În România, 150.000 de copii adorm flămânzi. Părinții cer președintelui și premierului să nu blocheze dublarea alocației

Părinții cer oficial președintelui Klaus Iohannis şi Guvernului să găsească soluții pentru a aplica dublarea alocațiilor. „Suntem conștienți că bugetul nu reprezintă un sac fără fund”, arată Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Preuniversitar într-un comunicat primit de Edupedu.ro. FNAP atrage însă atenția că de câte ori este vorba de bugetul ministerului educaţiei sau de alocațiile copiilor „nu se găsesc resurse financiare”.

• Reacția părinților vine după ce premierul Ludovic Orban a anunțat că are 4 metode pentru blocarea dublării alocațiilor pentru copii și după ce Executivul susținut de profesorul Klaus Iohannis a alocat doar 2,7% din PIB Educației și Cercetării pentru 2020 – cea mai mică alocare din ultimii 25 de ani.

„Aflăm din rapoarte oficiale faptul că peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi”, „facem tot felul de analize cu rol educațional în care scoatem în evidență rata de abandon școlar, vorbim despre modul în care trebuie să ajutăm copiii să se dezvolte personal (…), despre inegalitățile privind veniturile și excluziunea socială, dar fără a acţiona în consecinţă„, declară președintele federației părinților, Iulian Cristache.

„Considerăm inacceptabil ca statul să găsească resurse şi să asigure, fără probleme, bani pentru pensii speciale, pentru mărirea salariilor parlamentarilor, pentru studii de pre şi fezabilitate ale autostrăzilor neconstruite în ultimii 30 de ani, numai pentru copiii noştri, viitorul țării, nu găsim”, se arată în comunicatul remis Edupedu.ro.

Comunicatul integral al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar

„În atenția:
Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului României,

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, structură asociativă a părinţilor reprezentativă la nivel naţional, face apel la actualul guvern să nu blocheze dublarea valorii sumelor destinate alocațiilor pentru copii.

Apelul nu are caracter politic, nu subscriem la jocurile de culise ale clasei politice, numai că dublarea are un fundament cu, cel puțin, caracter social.

Suntem conștienți că bugetul nu reprezintă un sac fără fund, numai că, în ultimii 30 de ani, de câte ori este vorba de bugetul ministerului educaţiei, de investiţii bugetare reale în educație sau de alocațiile copiilor, nu se găsesc resurse financiare. Este ştiut faptul că, în termeni ai cheltuielilor bugetare pentru educație, România rămâne la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Această lipsă de finanțare este relevantă mai ales pentru educația primară.

Scopul educaţiei este de a pregăti forţă de muncă activă calificată, care, pe termen lung, aduce plus-valoare la bugetul naţional, iar creşterea cuantumului alocaţiei se reflectă, tot pe termen lung, în scăderea migrării către ţările dezvoltate. Consecinţele nemajorării se văd de pe acum, demografic şi economic, iar în următorii ani se vor aprofunda:

• scăderea populaţie active în muncă şi scăderea contribuţiilor financiare în susţinerea facilităţilor sociale;
• calitatea forţei de muncă rămasă în ţară în raport cu cea care a ales să emigreze;
• importul forţei de muncă în detrimentul celei naţionale.

Costurile necesare şcolarizării, coroborate cu nivelul de trai scăzut la nivel naţional, sunt o barieră în motivarea părinţilor şi elevilor pentru încrederea acordată sistemului de educaţie.

Aflăm din rapoarte oficiale faptul că peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și 150.000 adorm flămânzi. Potrivit acelorași date, România are cea mai mare rată a sărăciei relative persistente din Uniunea Europeană. Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, acest procent reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie.

Facem tot felul de analize cu rol educațional în care scoatem în evidență rata de abandon școlar, vorbim despre modul în care trebuie să ajutăm copiii să se dezvolte personal şi toate acțiunile pe care trebuie să le întreprindem pentru a-i sprijini, despre inegalitățile privind veniturile și excluziunea socială, dar fără a acţiona în consecinţă.

