În urmă cu aproape un deceniu și jumătate, doi cercetători din Londra constatau, pornind de la propria lor activitate, faptul că „știința se petrece peste tot în jur”, dar oamenii nu o remarcau. Drept urmare, au decis să-și prezinte cercetările, după propriile puteri, în puburi și baruri. În 2012 au organizat un eveniment, în 2013 trei, sub titulatura ”Pint of Science” – nume care s-ar traduce, în română, „Știința la halbă”). În 2026, spune dr. Praveen Paul, director și cofondator, Pint of Science se prezintă drept „cel mai mare festival științific din lume”, cu prezentări susținute în spații publice în peste 600 de orașe din toată lumea. Nu și în România, deocamdată.
Anul acesta. Pint of Science este programat să se desfășoare zilele următoare, între 18 și 20 mai, când cercetători din diverse domenii vor merge în puburi, cafenele și alte spații publice pentru a-și prezenta realizările către oamenii interesați de ele.
Este o inițiativă pornită de la firul ierbii care, în puțin peste un deceniu, a ajuns să atragă mii de cercetători participanți. Întrucât festivalul este non-profit și se bazează pe activitatea voluntarilor (există practica unor bilete de acces în multe situații, dar banii sunt folosiți pentru acoperirea cheltuielilor de bază, potrivit organizatorilor), este notabil că a reușit să se popularizeze și să se extindă în țări de pe toate continentele.
Potrivit prezentării oficiale sumare, totul a început cu un eveniment obișnuit de popularizare a științei, de tipul „Întâlnește-te cu cercetătorii”, organizat de doi cercetători de la Imperial College London, dr. Praveen Paul și dr. Michael Motskin. Praveen Paul a povestit, pentru Edupedu.ro, cum propria experiență i-a determinat să ducă ei știința către public:
„Inițial, am simțit o decuplare între cercetările noastre despre afecțiuni neurodegenerative și oamenii afectați direct de acestea, drept urmare am început prin a invita grupuri mici în laboratorul nostru. Acest lucru ne-a deschis ochii – iar personal, ca persoană finanțată de o organizație de binefacere, a contat faptul că oamenii puteau vedea unde se duc donațiile lor. Când am realizat câtă valoare atribuie oamenii acestor conversații, ne-am gândit: dacă ei sunt dispuși să vină la noi, de ce nu ducem noi știința la ei?”
Potrivit lui Praveen Paul, „am mai remarcat faptul că știința se petrece peste tot în jurul nostru, dar cei mai mulți nu o remarcă. Nici în interiorul propriilor noastre departamente noi nu știam, de multe ori, la ce lucrează colegii noștri. Prietenii din afara mediului academic au presupus că cercetarea noastră ține de science-fiction. Deci am decis să ducem știința în baruri, puburi, cafenele și spații publice – oriunde există o atmosferă relaxată, în care oamenii pot să pună neîngrădiți întrebări, să pună sub semnul întrebării idei, să îi vadă pe cercetători ca oameni reali, nu ca experți distanți”
„Nu era o idee nouă, dar am adăugat ceva: toate evenimentele noastră să aibă loc pe parcursul a trei zile, în luna mai. Iar ceea ce a început ca o inițiativă punctuală între prieteni a crescut rapid. Acum, Pint of Science se desfășoară în peste 600 de orașe și a devenit cel mai mare festival de știință din lume”.
Mii de cercetători vor discuta, la o bere, în sute de baruri și cafenele din zeci de țări. România poate intra și ea, când va exista o echipă disponibilă
Deși este o acțiune bazată pentru voluntariat, Pint of Science se prezintă drept un festival „global”, la 14 ani de la primii pași. În următoarele 3 zile, sunt așteptate prezentări din partea a mii de cercetători, în orașe din 17 țări europene, din cinci țări nord- și sud-americane, 3 țări din Asia, 1 din Africa, precum și din Australia.
Iar potrivit datelor de pe propriul site, Marea Britanie nici nu mai e pe primul loc din punct de vedere al numărului de orașe implicate. În această țară, pe site-ul Festivalului sunt listate puburi, cafenele și alte spații publice din 43 de orașe. Or, Spania este reprezentată de nu mai puțin de 109 localități, iar fața – de 64. Europa Centrală și de Est este, în schimb, slab reprezentată – apar locații în Croația (2), Ungaria (1), Polonia (5). România, ca alte țări din regiune, nu apare pe harta „Pint of Science”.
- La nivel european, România se remarcă drept o țară aflată la poluri opuse în ceea ce privește cele două lucruri care „cântăresc” în titlul festivalului: Se află în top 5 european la consumul de bere per capita, dar pe ultimul loc în UE la cheltuieli guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare (2024). Festivalul, însă, caută o cale de mijloc: știința să fie cunoscută de către public, nu doar în mediile academice, iar acest lucru să se petreacă în medii relaxate, care susțin dialogul cu omul de rând.
Potrivit lui Praveen Paul, au existat cereri de aderare inclusiv din România, dar trebuie îndeplinite unele condiții și festivalul rămâne deschis unei extinderi în această țară:
- „Primim sute de cereri în fiecare an, inclusiv din partea unor persoane din România. Dar lansarea într-o nouă țară depinde de existența unui număr suficient de voluntari care să-și asume responsabilitatea pentru logistică, parteneriate, organizare generală. Rămânem pe deplini deschiși intrării României în comunitatea globală Pint of Science, în momentul în care fi pregătită o echipă angajată în acest sens.
