Ingineria este singurul domeniu de studii superioare de licență cu scădere constantă și semnificativă a numărului de studenți în ultimul deceniu, iar sănătatea – singurul cu o creștere notabilă / Spor important pentru Științele educației – Raport

23.568 de vizualizări
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
Domeniul fundamental „Inginerie, prelucrare și construcții” este singurul care, în ultimul deceniu, a înregistrat o scădere notabilă a numărului de studenți la nivel de licență, în universitățile românești, potrivit „Raportului privind starea învățământului superior din România – 2022-2023”, dat recent publicității de Ministerul Educației. În același timp, singurul domeniu cu o creștere semnificativă în ultimul deceniu este „Sănătate și asistență socială”. 

Acestea două – alături de „Afaceri, administrație și drept”, care a avut o evoluție fluctuantă în ultimul deceniu – sunt în top 3 domenii cu cel mai mare număr de studenți din România. 

  • O creștere relevantă – dar cu un număr mult mai mic de studenți, la nivelul țării – o înregistrează ”„Științele educației”. O scădere se remarcă și în cazul ”Științelor naturale, matematicii și statisticii”.

Potrivit datelor aferente perioadei 2014/2015 – 2022/2023, prezentate în raportul citat, cele mi multe domenii de studii au avut fluctuații mici ale numărului de studenți, la nivel de licență, sau au rămas  constante.

Sursa: Raport ME 2022-2023
Ingineria și construcțiile – cu 13% mai puțini studenți la nivel de licență

În cazul domeniului „Inginerie, prelucrare și construcții”, în 2014-2015 erau înregistrați 86.463 de studenți la studii de licență, după o ușoară creștere în anul următor, numărul a scăzut constant, atingând în ultimul an universitar (2022-2023) 75.331 de studenți. Aceasta înseamnă că, în ultimii nouă ani, numărul studenților înscriși la studii în acest domeniu a scăzut cu 13%.

  • Pe de altă parte, numărul studenților înscriși la studii de master în acest domeniu a înregistrat, în 2022-2023, cel mai scăzut nivel pentru intervalul de nouă ani luat în considerare, dar diferența este foarte mică față de anii anteriori (total 2014-2015: 23.741; total 2022-2023: 22.120).
Creștere substanțială pentru Sănătate

Între timp, în cazul domeniului ”Sănătate și asistență socială”, numărul studenților la nivel de licență a crescut constant din 2014-2015, de la un total de 60.985 la începutul perioadei la 72.167 în ultimul an universitar – o creștere de 18%.

  • În acest domeniu, numărul studenților înscriși la studii de master s-a dublat în ultimii 9 ani, ajungând de la 2.023 în 2014-2015 la 3.991 în 2022-2023.
Creșteri semnificative pentru Științele educației, scădere pentru Științele naturale și matematică

În cazul Științelor educației, creșterea numărului de studenți la nivel de licență a fost de peste 27% (de la 10.809 în 2014-2015 la 13.789 în 2022-2023) și a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani.

  • La masterat, numărul studenților înscriși la studii în acest domeniu a crescut de peste două ori, de la 2.422 în 2014-2015 la 5.238 în 2022-2023.
Sursa: Raport ME 2022-2023

În cazul „Științelor naturale, matematicii și statisticii” numărul studenților la nivel de licență a scăzut cu peste o cincime, de la 19.632 în 2014-2015 la 15.309 în ultimul an universitar. Scăderea este similară, procentual, în cazul studiilor de master, unde numărul studenților a scăzut de la 7.432 cu nouă ani în urmă la 5.841 în 2022-2023.

  • Domeniul „Afaceri, administrație și drept”, care a cunoscut o fluctuație considerabilă la nivel de licență în ultimii 9 ani, se remarcă printr-o scădere pronunțată la masterat, în ultima perioadă. De la 31.092 studenți de master înregistrați în acest domeniu fundamental în 2014-2015, domeniul a ajuns la 26.253 în ultimul an universitar.
Stagnare pentru numărul total al studenților din universitățile românești
Sursa: Raport ME 2022-2023

În cazul numărului total de studenți înscriși la nivel de licență, numărul acestora a scăzut nesemnificativ, față de anul 2014-2015, după fluctuații considerabile pe parcurs, ajungând de la 411.229 cu nouă ani în urmă la 410.181 în ultimul an universitar. 

