Norme profesori 2025-2026. „Am avut 12 ore de fizică, o catedră de informatică și 3 ore de desen care au stat aproape 3 săptămâni descoperite”, spune un director de școală din București

Lucian Popa, directorul Școlii Centrale din București, a vorbit despre orele care nu au putut fi acoperite la începutul anului școlar 2025-2026: „Am avut 12 ore de fizică, o catedră de informatică și 3 ore de desen care au stat aproape 3 săptămâni descoperite”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

• Din această toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Alte măsuri se referă la mărirea numărului de elevi în clasă, scăderea tarifului pentru plata cu ora și comasarea școlilor.
• Amintim că la începutul lunii august a fost publicat în Monitorul Oficial noul calendar al mobilității profesorilor pentru anul școlar 2025-2026. În perioada 11-22 august au avut loc toate etapele prin care crește norma didactică conform Legii 141/2025.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Cât de greu ați făcut normele în școală și dacă le-ați acoperit pe toate?

Lucian Popa: În acest moment, ele sunt acoperite toate.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Greu le-ați acoperit?

Lucian Popa: Da. Am avut 12 ore de fizică, o catedră de informatică și 3 ore de desen care au stat aproape 3 săptămâni descoperite.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Și elevii respectivi ce au făcut în perioada aceea și cum recuperează ei materia din acele 3 săptămâni?

Lucian Popa: Am rugat profesorii să încerce să condenseze astfel încât să recuperăm. N-am avut altă soluție.

Cornelia Popa Stavri, președintele Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4 (afiliat la FSLI), a vorbit despre efectele Legii Bolojan asupra profesorilor. „Mulți dintre noi nu am avut concediu în această vară sau am beneficiat de 2-3 zile de concediu, pentru că am participat la reîncadrări, încadrări, mișcare de personal, goană după completarea normei didactice”, a precizat liderul de sindicat. Declarațiile au fost făcute marți, 14 octombrie, la prezentarea Raportului privind starea Învățământului din Municipiul București pe anul 2024-2025.

Unul dintre motivele pentru care au rămas neacoperite anumite ore ar putea fi și faptul că tariful pentru plata cu ora a scăzut în anul școlar 2025-2026. Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, stabilește în premieră națională raportarea plății cu ora (PCO), pentru orele predate în învățământul preuniversitar, de către cadrele didactice, la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, fapt care determină o scădere de aproximativ 50% a tarifului brut pe oră suplimentară. 

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că plata cu ora nu mai este motivantă pentru profesori. „Salariul, nefiind foarte mare în zona preuniversitară, când faci această raportare, valoarea plății cu ora nu mai este foarte motivantă, nu mai este foarte stimulativă, pentru profesori”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru adevarul.ro. 

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, ce efecte are diminuarea cuantumului la plata cu ora pentru profesori: „În toamnă nu vor fi la plata cu ora profesori. Vor rămâne zeci de mii de copii, sute de mii de copii fără profesori”.

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a spus că „dacă nu se va reveni măcar la suma anterioară, nu o să mai fie cine să ia orele, mai ales la disciplinele de științe”, a precizat aceasta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și fost ministru al Educației, a declarat că anul școlar 2025-2026 „a început sub auspicii extrem de proaste, cu un climat foarte negativ în rândul profesorilor”. Acesta a vorbit, printre altele, despre efectele creșterii normei didactice de predare și mărirea numărului de elevi la clasă, în emisiunea Educația la putere de la TVR 2.

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

• pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
• pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
• excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
• profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
• în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
• cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă

• Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
• Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
• Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
• Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
• Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
• Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
• Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul

Despre deficitul de resursă umană din școli

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, spune că la disciplina Fizică de la Titularizare 2025 au fost aproape 700 de posturi și doar 200 de candidați. Sorin Ion a spus la prezentarea raportului „OCDE Education at a Glance 2025 – EaG 2025” că este o situație „total nesatisfăcătoare” și la fel se întâmplă și pentru disciplinele chimie, informatică, TIC sau matematică.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a vorbit despre cele 12 ore de fizică care „de 4-5 ani de zile, nu se iau”. „De 4-5 ani apelăm la profesori pensionari, dar acesta este ultimul an în care cele două foste colege de-ale noastre, profesoare la pensie, și-au dat acceptul”, a spus directoarea la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

În luna mai, profesorul Cătălin Zaman a adus în atenție că „statistica arată că la fizică nu mai avem niciun profesor, la nivel național, care să se titularizeze în ultimii 10 ani”. Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, a declarat că „și la chimie vă călcăm pe urme”.  Declarațiile au fost făcute la emisiunea Educația la putere de la TVR 2.

În luna ianuarie, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Radio România Actualități, că „avem un deficit foarte mare de resursă umană, cel puțin pe partea de științe exacte, la fizică, chimie, matematică, chiar și la biologie și nu numai”. Acesta a precizat că în ultimii ani s-a apelat la studenți pentru a acoperi lipsa de profesori.

Anul trecut, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a vorbit, la DC News, despre lipsa de profesori la matematică și științe: „facem apel la colegi pensionari, pentru că nu avem destul de mulți absolvenți care să își dorească să facă asta”. Acesta a mai spus „profesorii nu au dispărut deodată, ci nu am reușit noi să avem o parte de predictibilitate a angajărilor, astfel încât să știe oamenii atunci când încep o facultate la ce să se aștepte”.

Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.

România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit raportului anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Foto: @ Bodrova Natalia | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Să nu vă închipuiți că pensiile din învățământ, indiferent de pe ce post, sunt mari, spune Lucian Popa, directorul Școlii Centrale din București

Directorul Lucian Popa: Constatăm că în fiecare zi avem un ministru care, din punctul meu de vedere, contribuie foarte mult în a arunca cu noroi, ca să nu spunem zoaie, în acest sistem

Profesorii corectează benevol lucrările de la simulările examenelor naționale, spune directorul Lucian Popa: Trebuie să le corectezi în timpul în care tu îți faci cele 40 de ore, adică muncești peste. Nu poți în perioada aia să nu mai dai lucrări, să nu mai asculți, să nu te mai pregătești