Limba română „este foarte probabil” să fie probă separată, cu gramatică, la Bacalaureat 2027, anunță ministrul Sorin Cîmpeanu

Limba română va avea examen separat la Bacalaureatul din anul 2027 și va atinge și partea de gramatică, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Din 13 iulie de când legea învățământului preuniversitar este în consultare publică, mai multe organizații au solicitat ca Limba română să aibă o probă scrisă de sine stătătoare la Bacalaureat și să nu fie inclusă într-o probă cu mai multe discipline, precum se arată în proiectul de text normativ. Detalii mai jos.

În urma discuțiilor avute cu cei implicați, este foarte probabil ca varianta finală a proiectului de lege care să ajungă în guvern să cuprindă un examen de Bacalaureat 2027 la care proba de limba și literatura română, inclusiv gramatică, să fie probă scrisă de sine stătătoare, a anunțat oficialul.

Declarațiile oficialului au fost făcute la Aeroportul Otopeni unde a întâmpinat lotul de elevi români olimpici internaționali la Informatică, întorși de la competiția din Indonezia unde toți patru au obținut medalii. Mai multe detalii despre performanța României la Olimpiada Internațională de Informatică, aici.

Întrebat de jurnaliști dacă a acceptat vreo propunere pentru modificarea proiectului de lege a învățământului preuniversitar, Cîmpeanu a precizat acest aspect legat de limba română și a mai zis că alte propuneri vor fi prezentate după ce vor fi centralizate.

Iată ce a afirmat ministrul:

„În zilele de 23 și 24 august vor fi cele mai mari dezbateri publice pe marginea proiectelor legilor învățământului preuniversitar și învățământului superior. Vom face publice și orele [la care se vor ține] pentru a aduna cât mai multe opinii… Despre ceea ce s-a întâmplat până acum, am reținut multe propuneri de îmbunătățiri ale proiectului de lege. În urma discuțiilor avute cu cei implicați, este foarte probabil ca varianta finală a proiectului de lege care să ajungă în guvern să cuprindă un examen de Bacalaureat 2027 la care proba de limba și literatura română, inclusiv gramatică, să fie probă scrisă de sine stătătoare.

Este una din îmbunătățirile aduse pe parcurs, sunt multe altele care vor fi făcute publice după o centralizare. Vă spun că am primit mult peste 1.000 de astfel de propuneri. Unele dintre ele constructive, drept urmare mulțumesc… Veți vedea după ce vom centraliza datele care este forma în care va fi adoptat proiectul legii învățământului preuniversitar, respectiv proiectul legii învățământului superior România Educată în guvern”.

Informații de context

Amintim că cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior sunt lansate în dezbatere publică în data de 24 august 2022. Acestea pot fi ajustate, în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Celelalte modificări importante despre sistemul de Educație pot fi citite pe EduPedu.ro la această secțiune.

Dacă legile se aprobă în această variantă, absolvenții de clasa a XII-a vor susține o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii, vor fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului va fi facultativă.

Încă din 13 iulie când au fost lansate în dezbatere publică proiectele de legi ale educației, ministrul Educației a precizat că va fi reintrodusă gramatica în noile planuri cadru de la liceu, care trebuie să intre în vigoare din septembrie 2023, adică pentru elevii care în toamna aceasta intră în clasa a VII-a. “O noutate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română”, a spus ministrul. – mai multe detalii aici

Tot la începutul lunii iulie, Cîmpeanu a argumentat în felul următor: „Bacalaureatul este organizat după Legea 84 din 1995. Nu a fost nicio schimbare până acum. Deja, propriul meu fiu a dat examen după acest sistem de organizare din 1995. Îmi place să cred că nepoții mei, totuși, vor avea șansa să dea un Bacalaureat mai adaptat secolului 21”.

La o dezbatere online din 27 iulie, secretarul de stat Bogdan Cristescu a declarat că „Proba de limba română acum are o pondere de 30%, este o probă din trei. În Bacalaureat, așa cum este văzut, are o pondere mai mare de atât, mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României. Deci este o abordare patriotică, poate, dar cu care eu nu sunt de acord. În niciun caz Limba română nu are o pondere mai mică decât acum. Doi: de ce este disciplină separată la minorități? Nu cred că puteam să băgăm itemii de minorități în proba pentru toți elevii din România. Deci nu are nicio motivație abracadabrantă, este o motivație tehnică”.

Iată cum vor susține examenul de Bacalaureat elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024, potrivit propunerilor din noua Lege a Educației:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

• a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
• b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
• c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
• d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
• e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
• f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
• b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
• c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;

Absolvenţii care au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală.

Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.

Citește și:

Includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat “reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”, spune Asociația Profesorilor de Limba Română / Secretarul de stat Bogdan Cristescu: Ponderea limbii române va fi mai mare în viitorul Bacalaureat, “mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României”

VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze

VIDEO Nu vom experimenta pe copii, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu, despre Bacalaureatul propus în proiectul legii Educației / Examenul va fi susținut pe o „platformă de învățare”, nu pe hârtie, va cuprinde itemi cu alegeri multiple și întrebări deschise, iar elevul va primi o singură notă pentru toate disciplinele