DOCUMENT Profesorii cer ajutorul: cum să predea copiilor cu nevoi speciale, claselor multilingve și educația digitală / Ministerul are fonduri enorme chiar pentru aceste nevoi

Profesorii români cer să fie învățați cum să le predea elevilor cu nevoi speciale. Apelul cadrelor didactice, pe care statul pare să le fi abandonat pe partea de formare de calitate, este consemnat într-un raport dur al Comisiei Europene referitor la politicile din sistemul de învățământ al României. Comisia avertizează că profesorii înșiși spun că au nevoie de formare pentru a preda elevilor cu CES, pentru predarea la clase multilingve și pentru a obține competențe informatice de predare. Nota descalificantă dată, în ansamblu, de Comisie pregătirii profesorilor din România vine în contextul în care Ministerul Educației derulează un proiect gigant de formare a profesorilor, CRED, cu un buget de aproximativ 42 milioane de euro, cu finanțare nerambursabilă din bani europeni.

“Îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice” trebuie să devină obiectiv principal pentru România, spune Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării pe 2019 lansat pe 26 septembrie 2019. În raportul dedicat României, executivul european subliniază că “în special prin reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue” se poate crește calitatea educației românești.

Evaluarea Comisiei Europene detaliază nevoile de formare ale profesorilor.

Concret, cadrele didactice din România au declarat că au nevoie de formare cu privire la:

  1. Predarea pentru elevi cu nevoi speciale
  2. Predarea în context multicultural sau multilingv
  3. Competențe TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) pentru predare
Aspectele principale evidențiate de Comisia Europeană în raportul despre politicile educaționale din Romania / Foto: Comisia Europeană

Paradoxul educației românești se menține și în 2019: atractivitatea profesiei de cadru didactic este destul de scăzută în România, constată Comisia Europeană, deși 40,9% dintre profesorii români spun că profesia lor este apreciată de societate, potrivit unui studiu OCDE din 2019.

  • Un paradox similar era evidențiat și în studiul TALIS 2013 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economica (OCDE): profesorii români participanți la studiu se simțeau cel mai bine pregătiți, deși rezultatele elevilor erau printre cele mai slabe (sursa și detalii).

Procentul de 40,9% dintre profesorii români care spun că profesia lor este apreciată de societate “este semnificativ peste media celor 23 de state UE chestionate (17.7%) și al treilea cel mai mare după Finlanda (58.2%) și Cipru (43.5%)”, spun experții europeni. Monitorul educației și formării 2019 notează, însă, imediat că “în ciuda acestei percepții pozitive din partea profesorilor, o serie de factori au afectat atractivitatea profesiei, inclusiv cerințele scăzute de intrare în programele de formare a profesorilor și salariile prin tradiție mici”.

Raportul vorbește despre lipsa de personal cu calificări adecvate în zonele rurale și a specialiștilor de suport.

Iar cele mai mari lipsuri sunt în ce privește învățătorii calificați, profesorii de gimnaziu de TIC, științe, limbi străine și arte, evidențiază CE.

Numărul candidaților la concursul național pentru angajarea ca profesor (titularizare) ar fi în mod normal suficient pentru a ocupa posturile vacante, însă mai puțin de 50% dintre candidați obțin nota necesară.

Numărul specialiștilor de suport (consilierii școlari, mediatorii, etc.) este adesea insuficient. De exemplu, este prevăzut un consilier școlar la 800 de elevi, dar în practică raportul elev/consilier este 2,5 ori mai mare.

Descarcă de aici Monitorul educaţiei şi formării pe 2019 – raportul privind România

Monitorul Comisiei Europene…

Informații de background

Ministerul Educației derulează în prezent cel mai mare proiect de formare a profesorilor din învățământul primar și gimnazial, astfel încât aceștia să știe să predea la clasă după actualul curriculum.

Numit „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED”, proiectul are un buget de aproximativ 42 milioane de euro cu finanțare nerambursabilă din bani europeni. CRED a fost inițiat în 2016, de ministrul de la acea vreme Adrian Curaj, în timpul căruia s-a și schimbat curriculumul pentru gimnaziu. A fost lansat în 2017 și are o durată de implementare de 4 ani. Vezi aici mai multe despre proiectul CRED

Numeroși profesori s-au declarat, însă, sceptici cu privire la eficiența acestui proiect de formare. Principalul punct slab identificat de experții contactați de Edupedu.ro îl reprezintă formările care au loc “în cascadă”. Concret, formatorii din proiectul derulat de Ministerul Educației învață întâi un grup de profesori, care devin la rândul lor formatori de formatori.
Obiectivul declarat al acestuia este formarea a 55.000 de cadre didactice.
Citește și:

 

 

Total
62
Shares
1 comentariu
  1. Da,este adevarat profesorii nu stiu cum sa predea si sa se comporte cu elevii cu CES.Nu stiu nici pentru elevii din comunitati multiculturale.Ce nu inteleg cum pot sa spuna ca nu stiu sa se descurce in domeniul IT.Incepand din anul2003-toate cadrele didactive au avut acces la programe care au avut tocmai acest scop,iar in universitati nu mai exista cazuri in care sa nu invete acest lucru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate