Premiul Nobel pentru Fizică 2020 a fost câștigat de cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez, pentru “cele mai întunecate secrete ale universului”

2.238 de vizualizări
Premiul Nobel pentru Fizica 2020 / Foto: nobelprize.org
Premiul Nobel pentru Fizică 2020 a fost câștigat de cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez, pentru “cele mai întunecate secrete ale universului” a anunțat astăzi, 6 octombrie, Comitetul Nobel.

Cercetătorii Reinhard Genzel (de la Max Planck Institute for Extraterrestrial Physics, Garching, Germany și University of California, Berkeley, USA) și Andrea Ghez (University of California, Los Angeles, USA) au fost premiați pentru descoperirea faptului că un obiect invizibil și extrem de greu guvernează modul în care orbitează stelele în centrul galaxiei noastre. O gaură neagră supermasivă este singura explicație cunocută în prezent.

Reinhard Genzel s-a născut în 1952, la Bad Homburg von der Hohe, Germania. A obținut doctoratul la Universitatea din Bonn. Este director al Institutului Max Planck din Germania și Profesor la University of California, Berkeley, SUA.

Andrea Ghez s-a născut în 1965, la New York. Doctoratul l-a obținut în 1992, la California Institute of Technology. Este profesor la University of California.

Astăzi, Andrea Ghez este a patra femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică. 114 premii Nobel în Fizică au fost acordate între 1901 și 2020.

Fiecare dintre cei doi a condus câte un grup de astronomi care, de la începutul anilor ’90, s-a concentrat pe o regiune din centrul galaxiei noastre, numită Sagittarius A. Măsurătorile celor două grupuri au ajuns la concluzia că acolo se află un obiect invizibil ce atrage stelele, determinându-le să se învârtă în jurul său cu viteze enorme. Munca lor a oferit cea mai convingătoare dovadă de până acum în privința existenței unei găuri negre supermasive în centrul Căii Lactee.

Roger Penrose, de la University of Oxford, UK, a inventat metode matematice ingenioase pentru a explora teoria generală a relativității, a lui Albert Einstein. El a dovedit astfel că teoria generală a relativității este un predictor robust al formării găurilor negre.

Einstein însuși nu credea în existența găurilor negre, dar în ianuarie 1965, la zece ani după moartea lui Einstein, Roger Penrose a dovedit că acestea într-adevăr se pot forma și le-a descris în detaliu. Articolul său decisiv în acest sens este în continuare considerat cea mai importantă contribuție la teoria generală a relativității, după Einstein.

Roger Penrose s-a născut în Colchester, Marea Britanie. A obținut doctoratul la Cambridge, în 1957. Este profesor la Universitatea din Oxford.

Premiul Nobel pentru Chimie 2020 va fi anunțat miercuri, 7 octombrie, la ora 12:45.

Premiul Nobel pentru Literatură 2020 va fi anunțat joi, 8 October, la ora 14:00.

Premiul Nobel pentru Pace 2020 – vineri, 9 octombrie, la ora 12:00

Premiul Nobel pentru Științe Economice 2020 – luni, 12 octombrie, la ora 11:45

Amintim că în urmă cu un an premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru “noi perspective privind locul nostru în univers”.

Iar în urmă cu 2 ani, Nobelul pentru Fizică 2018 a fost obținut de francezul Gérard Mourou – cunoscut în România ca ‘părintele științific al laserului de la Măgurele’, alături de americanul Arthur Ashkin și de canadianca Donna Strickland, pentru invenții inovatoare în domeniul fizicii laser.

Într-un interviu acordat atunci în exclusivitate pentru Edupedu.ro, Gérard Mourou declara că este “implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP”, care are “o contribuție unică, alături de celelalte unități”, la acordarea prestigioasei distincții.

Donna Strickland, cercetătoare din Canada, a fost a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică, scrie Agerpres, într-un documentar despre premiile Nobel acordate în Fizică. Dintre cei 210 oameni de știință care au primit prestigioasa distincție, doar două au fost femei, până anul trecut: Marie Curie și Maria Goeppert-Mayer.

Cel mai tânăr laureat nu doar în Fizică, ci al tuturor premiilor Nobel, a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani în 1915 când a primit prestigioasa distincție, alături de tatăl său, se arată în documentarul realizat de Agerpres. La polul opus se află Arthur Ashkin care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul.

