În cele 72 de universități din România sunt 619 profesori titulari cu vârstă de pesionare, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației, date valabile pentru anul universitar în curs, 2020-2021. Pe lângă aceștia mai sunt și alți 2.468 de profesori, conferențiari, lectori și asistenți care predau în universități ca personal didactic asociat.
Sunt 481 de profesori universitari titulari cu vârsta de peste 65 de ani în universitățile din România. De asemenea, mai sunt 105 persoane de peste 65 de ani cu funcția de conferențiar în rândul personalului didactic titular și 33 de lectori universitari.
Nu în ultimul rând, în lista ministerului apare un singur asistent universitar peste vârsta de pensionare (la Universitatea Politehnică din Timișoara), post care în mod normal este ocupat de tinerii care vor să rămână în sistemul universitar după terminarea studiilor.
Cei mai mulți profesori universitari titulari care au depășit vârsta de pensionare sunt la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Este vorba de 62 de profesori de medicină/farmacie.
Pe locul al doilea se află Universitatea Politehnică din București cu 43 de profesori titulari cu vârste peste 65 de ani și Universitatea Transilvania din Brașov care are tot 43 de profesori titulari în vârstă, alături de 17 conferențiari și patru lectori.
Următoarea universitate ca număr de posturi de profesori universitari ocupate de persoane care au cel puțin 65 de ani (27) este Academia de Studii Economice (ASE) din București. De asemenea, la Universitatea Politehnică din Timișoara sunt 24 de de profesori titulari peste vârsta de pensionare și la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București sunt 20.
La Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București sunt 14 astfel de profesori titulari, iar la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași -11. La restul universităților de stat sunt cel mult 10 profesori universitari peste 65 de ani.
De remarcat că Universitatea București are doar 5 titulari de peste 65 de ani, dar are 655 de profesori, conferențiari, lectori și asistenți angajați ca personal didactic asociat, la mare distanță față de Universitatea Politehnica din București (189) sau Univeristatea Tehnică din Cluj-Napoca (159).
În universitățile particulare, cele mai multe cadre didactice titulare de peste 65 de ani sunt la Universitatea „Spiru Haret” (44), urmată de Universitatea Titu Maiorescu (39). Situația profesorilor de peste 65 de ani din universitățile particulare este următoarea:
Ce spune legea Educației:
Art 289.
(1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65
de ani.
(3)Senatul universitar din universitățile de stat, particulare și confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și a situației financiare, poate decide continuarea activității unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelență didactică și de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.
(5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin. (3)
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituţiile de
învăţământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menţinerea
calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare, cu toate drepturile şi obligaţiile
ce decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanţelor
academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar.
(7) Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic
pensionat se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din
activitatea didactică desfăşurată avute anterior pensionării, cu aprobarea senatului
universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia suspendării
pensiei pe durata reîncadrării.
Sursă foto: Pixabay
Redacția
Raluca Pantazi
R.P.
5 comments
Fauci are 80 de ani, deci trebuia pensionat inca de pe vremea cand conducea lupta anti-SIDA. Americanii sunt cam in urma cu progresismul.
Și care este problema ca profesori buni continua sa predea?
Dvs știți ca un profesor bun se formează i minimum 15 ani la catedra?
Aici este prioritar interesul studenților lor, și anume sa beneficieze de experienta unor cadre pe card le apreciaza.
Desigur, dacă ar cumula pensia cu salariul, ar fi o problema de alta natura. Dar dacă nu se pensionează și rămân salariați, nu este problema nimănui, ci numai beneficiul studenților.
În plus, după care am auzit în primăvara precedenta,dacă nu ma înșel chiar Președintele României a afirmat ca din moment ce este deficit de profesori de toate nivelurile, de medici și încă o profesie (nu îmi amintesc acum) care sa fie pregătiți și care sa își fi luat postul prin concurs, pot sa își practice profesia la postul lor pana la vârsta de 70 de ani.
Desigur ca un om care simte ca are probleme de sănătate, oboseala cronica, sau care are probleme importante de ordin personal, renunță mai devreme la practicarea profesiei.
Asa ca nu este de bun simt „cercetarea” si învinuirile pe care le proliferati.
Stimate Dle, numai la noi la UTCN la facultatea unde imi doresc sa intru (avand doctorat de 10 ani) avem 4 persoane ce astepta de multi ani sa intre in sistem dar nu pot pt ca sunt multi persionari ce cumuleaza pensia si salarul si nu se dau dusi…si noi stam si asteptam…
Pe site-ul MEN, la linkul:
https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2020/LEN_actualizata_octombrie_2020.pdf
se găsește varianta actualizată la data de 15.10.2020 a Legii Educației Naționale 1/2011.
Punctele a) și b) din Art. 289, alin. 4, referite mai sus, au fost abrogate!!!
Aveti dreptate, am corectat. Multumim pentru sesizare 🙂