  • La nivel de master, numărul studenților a atins cel mai scăzut nivel în 2022-2023 – 102.087, dar la distanță nesemnificativă față de 2014-2015 (107.092).

Creșterea numărului de tineri cu studii superioare este o țintă-cheie pentru România la nivel european, fiind vizată, în teorie, aproape o dublare a procentului de tineri care urmează astfel de studii până în 2030 – detalii aici.

Citește și:
România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ
Universitățile tehnice solicită din nou creșterea finanțării în domeniile lor și mai multe locuri la admitere / Acestea au deja printre cele mai mari finanțări publice
Un prorector al Politehnicii București, Valentin Năvrăpescu, numit președinte la agenția care se ocupă cu respectarea standardelor în învățământul superior, ARACIS, după doi ani de mandat Mădălin Bunoiu

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


4 comments
  1. politehnica ca si medicina sau stiintele exacte sunt specializari dificile pentru ca aici trebuie sa te duca capul. matematica, fizica , chimia s.a. nu se ivata pe de rost. pot sa fac aceasta comparatie pentru ca dupa politehnica am terminat si dreptul si pot sa va spun ca nu exista termen de comparatie. cu dreptul absolvit in romania afara speli vasele.

  2. crestei cifra de școlarizare la informatica. , in special pe programele de inteligenta artificiala SI veti avea in consecința mai multi ingineri ( software) 🥳

    1. Și va scădea în consecință atractivitatea domeniului (prea mulți experți coboară prețul expertizei).

      Iar în 20 de ani, când sunt complet storși de energie, alții la rând.

      1. e deficit mare pt ca este cerere mare. practic este nișa , cam singura dealtfel, in care angajabilitatea este in prezent 99 procente. SI asta cam din 2010 . SI in continuare este deficit. de ce spun asta. au apărut o gramada de scoli informale de IT ,și intra pe piata muncii inclusiv de aici.
        domeniul e vast , practic nimic nu misca fara soft in spate. in urmatorii 10 ani va fi in continuare deficit . dar e o paine de mancat. cel mai bun salariu , dupa domeniul extractiv .
        un junior pleaca de la 1000 euro. decent aș zice.
        singura limitare o reprezintă puterea de intelegere a individului si capacitatea de mobilizare. pt ca este o facultate grea. eu zic ca e comparabila cu medicina ca efort. ( cu tot respectul pt viitorii medici SI munca lor pe care nu i asteapta niciun loc de munca dupa rezi , din parcate..), la info dupa 3 ani ai pâine , ceea ce medicii nu au nici dupa 10 ani de munca asidua ..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Folosirea datelor științifice pentru decizii va fi considerată o competență cheie la următoarea evaluare PISA în domeniul științelor / În cazul schimbărilor climatice, cei mai mulți elevi români participanți la PISA 2018 se simțeau incapabili să facă ceva – OECD

Următoarea evaluare PISA pe teme științifice, programată în 2025, va considera cercetarea, evaluarea și folosirea informației științifice în luarea deciziilor drept o competență-cheie pentru elevi, arată directorul departamentului pentru Educație…
Vezi articolul

Limba franceză, a doua limbă cel mai des predată în școlile din România francofonă, este abia pe locul 4 în topul limbilor străine pe care le caută angajatorii / Engleza e lider detașat, urmată de spaniolă și germană – analiză

Interesul acordat limbilor străine, dincolo de limba engleză, în școlile din România este diferit de cel existent pe piața muncii: dacă în școlile din această țară francofonă franceza este a…
Vezi articolul
Calendarul de înscriere pentru clasa pregătitoare

Alexandra Anton, expert în educație finlandeză, sfaturi și observații despre scenariile pentru grădinițe și școli: „Profesorii pot colabora și își pot înregistra orele prin rotație, astfel încât să se ajute reciproc”

Adaptarea regulilor publicate săptămâna aceasta de Ministerul Sănătății va fi marea provocare a începutului de an școlar. Alexandra Anton, expert în educație finlandeză care a studiat domeniul Educației la Universitatea…
Vezi articolul