sunt liderii de sindicate si toti politicienii corupti.
Profesorii sunt doar singurii acuzati si permanent tapii ispasitori ai politicienilor in primul rand.
Demisionati din sindicat.
De fapt, cam peste tot e la fel. Astfel, se zice ca la cercetare se va aloca, in 2026, cam 10% din minim necesar pentru functionarea, in 2026, a unor proiecte de cercetare. Taiere de 90 (NOUĂZECI) la sută.
Probabil, după modelul Boc, vor reinventa creditul de angajament: cheltuiți voi, totuși, în 2026, și vedem dacă, și cum decontăm în 2027. Sau 2028. Sau 2029. Sau 2030.
Ce ne trebuie cercetare!E mai bine în Evul Mediu cu ierburi,cristale,car cu boi și bai de nămol. Aceștia sunt oamenii promovați de noi,nu ne ajuta cu nimic ca nație și dacă zici ceva te baga automat la nazism și alte bălării. Nu au oferit niciun ajutor familiilor tinere sau celor care aveau copii și vroiau mai mulți dar au ținut în ajutoare și avantaje de orice fel toate gunoaiele societății și ne miram ca a ajuns tara aici!!
Să primești 4€ pe oră – e ceva deosebit.
Întrebăți ce salariu are o îngrijitoare dintr-o țară Europeană.
pai mergi ingrijitoare intr o tara europeana,apropo de cum se scrie cuvantul european daca tot ai pretentii ca esti cadru didactic.Profesorasii ca mai toti astia platiti de la buget fara responsabilitati solicita salarii speciale,pensii speciale fara a face dovada ca profesia lor este si ea speciala prin rezultatul muncii lor.
15 -20 euro la negru.