Fasolea festivă și grafenul pierdut

3.062 de vizualizări
Cristian Pantazi / Foto: Arhiva personală
Cu școlile semi-închise și certificatul verde amânat fără termen, președintele Iohannis și adevăratul său guvern sărbătoresc 1 Decembrie cu fast. Și medalii fără număr pentru generalii omniprezenți în viața publică. Eventual și cu niște fasole festivă, pe unde se milostivesc primarii. Între timp, o nouă lume se construiește pe lângă noi, dar România se pregătește de un nou retard istoric, cu reformele abandonate încă trei ani.

Automobilul electric, industria bateriilor, digitalizarea, inteligența artificială, schimbarea din temelii a educației – toate sunt realități pe care le vedem din Ungaria până în Anglia, din Italia în Norvegia. Aproape nimic din toate acestea nu e pe agenda noii Puteri de la București. O putere tot mai militarizată, care sperie cu reflexele sale de conservare a unui status-quo ce împinge tot mai mulți români spre emigrare.

O alianță împotriva firii, pe care votanții de ambele părți au respins-o la alegerile din 2020, dar care a fost forjată de președintele Klaus Iohannis. Aflat la apogeul puterii sale și la minimul istoric al legitimității, Iohannis s-a transformat într-un conducător perfect rupt de popor, care fuge de orice întâlnire nemijlocită cu cetățenii ori cu opoziția – vezi absențele fără precedent de la comemorarea incendiului din Colectiv sau de la ședința festivă a Parlamentului.

Acest președinte, care și-a câștigat de două ori mandatul cu un discurs puternic reformist, a sfârșit prin a readuce PSD la putere și a binecuvânta o agendă de guvernare paralelă cu nevoile României. Justiția a fost pur și simplu evacuată din preocupările Puterii, iar garanția anti-reformistă este Laura Vicol, avocata interlopilor pusă la șefia Comisiei Juridice. Dan Tăpălagă a explicat pe larg implicațiile acestei mutări.

Dar justiția nu e singurul domeniu care necesită reforme profunde. Educația e sus pe agendă. Însă președintele – ce ironie, fost profesor – a îngropat și acest domeniu. Cu un program călăuzitor ”România educată” catalogat de experți drept maculatură, ba chiar una cu efecte nocive, cu un ministru incapabil să țină școlile deschise prin testare la doi ani de la începerea pandemiei, cu un guvern în care facultățile pe bune au fost înlocuite de cursurile miniștrilor la diferite instituții militarizate, Educația e condamnată la stagnare.

Citește pe G4Media.ro analiza integrală semnată de Cristian Pantazi.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dacă nu începem să facem o școală pentru copii, degeaba mai facem școală – Vifor Dorobanțu, director care vrea să aplice pentru transformarea în școală-pilot din toamnă. Mesaj către sindicate: „Un profesor, dacă nu poate face față unui sistem de învățământ, este liber să se ducă să muncească în altă parte”

Dacă nu începem să facem o școală pentru copii, degeaba mai facem școală, a declarat profesorul Vifor Dorobanțu, directorul Școlii gimnaziale din Curcani, județul Călărași, la conferința online „Școli-pilot pentru arhitecturi…
Vezi articolul

Ligia Deca își face bilanțul după 6 luni în fruntea Educației: „Rezultatele muncii sunt deja vizibile“ / Nicio vorbă despre acceptarea celui mai mic buget raportat la PIB din istoria recentă a ministerului sau despre eliminarea salarizării profesorilor din proiectul legii Educației

Ministra Educației, Ligia Deca, și-a făcut un bilanț pentru jumătatea de an pe care a petrecut-o în funcție, bilanț publicat pe site-ul instituției pe care o conduce. Aceasta susține că…
Vezi articolul

Cercetătorul Dacian Dolean: În loc să se îngrijoreze că Liceele Pedagogice formează învățători, ARCE ar fi bine să învețe să facă cercetare avansată în științele educației

Am urmărit dezbaterea recentă referitorare la propunerea de desființare a specializării „învățător-educator” la liceele pedagogice, și comunicatul recent al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE) referitor la această dezbatere.…
Vezi articolul

Profesorul Doru Căstăian: Subiectele de la ştiinţe socio-umane şi ȋn special cele de logică nu reușesc să verifice atingerea de către elevi a competenţelor. Trebuie să ȋncetăm să facem lucrurile aşa / Elevul a ajuns să nu vrea să ştie şi să poată, ci doar să ia bacul şi să scape mai repede

Subiectele date la Bacalaureat, la disciplinele socio-umane, nu verifică exact ceea ce ar trebui să verifice: atingerea competențelor de către elevii care au parcurs liceul. Asta susține profesorul Doru Căstăian,…
Vezi articolul