Limba engleză, matematica și știința, însoțite de combinații de studii sociale și științe umaniste, pe nivel de interes și competență a elevului – elementul central în curriculumul „de liceu” în Singapore, țara cu cel mai bun scor la PISA 2022

4.701 de vizualizări
SURSA: Adhitya Andanu/Pexels
Limba engleză, pachete de materii ce combină studii sociale cu „expunerea” la științe umaniste, matematica și științele reprezintă structura centrală a curriculumului în clasele superioare ale învățământului secundar din Singapore, țara care a obținut cele mai bune scoruri la PISA 2022, evaluarea internațională a competențelor elevilor. Sistemul singaporez, diferit de cele europene la nivel de organizare, trece în prezent printr-un proces de reorganizare prin care toți elevii cu vârste de peste 12 ani vor urma un traseu axat mai mult pe competențele lor decât pe filierele folosite până acum (tehnică, academică și expres). Studiile sociale reprezintă un punct central, cu teme precum cetățenia, globalizarea și diversitatea: „Este armonia realizabilă?”
  • În cadrul testelor PISA 2022, elevii de 15 ani din Singapore au obținut cele mai bune scoruri la nivel internațional, la mare distanță de cei din Japonia, a doua țară clasată. Singapore a înregistrat 575 puncte la Matematică (Japonia – 536), 543 puncte la Citire (Japonia – 516) și 561 puncte la Științe (Japonia – 547). Iar la Matematică și Științe a înregistrat o creștere semnificativă față de PISA 2018, în condițiile în care, la nivel general, elevii din cele mai multe țări au înregistrat un regres în același interval.

În Singapore, școala e împărțită în două cicluri de învățământ – primar, ce cuprinde primii șase ani de școală, respectiv secundar, în care sunt cuprinși elevii cu vârste de 12-17 ani. Copiii sunt admiși în învățământul secundar pe baza rezultatelor lor în testări ce au loc la finalul școlii primare, numite PSLE: în funcție de scorul obținut, ei sunt încadrați pe trei paliere de exigență școlară – G1, G2, G3.

Potrivit prezentării oferite de Ministerul Educației din Singapore, elevii din ultimii ani de învățământ secundar – echivalentul liceului din România – trebuie să parcurgă o serie de discipline obligatorii, însoțite de unele opționale.

Disciplinele obligatorii sunt:

  • Limba engleză
  • Limba maternă
  • La nivelul cel mai ridicat de exigență (G1) – o combinație de studii sociale și un modul de expunere la științe umaniste – Geografie, Istorie SAU Literatură în limba engleză
  • La nivel intermediar/inferior de exigență (G2/G3) – o combinație de studii sociale, obligatorii, cu o materie la alegere între: Geografie, Istorie și Literatură în limba engleză sau, in cazul G3, în limba maternă)
  • Matematică
  • Științe ca set comun de studiu (în cadrul cărora elevii din nivelul ridicat de exigență trebuie să poată opta pentru informatică)

Acestor discipline li se adaugă disciplinele la alegere, care includ: studii suplimentare de Matematică, Arte, Design&Tehnologie. 

În funcție de progresul elevului și de nevoile lui de dezvoltare, școala îl va consilia în ceea ce privește materiile pe care să le aleagă.

În cadrul schimbărilor actuale de structură și curriculum, undele materii vor suferi la rândul lor modificări începând din 2026 – la nivelul claselor care au început în sistem tehnologic și trec la sistem centralizat, disciplinele umaniste ar urma să nu includă examinare, iar Informatica, până acum specifică traseului tehnologic, va putea fi oferită opțional tuturor elevilor G1, G2 și G3.

Curriculumul pentru Studiile Sociale, central pentru disciplinele umaniste, urmărește să „inducă elevilor o înțelegere mai profundă a valorilor ce definesc societatea din Singapore, să alimenteze dispoziții care să îi inspire să manifeste preocupare pentru societate și pentru lumea în care trăiesc, să demonstreze empatie în relațiile cu alții”, să devină „cetățeni informați, preocupați și participativi”. 

