Măriuca Talpeș, Coaliția pentru Dezvoltarea României: În jur de 27.000 de copii vor migra de la liceele tehnologice către școlile profesionale. Copiii au de câștigat

2.369 de vizualizări
Foto: allaboutjobs.ro
Introducerea limitei de 5 pentru admiterea la liceu va avea ca efect migrarea a în jur de 27.000 de copii de la liceele tehnologice către școlile profesionale, a declarat pentru Edupedu.ro liderul grupului pentru educație din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, organizație a mediului de afaceri din care care fac parte cele mai mari și importante organizații de companii din România. Măriuca Talpeș a estimat că “dacă mediul privat se organizează astfel încât parteneriatele cu aceste școli profesionale să fie unele sănătoase, cu practică serioasă, atunci au de câștigat atât copiii, cât și mediul privat, pentru că în liceele tehnologice mulți copii fac practica în atelierele vechi ale școlii, care nu e o practică ancorată în nevoile actuale, pentru că acolo nu există obligativitatea de a avea un partener privat”.
  • Amintim că Ministerul Educației a decis anul acesta ca admiterea la liceu să se realizeze numai pentru elevii care obțin medie de admitere peste 5.
  • Învățământul este obligatoriu până în clasa a X-a, iar elevii care termină clasa a VIII-a și au medii sub 5 de admitere se duc obligatoriu la școlile profesionale – fie ele clasice sau duale. Detalii aici

Întrebată care estimează că va fi efectul limitării accesului în licee de media 5 la admitere, Măriuca Talpeș a declarat pentru Edupedu.ro că din analizele CDR pe cifrele de la Evaluarea Națională 2019, “dacă se păstrează nivelul de examen cam la fel, cred că vor migra către școlile profesionale 27.000 de copii și vor face practică un pic mai mult și materii teoretice un pic mai puțin”.

Partea bună este că toate școlile profesionale, indiferent dacă sunt duale sau clasice, vor avea un partener privat. Rămâne să avem și parteneri serioși”, a avertizat aceasta.

Talpeș a adăugat că “ar fi bine ca, odată cu această măsură, să se adauge învățământul de tip dual și la clasele a XII-a și a XIII-a pe care le urmează copiii care au terminat școlile profesionale de 3 ani (la finalul cărora obțin certificat de calificare de nivel 3)”. În prezent, dacă un elev vrea ca după cei 3 ani de școală profesională să ajungă la Bacalaureat, el trebuie să facă 2 ani de liceu, dar cum nu există această filieră în sistem dual, el face anii de liceu pierzând practica la angajator.

Deci ar fi bine ca școlile profesionale duale să continue cu cei 2 ani de liceu teoretic pe care trebuie să îi absolve elevii care vor să ajungă la Bacalaureat, dar în acești doi ani ei să continue practica la același angajator. Lucrul acesta a fost propus în lege în 2011, însă în parlament nivelul 4 și nivelul 5 de la învățământul profesional dual au fost tăiate”, a precizat Măriuca Talpeș.

În prezent, școlile profesionale duale sunt de 3 ani și, la finalul lor, copiii obțin un certificat de calificare de nivel 3, adică de muncitor calificat. Dacă se aprobă și filiera tehnologică să intre în sistem dual (deci cu practică făcută la mediul privat), atunci la final elevii vor primi un certificat de calificare de nivel 4 – de tehnician, format tot în sistem dual. Învățământul postliceal se termină cu certificat de nivel 5 – pentru maiștri. Nici aici nu există în acest moment învățământ dual.

La summitul RBL am avut 3 copii care au făcut învățământ dual și apoi au făcut facultate, sprijiniți de companiile în care au făcut practica în școala profesională, și s-au întors în școli și acum unul dintre ei, de exemplu, lucra la resurse umane, să lămurească alți copii cât de bine este să urmezi acest traseu”, a povestit aceasta.

Talpeș a susținut că “școlile profesionale bune și licele tehnologice de bună calitate ar ridica nivelul de pregătire pe toate meseriile, deci toți profită până la urmă. De asta ar fi minunat ca toate liceele tehnologice să aibă parteneriat privat serios, în care compania chiar își dorește să primească și să învețe copiii și Ministerul Educației poate verifica dacă se face practică acolo. Toți sunt de acord – pentru că am vorbit și în zona liceelor – că nu poate școala să pregătească de una singură elevii pentru o calificare din industrie, câtă vreme industria evoluează atât de repede; procesele de lucru avansează, tehnologia avansează, viteza de schimbare este foarte mare”.

În toate țările occidentale nu există învățământ profesional și tehnic fără parteneriat serios cu mediul privat. În al doilea rând, un lucru foarte bine făcut în țări europene, și avem și exemplul Finlandei aici, este flexibilitatea acestor școli de a trece repede pe o altă calificare, pe termen scurt. Avem exemplul Finlandei unde un șantier naval a avut nevoie imediată de specialiști care nu existau în țară, compania s-a întâlnit cu Ministerul Educației care a organizat în mod excepțional pregătirea în 2-3 ani a 700 de tineri pe acea calificare, după care au trecut la altă calificare”, a declarat liderul grupului pentru educație din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României.

