Cătălin Zaman, profesor și director la Şcoala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru (județul Buzău), a adus în atenție că „statistica arată că la fizică nu mai avem niciun profesor, la nivel național, care să se titularizeze în ultimii 10 ani”. Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, a declarat că „și la chimie vă călcăm pe urme”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea Educația la putere de la TVR 2.
Moderatoare: Este în momentul de față școala românească atractivă (pentru tineri – n.red)?
Cătălin Zaman, profesor și director la Şcoala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru: Atragem cei mai buni absolvenți de facultate la momentul acesta?
Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București: Nu știu. Aveți debutanți în școală?
Cătălin Zaman, profesor și director la Şcoala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru: Cred că știți răspunsul.
Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București: Nu prea aveți, da. Dacă ne gândim la științele exacte, începem să avem un minus.
Cătălin Zaman, profesor și director la Şcoala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru: Gândiți-vă că la fizică n-a mai intrat nimeni în sistem de 10 ani. E statistic. Deci, statistica arată că la fizică nu mai avem niciun profesor, la nivel național, care să se titularizeze în ultimii 10 ani. Zero.
Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București: Și la chimie vă călcăm pe urme.
Moderatoare: Deci dispar profesorii de fizică.
Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București: Ușor-ușor, da.
Cătălin Zaman, profesor și director la Şcoala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru: De discipline reale, cred. La noi în județ sunt probleme cu profesorii de matematică. Nu avem.
În luna Ianuarie, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Radio România Actualități, că „avem un deficit foarte mare de resursă umană, cel puțin pe partea de științe exacte, la fizică, chimie, matematică, chiar și la biologie și nu numai”. Acesta a precizat că în ultimii ani s-a apelat la studenți pentru a acoperi lipsa de profesori.
Despre lipsa de profesori
Anul trecut, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a vorbit, la DC News, despre lipsa de profesori la matematică și științe: „facem apel la colegi pensionari, pentru că nu avem destul de mulți absolvenți care să își dorească să facă asta”. Acesta a mai spus „profesorii nu au dispărut deodată, ci nu am reușit noi să avem o parte de predictibilitate a angajărilor, astfel încât să știe oamenii atunci când încep o facultate la ce să se aștepte”.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a dus în atenție, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”
Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Informații de context
În județul Alba, doi candidați au susținut concursul național de Titularizare 2024 la disciplina Fizică. Notele obținute de aceștia sunt 3.95 și 4.10, conform rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației.
Tot în județul Alba, un singur candidat s-a înscris la Titularizare 2023 pentru a preda Fizica și a luat sub nota 3, conform rezultatelor finale ale concursului național. Situația a fost semnalată de către inspectorul școlar general, Cornel Sandu, după cum scrie alba24.ro.
Profesoara Delia Davidescu a vorbit, la TVR Info, despre fizica predată în școală și a adus în atenție și lipsa profesorilor de fizică, deoarece tinerii „nu mai sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ”:
„Avem o mare problemă, marea majoritate a profesorilor de fizică, din zona gimnaziu, liceu, sunt aproape de pensie sau chiar pensionari. Cei cei care termină acum facultatea nu sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ. Mai degrabă, se gândesc spre o parte de cercetare, pe niște granturi, pe niște proiecte și, ori de câte ori li se oferă această posibilitate, spun că nu prea sunt interesați”, a spus cadrul didactic.
Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a declarat, la o dezbatere organizată de Edupedu.ro și World Vision România, că vin foarte puțini profesori de fizică noi în sistem:
- „E un gust amar la mulți profesori de fizică. Ne spun ca în multe județe, de exemplu, în ultimii 10 ani, au venit 1, 2 profesori noi într-un județ. Au venit la examenul de titularizare 1, 2 profesori în 5 ani, procentul e de sub 10% profesori sub 40 de ani. Este o problemă. Abilitățile pe care și le dezvoltă cei care știu fizică, chimie, cei care fac politehnică sunt foarte căutate de către industriile producătoare. Se oferă salarii foarte bune.”
La începutul lunii septembrie 2023, inspectorul școlar general al IȘJ Brașov, Ovidiu Tripșa, a declarat pentru Radio România Brașov FM că „e un trend național să avem un deficit de profesori de fizică, chimie, biologie.”
La începutul anului 2023, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:
- „Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bacul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spunea inspectoarea Daiana Bălan.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:
„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.
Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”
Foto: Lightpoet | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
14 comments
salariul mic, cerințele mari, teroarea față de profesori din partea administrației…. etc.Titularizare trebuie să fie eliminată, noi am susținut teza de licență!!! de ce profesorul de fizică matematică chimie și informatică sunt egalate cu cei de la ed. fizică, ed. tehnologica….. absurd;!!!