Primul Premiu Nobel pentru fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X.

Printre laureații Nobelului în domeniul fizicii, de-a lungul istoriei de peste 100 de ani a premiului, s-au numărat: Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei cuantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli); John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile în domeniul fizicii particulelor); Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, pentru descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); belgianul Francois Englert şi britanicul Peter Higgs, în 2013, pentru descoperirea teoretică a necesităţii existenţei unei particule care să confere masă tuturor celorlalte particule subatomice.

Citește și:
Premiul Nobel pentru Medicină 2020 a fost acordat celor trei cercetători care au descoperit virusul hepatitei C
Premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru “noi perspective privind locul nostru în univers”
Nobelul pentru Fizică 2019, explicat pe înțelesul tuturor de fizicianul Cristian Presură: Istoria primei exoplanete, numită 51 Pegas, și ce înseamnă cosmologia fizică
EXCLUSIV Gérard Mourou, premiul Nobel în Fizică 2018: Sunt implicat în mod real în proiectul din România, care va fi cel mai puternic laser din lume. Vom realiza lucruri ieșite din comun în domeniul fizicii
VIDEO Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, a luat premiul Nobel pentru Fizică 2018, alături de Arthur Ashkin și Donna Strickland
Nobelul pentru Fizică 2018, un pariu câștigat de laserul de la Măgurele. “Noi suntem cei care am demonstrat în lume că ideea lui Mourou merge” – Nicolae Zamfir


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

HARTA radonului în școli. Cercetător: În 20% dintre clădirile investigate concentraţia a depăşit valoarea limită / Cantitatea de radiație încasată de corpul uman la aceste valori este echivalentul a 150 de radiografii pulmonare pe an

În 20% dintre școlile și grădinițele investigate de Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca concentraţia de radon a depăşit valoarea limită permisă de…
Vezi articolul
Cum sprijină guvernul britanic universitățile

Răspunsul autorității privind “posibila discriminare” a cercetătorilor din diaspora: Asemenea practici nu se întâlnesc în cazul concursurilor pentru posturi în universitățile și institutele de cercetare din România

Practicile discriminatorii, așa cum sunt prevăzute de lege, nu se întâlnesc în concursurile pentru de angajare în universitățile și institutele de cercetare din România, se arată într-un răspuns semnat de…
Vezi articolul

Ministrul Teleman, despre prioritățile în cercetare: Finanțarea pentru revigorarea “pacientului în inaniție” trebuie direcționată în primul rând către dezvoltarea resurselor umane și către întărirea standardelor etice de evaluare

“Cercetarea e un pacient în inaniție, cu un sistem imunitar slăbit și care trebuie revigorat. Asta înseamnă finanțare predictibilă, direcționată cu scopul dezvoltării resurselor umane în primul rând și întărirea…
Vezi articolul

România să devină producător european de cipuri prin crearea unui “ecosistem național în microelectronică” – propunerea unui grup de lucru sub egida Academiei Române, ce reunește profesori, cercetători și reprezentanți ai industriei

Poziționarea rapidă a României drept producător european de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate este susținută de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari și reprezentanți ai industriei. Reuniți într-un…
Vezi articolul
Impactul pandemiei asupra economiei românești

Impactul pandemiei asupra economiei românești, reacțiile companiilor din top 50, evoluția indicilor bursieri – monitorizate în timp real de cercetătorii în economie de la Universitatea Babeș-Bolyai

Specialiștii Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca monitorizează în timp real impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei românești. UBB a lansat o platformă online în care…
Vezi articolul

EXCLUSIV Softurile antiplagiat nu înlocuiesc comisiile de experți în analizarea plagiatelor. Vor fi acceptate sesizări de plagiat și pe teze de doctorat evaluate in integrum. CNATDCU poate propune modificarea calificativului acordat de către comisia de doctorat – Noile reguli de analizare a plagiatelor

Forul care analizează plagiatele din tezele de doctorat va accepta sesizări de plagiat depuse inclusiv la tezele deja evaluate in integrum, cu condiția ca aceste noi sesizări să aducă probe…
Vezi articolul