Aceasta a susținut că “dorința Ministerului Educației de avea predictibilitate peste 5 ani este utopică. Niciun angajator nu știe peste 5 ani ce nevoi o să aibă, nici în România, nici în alte țări”.

“Imaginea este deformată, dar nu din cauza părinților, ci din cauza școlilor profesionale unde nu se face nici carte, nici practică”

Întrebată de ce companiile private s-au declarat împotriva introducerii limitei de 5 pentru admiterea în liceu, Talpeș a declarat că “este o durere pe care o trăiește mediul privat, pentru că nu există deloc atractivitate pentru școala privată. Nu vor părinții și dacă cumva sunt nevoiți să urmeze învățământul profesional, pentru că nu mai sunt locuri la liceu, sunt distruși. Și asta vine din faptul că școlile profesionale bune nu s-au promovat destul și pentru că mai există școli profesionale unde nu se face practică, iar părinții văd asta. Adică nu poți să lași cu sufletul deschis copilul acolo. Imaginea se va schimba dacă majoritatea acestor școli vor fi bune”.

Haideți să punem pe masă, să scoatem la iveală către toți părinții lucrurile foarte bune din aceste școli, unde se întâmplă lucruri bune. Imaginea este deformată, dar nu din cauza părinților, ci din cauza școlilor profesionale unde nu se face nici carte, nici practică. Și mai este și atitudinea profesorilor din aceste școli și licee: voi sunteți mai slabi, măi copii, nu are rost să munciți prea tare!”, a continuat Talpeș.

De asta îi este frică mediului privat – primesc copii fără încredere în ei și cu eticheta: eu sunt prostul clasei mele. Ei trebuie să le ridice moralul acestor copii, să îi determine să treacă peste această supărare și să fie foarte bunI

M-am întâlnit cu niște fetițe de clasa a IX-a care ne-au zis: ‘nu vă chinuiți cu noi, că așa ne-au zis toți. Nu pricepem noi matematica!’ Dramatic este că își pierd încrederea în ei. Întreaga societate, și familia le spune: ‘nu puteți voi!’ E o mare dramă, nu ai voie să faci așa ceva”, a povestit aceasta.

Liderul CDR pe educație a declarat pentru Edupedu.ro că “avem o problemă națională că încă din clasele primare punem etichete copiilor. Învățătorul lucrează cu câțiva copii care sunt mai activi și eticheta asta, mai ales dacă o pui din copilărie, greu o scoți. Dacă ai pierdut startul cu încrederea în sine în clasele I-IV, foarte greu o mai recapeți în gimnaziu și doar dacă dai de un profesor foarte bun”.

Așa ajung ca această separare la liceu să fie resimțită dramatic: când au văzut că au luat sub 5 și sunt duși la profesională, dintr-odată li se pune eticheta că sunt mai slabi. De asta îi este frică mediului privat: primesc copii fără încredere în ei și cu eticheta: eu sunt prostul clasei mele. Ei trebuie să le ridice moralul acestor copii, să îi determine să treacă peste această supărare și să fie foarte buni, să aibă pasiune. Mediul de afaceri va avea de luptat mult cu atitudinea asta”, a declarat Măriuca Talpeș.

Foto: allaboutjobs.ro

Citește și:

1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Antonia Pup, CNE: Ministerul Educației trebuie să aibă o toleranță zero față de profesorii care nu își țin cele 40 de ore / Să renunțe la meditații, să predea cu aceeași pasiune pentru elev de 10 și unul de 5

Ministerul Educației trebuie să aibă o toleranță zero față de profesorii care nu își țin cele 40 de ore, a declarat președintele Consiliului Național al Elevilor, Antonia Pup, la dezbaterea…
Vezi articolul

Fostul ministru PSD al Sănătății, Florian Bodog, care și-a pierdut titlul de doctor pentru că a plagiat aproape integral teza de doctorat, conform CNATDCU, a devenit cadru didactic asociat la UMF Cluj

Fostul ministru al Sănătății și actual senator PSD Florian Bodog a devenit cadru didactic asociat al Universității de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, potrivit ebihoreanul.ro. Bodog a rămas…
Vezi articolul

PROIECT Cine nu are dreptul să participe la concursurile pentru angajările pe școală. Metodologia pentru posturile care se vacantează în timpul anului școlar, pusă în consultare publică de Ministerul Educației

Cele 4 situații în care profesorii nu au dreptul să participe la concursurile pentru angajările pe școală, potrivit unui proiect pus în consultare publică de Ministerul Educației. Este vorba despre…
Vezi articolul