Considerăm inacceptabil ca statul să găsească resurse şi să asigure, fără probleme, bani pentru pensii speciale, pentru mărirea salariilor parlamentarilor, pentru studii de pre şi fezabilitate ale autostrăzilor neconstruite în ultimii 30 de ani, numai pentru copiii noştri, viitorul țării, nu găsim.

Pe această cale, solicităm atât Administrației Prezidențiale cât şi Guvernului României să găsească soluțiile necesare pentru alocarea sumelor aferente, astfel încât copiii să beneficieze de alocațiile mărite.

Cu toată considerația,
PREŞEDINTE FNAP – IP, Iulian CRISTACHE”

Informații de background – România educată low cost sau ce se întâmplă cu educația, în Guvernul Iohannis

Premierul Ludovic Orban a declarat luni, 6 ianuarie 2019, că Guvernul și PNL au în acest moment 4 metode prin care vor încerca blocarea dublării alocațiilor de stat pentru copii. Acesta a anunțat că ia în calcul prorogarea termenului, atacarea la CCR, angajarea răspunderii sau modificarea prevederii astfel încât să aibă loc o „creștere rațională” a alocațiilor.

Anunțul lui Ludovic Orban vine în contextul în care Legea prin care alocațiile se dublează se află pe masa Președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Luna trecută, în decembrie 2019, PSD a votat un amedament la legea de aprobare a Ordonanței dată pentru dublarea alocației în primăvară, amendament prin care se dublează din nou cuantumul alocației de stat pentru copii:

• alocaţia pentru copiii cu vârsta între 0 şi 2 ani creşte la 600 de lei, de la 300 cât este acum, la fel şi pentru copiii cu dizabilităţi
• alocaţia pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani creşte de la 150 de lei la 300 de lei.

Legea se aplică din luna următoare promulgării de către Preşedinte, potrivit textului acesteia.

Potrivit unei alte legi în vigoare, Legea 214/2019, alocaţiile de stat pentru copii trebuie să fie majorate de la 1 ianuarie 2020 şi cu rata inflaţiei din anul anterior. Rata inflaţiei în acest an a fost de 3,8%.

În România au fost 3.574.835 de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani, care au primit alocaţie de stat în luna octombrie 2019, potrivit datelor Ministerului Muncii. Dublarea alocaţiilor, votată în Parlament, înseamnă, implicit dublarea bugetului plătit de stat pentru aceste beneficii se asistenţă socială. Astfel, de la un buget lunar de 595.589.400 lei, alocat în luna octombrie 2019, cel mai probabil acesta va creşte lunar la aproape 1,2 miliarde lei.

Tot anul acesta, Educația și Cercetarea au primit împreună 2,7% din PIB – adică cea mai mică alocare din ultimii 25 de ani.

Guvernul susținut de președinte a propus această alocare aflată la un minim istoric la numai 3 săptămâni după ce profesorul Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale și, paradoxal, într-un Executiv chemat frecvent la Cotroceni de președintele care și-a anunțat ca principal proiect al mandatelor sale “România educată”.

Photo by Kat Jayne from Pexels

Citește și:

• Orban anunță că are 4 metode pentru blocarea dublării alocațiilor pentru copii

• România educată low cost: Educația și Cercetarea primesc în Guvernul lui Iohannis 2,7% din PIB în proiectul Bugetului 2020, cea mai mică alocare din istoria recentă

• Alocația unui copil în România este 1 euro pe zi. Comparație cu statele UE: România, pe ultimul loc în Europa la beneficiile sociale acordate copiilor și familiilor

• Ludovic Orban contrazice aritmetica: „Oricine spune că dăm mai puțini bani la educație, de fapt, spune o mare minciună”. Oficial alocarea pentru Educație în 2020 va fi cu 976 milioane lei mai mică decât în 2019

• INS: Cheltuielile pentru Educaţie ale unei familii au crescut cu peste 250% faţă de 2016