Editoriale Grădiniță Știri

Despre managementul bun al unei școli primare din Anglia

Citire în 11 min
Nu pretind că știu ce se întâmplă în toate școlile primare din Anglia (nici nu am cum), dar, așa cum spusesem și în articolele anterioare, sistemul are o ideologie clară și practici educaționale similare. Dacă te uiți pe site-ul guvernului britanic, la secțiunea educație, politicile sunt structurate pe niveluri (stages) și sunt întotdeauna completate de ghiduri practice pentru părinți.
Raluca Moise / Foto: Arhiva personala

De exemplu, stadiul prim, numit Early Years Foundation Stage, acoperă creșterea și educația copilului de la naștere până la clasa 1; instituționalizarea copilului presupune grădinița (Nursery, 3-4 ani) și anul Reception (Foundation Stage 2, 4-5 ani). Conținuturile educaționale, obiectivele de etapă și ghidul pentru părinți pot fi găsite aici, cu toate modificările aduse începând din 2012; varianta în curs, folosită la acest moment în școlile primare, este cea actualizată în 2017: https://www.foundationyears.org.uk/eyfs-statutory-framework/.

Școala adaptează, conform viziunii sale, această politică-cadru la nivelul curriculumului; astfel, pe site-urile școlilor, veți găsi detaliat (în cazul unor școli, pe trimestru, în cazul altora, pe săptămână) curriculum-ul etapei la care se regăsesc copiii.

Iată un exemplu reprezentând o perspectivă detaliată a curriculum-ului pentru Reception, anul academic 2018-2019:

 

Ariile curriculare sunt Comunicare și limbaj, Dezvoltare fizică, Dezvoltare personală, socială și emoțională, Nivel de alfabetizare, Matematică, Înțelegerea lumii și Arte expresive și design.

Încă de la nivelul grădiniței, copiii încep să învețe alfabetul din punct de vedere fonetic și să numere până la 10. De asemenea, învață să își scrie numele, culorile, să aibă siguranța scrisului. Metodele de învățare sunt, așa cum am mai scris, diverse și adaptate fiecărui copil, dar absolut toate îmbracă forma jocului.

În următorul an, Reception, copiii cu vârstele cuprinse între 4 și 5 ani petrec aproximativ 7 ore / zi la școală; unele școli au program de la 8.30 la 15.00, altele de la 8.50 la 15.20 / 15.30, depinzând de modul de organizare a programului zilnic. La începutul anului școlar, școlile structurează diferit modalitatea de inducție, dar toate respectă un mod progresiv de obișnuire a elevilor cu noul program.

Ziua de școală are o structură similară; prima jumătate zilei, până la masa de prânz (care are loc la ora 12.00), este plină cu activități educaționale. Copiii încep încet-încet să fie familiarizați și cu metodele formale de predare. Astfel, petrec timp învățând să scrie cursiv literele sau învață ce înseamnă numere mai mari și numere mai mici etc. La ora 10.00, li se oferă o gustare (fructe, stafide, lapte), după care fac fonetică sau se joacă în zonele special amenajate în clasă.

La ora 12.00 este masa de prânz. Părinții pot opta pentru ca copiii să consume mâncarea oferită de firma de catering cu care lucreaza școala sau mâncarea preparată în bucătăria școlii (meniul este pus la dispoziție părinților din timp, pot opta între mai multe feluri de mâncare etc); de asemenea, dacă vor, copiii pot aduce pachetul de acasă și pot mânca, împreună cu ceilalți copii, pachetul pregătit de acasă. După prânz, copiii petrec 1 oră afară, în curtea școlii.

O dată pe săptămână, școala poate oferi cluburi extra-curriculare, de la cluburi de dans, cântat, karaoke, desenat, club de carte etc. După prânz, copiii intră în clasă, unde derulează activități educaționale mai relaxante; pot desena, asculta o poveste etc. Fiecare clasă este amenajată astfel încât să aibă spații diverse cu activități, ca și un colț de citit.

Această rutină este modificată o dată pe săptămână, când copiii au 1 oră de educație fizică; sporturile puse la dispoziție pot fi de natură diversă, însă toate dezvoltă coordonarea, echilibrul, forța și rapiditatea.

