Secretarul de stat în ministerul Educației, Bogdan Cristescu, a explicat de ce elevii de liceu care vor învăța după noile planuri cadru ar avea doar câte o oră pe săptămână, în fiecare an în trunchiul comun, față de câte două ore cât este în prezent, potrivit propunerilor de plan cadru: „Nivelul cerut pentru Bacalaureat la limba modernă 2 este un nivel A și la limba modernă 1 este nivel B”, a explicat secretarul de stat în cadrul unei sesiuni online din 3 februarie, în care a menționat modificările aduse planurilor cadru și puse în dezbatere publică vineri, 31 ianuarie 2025.
- Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027. Dacă va fi așa, elevii care sunt acum clasa a VII-a vor fi primii care vor avea orarul făcut pe baza acestor noi planuri-cadru. Aceștia vor fi cei care, atunci când vor ajunge la finalul clasei a XII-a, vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a educației.
- Edupedu.ro a scris joi, 6 februarie, despre apelul profesorilor de limba franceză și limbi romanice din Argeș la universități și institutele de cultură pentru câte două ore la limbile moderne, în trunchiul comun de liceu – proiect planuri-cadru: O oră pe săptămână înseamnă meditații.
Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus că elevii care vor da BAC-ul la limba modernă 2 după noile planuri cadru, vor obține nivelul A, diferit de nivelul B care se cere pentru limba modernă 1. Asta în contextul în care există îngrijorări ale profesorilor (n. red și care au transmis întrebări în cadrul sesiunii online pe acest subiect) privind reducerea numărului de ore la disciplina limba modernă 2 pe tot parcursul celor 4 ani de liceu. În loc să aibă câte 2 ore, elevii care vor învăța după noile planuri cadru ar avea doar o oră pe săptămână, potrivit propunerilor Ministerului Educației și Cercetării în planurile cadru puse în dezbatere publică.
„Într-adevăr, vorbim de un cadru comun al limbilor unde se vorbește de limba modernă 1 și de limba modernă 2. Așa cum știți, în lege sunt prevăzute ambele limbi modernă 1 și modernă 2 pentru examenul de Bacalureat. Din acest motiv limba modernă 1 este 4 ani de studiu, dintre a IX-a într-a 12-a, limba modernă 2 nu, deoarece în cadrul comun al limbilor, nivelul care este cerut pentru examenul de Bacalaureat este un nivel B la limba modernă 1 și nivel A la limba modernă 2. Aceste detalii vor fi foarte, foarte clar prevăzute în programele școlare. Legat tot de limba modernă 2, așa cum spuneam, faptul că această limbă modernă 2 poate apărea în curriculum de specialitate flexibil, care nu are o programă unică pentru toți elevii, dă profesorului puterea și libertatea să propună limba modernă doi la nivelul și adaptat intereselor culturale ale elevilor pe care îi are în clasă”, a explicat secretarul de stat.
Ce prevăd noile planuri cadru pentru elevi în privința limbii moderne 2
Edupedu.ro a scris despre modificările care ar urma să apară la specializarea matematică-informatică, profilul real și vocațional: numărul de câte două ore la limba modernă 2 din planul-cadru în vigoare ar urma să se înjumătățească, devenind câte o oră în fiecare an de studiu, pentru elevii care încep liceul în 2026.
La profilul uman, filologie elevii ar urma să învețe câte o oră pe săptămână limba modernă 2, în trunchiul comun, iar în clasele a IX-a și a X-a câte o oră în plus în curriculum de specialitate. În clasele a XI-a și a XII-a crește la 2 ore numărul orelor de limbă modernă 2 în curriculum de specialitate – vor fi câte 2 pe săptămână. Curriculum de specialitate reprezintă ore obligatorii dar care nu fac parte din trunchiul comun, ci țin de profil și specializare.
Nivelurile comune de referință
Potrivit Cadrului European comun de referință pentru limbi, elaborat de Consiliul Europei, există 3 niveluri, fiecare nota cu A1, A2, B1, B2, C1, C2.
Nivelul A (n. red, cerut pentru limba modernă 2) este considerat utilizator elementar
- A1 – Poate să înţeleagă și să utilizeze expresii familiare și cotidiene, precum și enunţuri foarte simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se prezinte sau să prezinte pe cineva, poate să formuleze și să rǎspundǎ la întrebări referitoare la detalii personale, ca de exemplu unde locuiește, persoane cunoscute, lucruri care-i aparţin etc.. Poate să comunice, într-un mod simplu, cu condiţia ca interlocutorul să vorbească rar și clar și să fi e cooperant.
- A2 -Poate să înţeleagă fraze izolate și expresii frecvent folosite în domenii de interes nemijlocit (de exemplu, informaţii personale și familiale simple, cumpărături, mediul înconjurǎtor apropiat, activitatea profesională). Poate să comunice în situaţii simple și obișnuite, care nu solicită decât un schimb de informaţii simplu și direct referitoare la subiecte familiare și obișnuite. Poate să descrie, cu mijloace simple, formaţia sa profesionalǎ, mediul său înconjurǎtor apropiat și să evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate.
Nivelul B (n.red, cerut pentru limba modernă 1) este considerat utilizator independent
- B1 – Poate să înţeleagă elementele esenţiale când este folosit un limbaj standard clar pe teme familiare, întâlnite uzual, legate de muncă, școală, timpul liber etc. Poate să se descurce în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limba. Poate să producă un discurs simplu și coerent pe teme familiare și din domeniile sale de interes. Poate să relateze un eveniment, o experienţă sau un vis, să descrie o speranţă sau un scop și să expună, pe scurt, argumentele sau explicaţiile unui proiect sau ale unei idei.