  • Aceste studii includ teme precum: cetățenie, guvernanță, diversitate („Este armonia realizabilă?”), traiul într-o lume globalizată – impactul economic, social și de securitate al globalizării. 
Citește și:
Curriculumul de liceu în Austria, una din țările europene cu cele mai bune rezultate PISA 2022: Multă Matematică și Științe, dar și Latină, Istorie și educație politică, Geografie și economie, Arte
Curriculumul de liceu în Polonia, a doua țară est-europeană cu cele mai bune rezultate în PISA, invocată drept potențial reper și pentru planurile-cadru din România: Accent pe limbă și literatură, matematică, limbi străine / Istoria – predată 4 ani, științele – doar 3 în trunchiul obligatoriu / Religia și „Educația pentru familie” – la alegerea elevilor și părinților
Curriculumul de liceu în Estonia, țara europeană cu cele mai bune rezultate la PISA: Atenție maximă pentru Matematică, Limbă și literatură, Științe / Interes mare și pentru Istorie, Geografie sau Arte în curriculumul obligatoriu, centrat pe teme transversale și formarea de competențe / Religia, Apărarea, Fundamentele cercetării – printre disciplinele opționale 
Proiectul de planuri-cadru pentru liceu prezintă riscul unor schimbări de formă, modificările la bacalaureat nu au claritate, se simte o supraîncărcare mascată a curriculumului – Federația Părinților Edupart / Aceasta consideră, pe de altă parte, că este simplificat curriculumul și școlile vor primi autonomie crescută / Comparație cu Suedia


4 comments
  1. Visăm. Doar se știe că bugetul e 3.5%, de unde educație singaporeză? Singapore e doar așa, de inspirație. Hai noroc să avem!

  2. Singapore!
    Ce sume primește educația?
    Ce dotări au școlile?

    Cât costă ,, proiectele extrașcolare „?

    Pierdem vremea.
    Nu mai înțelegem nimic și visăm frumos.

    Vrem Mercedes dar nu avem bani nici de Spring. Tipic românesc.
    De ce credeți de fapt ca se taie mii de norme in total?
    Pt binele copiilor? Pt idealul educațional?

    Nu. Pt a acoperi sinecurile si banii scurși in combinații politice și corupție endemică.

  3. Pe bune? Singapore? Tari din Europa nu avem? Unele care sa se apropie din punct de vedere economic cu tara noastra? Planurile lui DD sunt precum clipurile lui Georgescu. Cai verzi pe pereti. De unde bani sa sustina toate acele gogorite? Dupa ce ii vor da pe profesori afara va fi un mare ” Oups am facut-o din nou!!!”. Nu avem cu ce, unde, cu cine si de ce. Vad cu stupoare cum sunt ademeniti in aceasta plasa oameni care credeam ca gandesc. ” Sa se faca lumina!!!” Sa se aplice minunatele planuri-cadru si sa vedem ca asta era buba, ca de asta aveam analfabeti de toate soiurile.

  4. La noi nu s-ar putea aplica, pentru ca, in logica părinților, toți copiii se încadrează in grupul superior de exigente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Finanțarea publică pentru universitățile românești a reatins în 2020 nivelul din 2008, când a început prăbușirea / Creșterea s-a suprapus unei scăderi abrupte a numărului de studenți și profesori – analiză europeană

Fondurile publice pentru universitățile românești au atins, anul trecut, nivelul din 2008, când finanțarea s-a prăbușit în urma crizei economice, arată cel mai recent raport pe această temă al Asociației…
Vezi articolul

Întărirea formării profesorilor, investiții în infrastructura școlară, mai multe burse sociale pentru studenți și bani pentru cercetare – recomandări în Raportul OCDE privind Economia României 2026 / Recomandări-cheie: programe de alfabetizare financiară care să ajute IMM-urile, învățământ dual consolidat

Educația și cercetarea sunt două dintre domeniile vizate în mod aparte de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-o serie de recomandări ce vizează întărirea competitivității României. Acestea sunt…
Vezi articolul

Noile planuri-cadru pentru liceu ar trebui să fie aprobate până pe 29 februarie 2024, iar programele școlare noi ar ajunge la elevii care încep clasa a IX-a în 2025 – proiect / Patru generații de liceeni, cu reforma curriculară suspendată de politicieni

Noile programe școlare pentru elevii de liceu, care ar fi trebuit să fie în școli din anul 2021, nu vor intra în vigoare nici în următorii doi ani, după cum…
Vezi articolul

BREAKING România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală: o treime dintre adolescenți și 1 din 6 copii nu erau înscriși în școală, în 2023 / Un sfert dintre tinerii români de 18-24 de ani nici nu învață, nici nu muncesc – Raportul anual OCDE „Education at a Glance 2025”, despre efectele cheltuielilor mici și ale lipsei de acțiune în educație

România, țară cu un sistem de educație lovit în prezent de măsurile de austeritate impuse de guvernul Bolojan, este ultima țară din Europa din punct de vedere al cheltuielilor per…
Vezi articolul