De asemenea, pot fi și școli care pot fi certificate Forest schools; acesta este un program prin care copiii desfășoară în spațiul verde al școlii activități afară. Învață în mod practic despre animale ale pădurii, cum să faci focul etc; programul este condus de o persoană certificată drept Forest teacher și părinți-voluntari.

Învățarea unei limbi străine nu este obligatorie la acest stadiu, dar sunt școli care introduc, treptat, o limbă străină încă de la acest nivel. Pentru părinții al căror program de lucru nu le permite să își ia copiii de la școală la ora finalizării programului, școlile oferă after school club-uri; acestea ori sunt oferite de firme private care au realizat un parteneriat cu școala, ori sunt organizate de cadre didactice sau de către părinți voluntari.

Așa cum mai spuneam într-un articol anterior, există un parteneriat activ între școală și părinți. În ceea ce privește traiectoria educațională a copiilor, părinții sunt informați și consultați constant. Pentru fiecare trimestru, părinții primesc un curriculum adaptat pentru acea etapă, cu tematica și obiectivele de învățare, ca și sfaturi concrete pentru a-i ajuta pe copii să le atingă:

Documentul este corespunzător nivelului grădiniță, primul trimestru
Documentul este corespunzător nivelului grădiniță, primul trimestru

Curriculum-ul poate lua forma unui document încărcat pe site-ul școlii sau poate fi transmis și explicat în cadrul unei întâlniri cu părinții. Multe școli mai organizează workshopuri pentru a le explica părinților metodele de predare a unor cunoștințe, de exemplu cum se predă înmulțirea sau alfabetul din punct de vedere fonetic.

Complementar acestor informații, există și obiective pe trimestru adaptate pentru fiecare copil, care sunt explicate în cadrul ședinței cu profesorul:

Documentul este corespunzător nivelului grădiniță, primul trimestru
Documentul este corespunzător nivelului grădiniță, primul trimestru

Aceste două ultime tipuri de documente nu sunt furnizate de toate școlile; de exemplu, sunt școli care consideră că obiectivele individuale nu sunt atât de utile, deoarece evaluarea este continuă și profesorul își poate avea o imagine completă a elevului la finalul anului.

Evaluările încep odată cu anul de Reception; din septembrie 2018, școlile au introdus o evaluare inițială a elevilor, numită Baseline assessment, care nu are alt scop decât a analiza nivelul elevului.

Dat fiind că admiterea la școala primară se face înainte de anul de Reception, clasele sunt compuse din copii care provin din grădinițe de stat sau grădinițe particulare și care au fost admiși în funcție de criteriile școlii. Astfel, profesorul efectuează această primă evaluare pentru a ști care este nivelul fiecărui elev și, în funcție de obiectivele etapei EYFS, cât efort trebuie să depună cu acel elev.

La finele anului de Reception, dat fiind că se încheie etapa Early Years Foundation Stage și copilul va trece la etapa Key Stage 1, profesorul realizează un raport care va fi înmânat profesorului următor, pentru a face tranziția cât mai ușoară și eficientă în beneficiul elevului.

Odată cu Key Stage 1, curriculum-ul va fi structurat exclusiv pe conținuturi academice: Matematică, Nivel de alfabetizare / Engleză, Știință, Artă și design, IT, Design și tehnologie, Geografie, Istorie, Limbi, Educație fizică, Muzică. În primul an al acestei etape, elevii vor avea un test național care evaluează nivelul fiecărui elev la fonetică; de asemenea, elevii vor primi, la finele fiecărui trimestru, un raport de evaluare din partea profesorului.

Învățământul de stat și cel privat respectă aceleași obiective stabilite la nivel național, dar diferă la nivelul instituției de evaluare și certificare, în ceea ce privește atenția și interesul acordat fiecărui elev și, bineînțeles, în ceea ce privește costul studiilor. De exemplu, în medie, valoarea studiilor / trimestru la nivel primar este 3000 de lire.

Ambele tipuri de învățământ sunt interesate ca toți elevii să atingă, la finele unei etape, obiectivele minimale ale etapei, în schimb, metodele de transmitere a cunoștințelor sunt mai diverse în învățământul privat; astfel, metode ca transmiterea unu-la-unu (profesor-elev), în grupe de competență și perechi de semeni (elev dintr-o clasă mai mare cu elev dintr-o clasă mai mică) sunt metode care sunt folosite în toate școlile private, dar care au început să fie adoptate și de școlile de stat care își doresc ca elevii să performeze.