- B2 – Poate să înţeleagă ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte, inclusiv în discuţii tehnice în specialitatea sa. Poate să comunice cu un anumit grad de spontaneitate și de fl uenţă, încât conversaţia cu un locutor nativ să nu presupunǎ efort pentru nici unul dintre interlocutori. Poate să se exprime clar și detaliat asupra unei game largi de subiecte, poate să-și expună opinia asupra unui subiect de actualitate, prezentând avantajele și inconvenientele diferitelor posibilităţi.
Nivelul C este considerat utilizator experimentat
- C1 – Poate să înţeleagă o gamă largă de texte lungi și complicate și să sesizeze semnificaţiile implicite. Poate să se exprime spontan și fl uent, fără a fi obligat aparent să-și caute cuvintele. Poate să utilizeze limba cu efi cacitate și cu supleţe în viaţa socială, profesională sau academică. Poate să se exprime, teme complexe, într-un mod clar și bine structurat, demonstrând că stǎpânește instrumentele de organizare, de structurare și de coeziune a discursului.
- C2 – Poate să înţeleagă, practic fără efort, tot ceea ce citește sau aude. Poate să restituie anumite fapte și argumente din diverse surse scrise sau orale, rezumându-le în mod coerent. Poate să se exprime spontan, foarte fl uent și cu precizie și poate să distingă nuanţe fine de sens legate de subiecte complexe.
Ce prevede Legea Educației privind examenul de BAC pentru elevii care îl vor susține după noile planuri cadru
- Noul Statut al Elevului prevede dreptul elevilor de a studia două limbi de circulația internațională, conform planurilor-cadru, atât în regim standard, cât și în regim intensiv bilingv.
Potrivit articolului 102, alin. f, din Legea Educației nr 198/2023, proba B de la Bacalaureat după noile planuri prevede două probe de competențe lingvistice:
„Proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare.
Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine.
Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine;
Pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;
Art. 103 alin (1) – Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;
b) au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu“
c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
d) au susținut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
e) au susținut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.(2) În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
Care sunt limbile moderne 2
Un raport din 2023, publicat de rețeaua Eurydice și prezentat de Edupedu.ro aici, arăta că franceza este a doua cea mai învățată limbă în cel puțin un ciclu de învățământ (învățată de cel puțin 10% dintre elevi) în România.
Edupedu.ro a scris că în România erau, în 2020, aproape 240 de mii de elevi care studiau limba franceză ca primă limbă modernă învățată și peste 1 milion de elevi care o învățau ca a doua limbă modernă, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.
În privința liceului, România figurează ca lider: practic, toți elevii învață cel puțin două limbi străine, la acest nivel, o situație similară mai întâlnindu-se în Finlanda, potrivit datelor din raport privind predarea limbilor străine în școlile din Europa, Eurydice, publicat în 2023. Situația este explicabilă prin faptul că, în România, în prezent, nu există diferențe între învățământul general și cel vocațional cu privire la învățarea limbilor străine, pe când în alte țări – unde învățământul vocațional este mult mai extins decât în România, obligația de a învăța o a doua limbă străină este mai restrânsă.
România este, alături de Polonia, țara cu cele mai multe limbi regionale și/sau ale minorităților care au statut oficial: 14 la număr, mai multe decât Italia, Ungaria sau Serbia, potrivit datelor agregate de raportul Eurydice.
Informații de context
Profesorii de limbi romanice și limba germană din Argeș cer păstrarea a cel puțin două ore săptămânal pentru fiecare limbă modernă în trunchiul comun al planurilor-cadru pentru liceu, avertizând că reducerea acestora va duce la escaladarea fenomenului meditațiilor și la limitarea accesului elevilor la educație lingvistică de calitate, potrivit unei scrisori remise Edupedu.ro.
„Prin reducerea drastică a numărului de ore pentru a doua limbă modernă, fenomenul meditațiilor va escalada, părinții se vor vedea obligați să suporte financiar educația lingvistică a copiilor”, susțin profesorii. Aceștia subliniază că, în actualul context european, cunoașterea limbilor străine este esențială atât pentru mobilitatea elevilor și viitorilor studenți, cât și pentru inserția pe piața muncii.
Aceștia mai atrag atenția asupra faptului că, în alte state europene, studiul limbilor străine este tratat cu maximă seriozitate. „În Ungaria sunt alocate limbilor străine 5-8 ore săptămânal, în Germania 6-8 ore, în Franța până la 4 ore pentru fiecare limbă străină, în Danemarca până la 3 ore doar pentru L2”, susține grupul de profesori, subliniind că România riscă să se distanțeze și mai mult de standardele educaționale europene.
În plus, aceștia atrag atenția asupra imposibilității pregătirii adecvate pentru Bacalaureatul la două limbi moderne, prevăzut de legea educației pentru prima generație de elevi de liceu care trec prin reforma curriculară propusă, adică posibil actualii elevi de clasa a VII-a. „În aceste condiții, o oră pe săptămână nu poate asigura pregătirea necesară promovării unui astfel de examen, decât cu suplimentarea acesteia în particular”, avertizează cadrele didactice.
Costin Ionescu
Ș.L.
Diana Ghimiși
Redacția