Dar nu înțeleg de ce sunt verificați profesorii la examenul de titularizare (de exemplu) din cunoștințe necesare anilor mai avansați, în loc să dovedească prin acest examen că întradevăr cunosc materia pe care urmează să o predea
(profesorii de colegii din materia de colegiu, profesorii de gimnazială din materia de gimnaziu…, și tot așa)!? De ce sunt examinați din ceea ce nu au nevoie, și poate că unii chiar nu știu cu de amănuntul ceea ce trebuie să predea celor mici…, însă sunt testați la nivel superior ! Este absurd !
Titularizarea NU este o verificare a Diplomelor deja obținute, nu ? Și totuși asta se face !!!
Titularizarea este / ar trebui să fie un concurs pentru intrarea în învățământ, la nivelul de predare conform diplomelor de studii solicitate acelui nivel. Iar examenul propriuzis să testeze capacitatea de înțelegere și predare a ceea ce voi avea de predat; logic!?
Ce rost are să cunosc lansarea unei rachete pe orbită, însă să nu am habar de metoda descriptivă de rezolvare a unei probleme de aritmetică, când eu asta am de predat la gimnaziu ?! (am inventat un exemplu, destul de real)
Dorim ca materia predată copiilor noștri să fie cât mai aproape, și chiar desprinsă din realitate, însă concursurile de intrare în învățământ sunt chiar rupte de realitate !
nu se titularizeaza poate pentru că nu sunt scoase posturi titularizările, ci doar cu valabilitate de 1 an?????
Adevărații profesori de fizica erau prea specializați pentru a putea sa fie apreciați de cei care fac de toate.
Sa faci facultatea de fizica pentru a preda ,ar fi util doar dacă s-ar dori minți luminate.
Când s-a pus semnul egal între profesori cu conversie și cei pregătiți în acest domeniu, s-a arătat ca de fapt nu e nevoie de o anumita formare .Se confunda necesitatea de a bifa ocuparea posturilor pe disciplina cu ceea ce înseamnă profesor de fizica..
intr-adevar pentru standardele actuale nu sunt necesari profesorii ci paznicii.
salariul in învățământ trebuie sa fie adaptat la nivelul de plată al unui angajat în privat cu calificare similară unde s-ar putea orienta profesorul. Daca un profesor de fizică pe piata privata primește 2000 de euro pe 8 ore atunci salariul profesorului de fizică trebuie sa fie de 2000 euro altfel nu e nimeni atras. La fel la mate, chimie, info unde trebuie un nivel ridicat de calificare. Eu ridicol ca profesorului de sport sa ii dai același salariu ca celui de matematica. Altfel nu putem vorbit de o Românie educată fara profesori educati și serioși. Aproapo profesori ăștia supra valoroși trebuie și foarte bine verificați ca sa nu primească banii degeaba iar sistemul de învățământ trebuie sa redea demnitatea și recunoștință acestor profesori ajutandui sa gestioneze ușor probleme de disciplină prin favorizarea opiniei profesorului in fata opiniei elevului.
În acest moment sunt școli, Școala gimnaziala nr. 1 Bălășesti de exemplu, unde primarul nu decontează nici măcar naveta cadrelor didactice care vin de la oraș 40- 80 de km și mai vorbiți de stimulente profesionale și altele. Am impresia că unii trăiesc pe altă lume.
nu știu la ce statistica că referiți, dar eu cunosc 2 profesori de fizica ce s-au titularizat in 2024 pe baza concursului național! Este adevărat că numărul este foarte mic, dar nu este 0 !
Cred ca ar trebui ca elevii, cel puțin la gimnaziu sa studieze biologie, chimie si fizica într-o singură disciplina asa cim fac majoritatea școlilor europene, ulterior, fin liceu ar trebui predate ca discipline separate.
Va rog, exemplificati! Care scoli europene fac ceea ce spuneti dv aici?
Prof X,
Va rog sa exemplificati!
Care scoli europene fac ceea ce spuneti dv aici?
Se pare ca domnul profesor nu poate sa va raspunda asa ca voi prelua eu aceasta responsabilitate. Din cate stiu eu, in Regatul Unit se studiaza disciplina Science in Key Stage 3, adica pana in clasa a 9-a inclusiv. De asemenea, in Suedia, Norvegia, Olanda si Finlanda exista acelasi de studiere a disciplinei de stiinte care are drept scop sa le ofere copiilor o baza , fara sa intre in detalii.
Nu ai cum sa atragi cei mai buni absolvenți fiind ca le ofera multinaționalele triplu si posibilitatea de a avansa mult mai rapid !
Daca reușești sa atragi absolvenți mai puțin pregătiți te poti considera fericiți!
Insa in majoritatea cazurilor aceștia nu vor promova examenul de titularizare deoarece acesta presupune un nivel destul de avansat de cunoștințe!
Iar după toate ce ai trecut de toți acești pași incepe nebunia ……
Iar după o vreme realizezi ca de fapt îți faci rau singur …..
Nici de acum înainte nu vor veni. Nu mai sunt ore nici cât înainte, concursul e absurd de dificil în comparație cu alte discipline, nu apar posturi în orașe, așa că…
De ce nu aduceți profesori din alte județe? Așteptați să fiți descoperiți?