De ce să duci știința la public, în loc să aduci publicul la știință
Popularizarea rezultatelor cercetării este privită de decidenți, finanțatori și realizatorii proiectelor de cercetare drept o componentă esențială a activității în domeniu. În România, există, sporadic, astfel de inițiative, iar liderii comunității au intensificat în ultima perioadă apelurile și eforturile de popularizare a științei – vezi, între altele:
- Apelul vicepreședintelui Academiei Române, Nicolae Zamfir, ca cercetătorii să își facă știute realizările mai ales în rândul tinerilor, inclusiv în rândul elevilor
- Transmiterea cunoașterii către societate, ca mijloc „iluminist” de combatere a pseudoștiinței, a fost un element central al retoricii fostului ministru al Educației și Cercetării, Daniel David
- S-au înmulțit conferințele științifice deschise către public, precum cele desfășurate, în ultimele luni, de Universitatea din București
- Există inițiative individuale de promovare a științei care au început să devină repere pentru public, după ani de activitate – vezi, de exemplu, cazul fizicianului Cristian Presură
Dacă și în România există astfel de inițiative incipiente, de ce are succes, în țări unde comunicarea cercetării are deja tradiție, o inițiativă precum discuțiile pe teme științifice în baruri?
„Oamenilor le place să facă parte din ceva mai mare”, spune cofondatoarea Praveen Paul, „iar Pint of Science a oferit un mod de colaborare la nivel global, dar care permite echipelor locale control total. Am gândit în termeni simpli aderarea: dacă ești entuziast, ești binevenit. Cercetătorii au adoptat soluția pentru că le rezolva și lor o problemă – doreau să se implice în dialog cu publicul, dar nu aveau un format care să se simtă natural, scalabil și plăcut”.
Iar modelul, spune ea, este „în mod intenționat unul simplu: echipele locale aleg subiectele considerate relevante pentru comunitățile lor și aleg locurile de desfășurare care se potrivesc cu audiența dorită. Autonomia a făcut ca acest concept să fie adaptabil de la o cultură la alta și de la un continent la altul”, festivalul extinzându-se ca mișcare „la firul ierbii, pe bază de voluntariat și nonprofit”.
Întrebată ce beneficii crede că aduce o astfel de abordare în fața celor clasice – începând cu prezentarea rezultatelor în media și continuând cu diverse conferințe publice, Praveen Paul spune că omul de știință e scos, astfel, din turnul său de fildeș:
- „Locațiile informale creează o atmosferă relaxată și încurajează conversația veritabilă. În spații neoficiale, audiența îl vede pe cercetător ca om, nu ca pe cineva care vorbește dintr-un turn de fildeș. Acoperirea media sintetizează, adesea, cercetarea în titluri scurte și atrăgătoare; evenimentele noastre le oferă oamenilor spațiu să exploreze știința dincolo de acele titluri și să audă adevăratele hopuri pe care le întâmpină o descoperire sau alta, precum și motivația și poveștile personale” ale celor care fac acea descoperire.
„Conferințele”, spune ea, „sunt concepute pentru experți care vorbesc cu experți și chiar prezentările publice pot să fie resimțite ca formale și intimidante. Mulți oameni semnalează, totodată, că deși există multe evenimente științifice pentru copii și familii, mult mai puține se adresează adulților. Pint of Science umple acel gol”.
Condiții pentru implicare: „angajament, organizare, echipă”. Plus integritate
Cofondatoarea Pint of Science a spus, pentru Edupedu.ro, că lansarea unei filiale locale este ușor de realizat, dar presupune să fie întrunite câteva condiții: „angajament, organizare și o mică echipă care să-și împartă munca”, plus cineva care să conducă filiala națională. „Oamenii potriviți fac diferența. Echipa are nevoie de motivare, legături cu universitățile locale sau cu grupurile de cercetare pentru a face rost de vorbitori, precum și un buget – sau capacitatea de a asigura o sponsorizare locală, care să acopere cheltuielile evenimentului și pe cele de marketing”.
Potrivit lui Praveen Paul, „oricine este interesat își poate face cunoscut interesul aici, iar între lunile septembrie și noiembrie este trimis un formular cu detalii despre lansarea unei filiale într-o nouă țară. Prima etapă este identificarea oamenilor dornici să conducă festivalul la nivel național și să-și asumă responsabilitatea legală pentru organizare și asocierea cu organizația internațională”, înainte să înceapă recrutarea unor voluntari.
Dincolo de regulile organizatorice, există și altele. Întrebată cum este filtrat conținutul dubios – precum cel de prezentare a pseudoștiinței sau a unor cercetări plagiate – Praveen Paul arată
- „Nu cenzurăm subiecte, dar pretindem ca toate discuțiile să fie susținute de cercetători care au activități finanțate și care sunt implicați în procesul științific. Menținem standarde clare pentru a asigura credibilitatea și integritatea. Echipele locale lucrează direct cu universități, centre de cercetare și experți recunoscuți, iar discuțiile trebuie să se bazeze pe cercetări legitime, supuse procesului de peer-review și susținute instituțional. Cei mai mulți voluntari ai noștri sunt ei înșiși oameni de știință sau cercetători din mediul academic sau din companii – chiar dacă acest lucru cunoaște diferențe de la o țară la alta”.
Mircea Bertea
Ștefan Lefter
C.I.
Mihai Peticilă