De asemenea, dacă un elev este avansat în anumite arii curriculare, el poate fi considerat elev mai apt decât ceilalți; de exemplu, sunt elevi care, încă de la nivelul de Reception, pot fi mai apți la fonetică la matematică sau la arte și educație fizică. Diagnosticul de elev avansat îl poate da școala (profesorul, împreună cu reprezentanții conducerii) și, în acest caz, școala poate impune măsuri speciale, ca de exemplu, elevul respectiv poate urma activități în clase mai avansate, exact pe acele arii curriculare unde nivelul său depășește nivelul general al clasei.

Alte școli aplică alte metode, și anume profesorul desfășoară activități speciale cu elevul respectiv, pentru ca acesta să progreseze. Există, bineînțeles, asociații care se ocupă cu conceperea programelor speciale pentru copii avansați, dar și asociații care premiază școlile care aplică programe special dedicate acestor elevi.

În ultimii ani, a crescut foarte mult procentul copiilor care urmează școala în program part-time; acest sistem se numește flexi-schooling (mai multe informații, aici). El este un regim recunoscut de către sistemul instituțional, dar depinde strict de decizia directorului / directoarei școlii respective.

Părinții copiilor mai abili au observat că programul destul de extins, ca și lipsa de interes a multor școli de a dezvolta programe de dezvoltare a elevilor avansați au condus la un regres al acestora, astfel că părinții au solicitat școlii ca copiii lor să urmeze școala în regim part-time. Astfel, părinții pot realiza un plan / săptămână (cum văd ei programul copilului lor desfășurându-se într-o săptămână) și îl supun discuției și dezbaterii cu directorul / directoarea școlii respective, astfel că elevii respectivi pot sta la școală jumătate de zi (până la ora 12.00), restul zilei putând desfășura activități acasă. Din păcate, acest sistem nu este aplicat cu succes decât de câteva școli în Marea Britanie, guvernul încercând să descurajeze răspândirea acestei practici prin aplicarea absențelor pentru perioada în care copilul nu este prezent la școală, chiar dacă școala a recunoscut formal și instituțional, împreună cu părinții, această modalitate de a urma studiile.

Titlul articolului prezent este „Despre managementul bun al unei școli primare din Anglia”; tot ce am menționat mai sus sunt practici instituționale comune, dar și practici opționale, pe care școala alege să le dezvolte sau nu. O școală se va adapta în funcție de câteva dimensiuni relevante: schimbările de politici educaționale, recomandările instituției de evaluare și certificare și tipul de comunitate pe care o deservește.

Școlile de stat sunt evaluate și certificate de OFSTED (Biroul pentru Standarde în Educația, Serviciile și Abilitățile Copiilor), iar școlile private sunt evaluate și certificate de către ISI (Inspectoratul Școlilor Independente). Diferențele de abordare a celor două instituții evaluatoare sunt dezvoltate aici. Examenele de la finalul ciclului primar sunt, însă, universale și școlile particulare au, în general, scoruri mai bune.

De asemenea, am spus că o școală se va adapta și în funcție de comunitatea pe care o deservește, și aici comunitatea poate fi definită în funcție de criteriul religios (dacă vorbim despre școlile religioase – catolice și anglicane) și cel etnic, de apartenență națională. Voi dezvolta în cadrul unui articol viitor câteva dintre principiile educaționale care definesc sistemul englez.

  • Raluca Moise a plecat din România din poziția de lector universitar la Departamentul de Științe ale Comunicării, Facultatea de Litere, a Universității din București. A fost cercetător colaborator în antropologie culturală, McCann Erikson. Este doctor în Științe Sociale și Politice – Filologie, cu diploma obținută la Université Libre de Bruxelles/ Universitatea din București. Acum, locuiește împreună cu familia în Marea Britanie. 

Citește și:

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Iohannis a semnat decretul pentru aprobarea OUG care stabilește că o diplomă de doctor este anulată numai de instanță

R.P.

Titularizare 2019: Subiectele și baremele de la titularizare au fost publicate de Ministerul Educației

Raluca Pantazi

OECD: Românii din Diaspora au cel puțin 630.000 de copii născuți în străinătate. În Marea Britanie, numărul nașterilor româncelor s-a triplat în 5 ani

Mihai Peticila

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.