Scriitorul și profesorul Radu Vancu, cunoscut pentru implicarea sa civică și pozițiile tranșante în spațiul public, transmite că „ce spune premierul Bolojan e factual fals: normele didactice n-au scăzut niciodată de 30 de ani încoace”. Miercuri seara, premierul Ilie Bolojan a declarat că în ultimii ani, în educație, au fost luate măsuri precum reducerea normelor didactice, scăderea numărului de elevi din clasă și creșterea salariilor profesorilor.
Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, Vancu aduce în atenție că ce a scăzut a fost finanțarea educației: „Există din 2011 o lege națională a educației care, la articolul 8, prevede că educația primește minimum 6% din PIB – iar pentru cercetare, minimum 1%. Tot din 2011 încoace, educația a primit în fiecare an cca 3%. Adică jumătate din cât prevede legea. Iar cercetarea a primit cam o cincime din cât prevede legea, uneori chiar mai puțin.”
Potrivit cadrului didactic, educația a rezistat, deoarece a fost subvenționată de profesori și părinți. Acesta a oferit și exemple:
„Educația a rezistat fiindcă a fost subvenționată de profesori & părinți. Profesorii și-au pus la dispoziția sistemului de educație telefoanele, laptopurile, abonamentele la internet, imprimantele, topurile de hârtie, bibliotecile personale, timpul și mai personal. Părinții au pus și ei la dispoziție timp, energie, finanțe. Numai așa educația subfinanțată a putut rezista în tot acest timp”, scrie profesorul.
Radu Vancu este de părere că „a ataca educația, spunând (chiar prin gura ministrului ei) că a contribuit la deficit e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă i-ai luat în fiecare an 3% tocmai pentru a acoperi găurile din buget.
A ataca profesorii, spunând că li s-au micșorat normele & acum le crești la loc, e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă tocmai prin donațiile lor benevole de resurse & timp profesorii au ținut (alături de părinți) sistemul de educație funcțional.”
Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept Legea Bolojan, a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Redăm textul complet al profesorului Radu Vancu:
„1. Ce spune premierul Bolojan e factual fals: normele didactice n-au scăzut niciodată de 30 de ani încoace.
2. Ce a scăzut însă factual a fost finanțarea educației. Există din 2011 o lege națională a educației care, la articolul 8, prevede că educația primește minimum 6% din PIB – iar pentru cercetare, minimum 1%.
Tot din 2011 încoace, educația a primit în fiecare an cca 3%. Adică jumătate din cât prevede legea. Iar cercetarea a primit cam o cincime din cât prevede legea, uneori chiar mai puțin.
3. Practic, educația nu doar că nu a agravat deficitul. Dimpotrivă, fără cei 3% luați în fiecare an de la educație deficitul ar fi arătat și mai îngrozitor. Statul și-a acoperit găurile luând banii prevăzuți de lege pentru educație – până când deficitul a fost pur și simplu prea mare.
Dar nu educația a fost de vină pentru asta – ci statul. A da vina tot pe educația de care ai profitat e cumplit de cinic. A tăia suplimentar tot de la educația din al cărei buget ai tăiat deja jumătate e cumplit de iresponsabil.
4. Educația a rezistat fiindcă a fost subvenționată de profesori & părinți. Profesorii și-au pus la dispoziția sistemului de educație telefoanele, laptopurile, abonamentele la internet, imprimantele, topurile de hârtie, bibliotecile personale, timpul și mai personal. Părinții au pus și ei la dispoziție timp, energie, finanțe. Numai așa educația subfinanțată a putut rezista în tot acest timp.
Au făcut-o de dragul copiilor – și o vor mai face.
5. A ataca educația, spunând (chiar prin gura ministrului ei) că a contribuit la deficit e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă i-ai luat în fiecare an 3% tocmai pentru a acoperi găurile din buget.
A ataca profesorii, spunând că li s-au micșorat normele & acum le crești la loc, e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă tocmai prin donațiile lor benevole de resurse & timp profesorii au ținut (alături de părinți) sistemul de educație funcțional.
A încerca să învrăjbești profesorii cu părinții e, de asemenea, cinic & iresponsabil – fiindcă cei care vor pierde iremediabil, dacă alianța dintre profesori & părinți se distruge, sunt copiii.
6. Domnule Bolojan, a existat relativ recent un prim-ministru care a subestimat profesorii & capacitatea lor de solidaritate. Același prim-ministru a încercat să învrăjbească părinții & profesorii. A subestimat și capacitatea lor de solidaritate.
Protestele de atunci au durat o lună – iar părinții & elevii au fost alături de profesori. Acel prim-ministru a eșuat lamentabil.
7. Da, profesorii au tăcut prea multă vreme. Au crezut prea multă vreme în responsabilitatea politicienilor. Care au profitat de capacitatea de sacrificiu pentru copii a profesorilor & părinților.
Dar enough is enough. Opriți războiul cu profesorii. Restabiliți ordinea firească în educație. Nu distrugeți școlile mici, copiii din comunitățile mici au același drept la educație ca și ceilalți. Nu distrugeți nici celelalte școli, care au reușit să se mențină funcționale în ciuda înfiorătoarei subfinanțări.
8. Fiindcă orice război cu profesorii e, de fapt, un război cu copiii României.
9. Iar o țară care se războiește cu propriii copii e definitiv eșuată.”
Citește și:
Premierul Ilie Bolojan, mesaj pentru profesori: În ultimii ani am scăzut normele didactice, am scăzut numărul de copii în clasă, am crescut salariile. N-am văzut o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ
Redacția
Ana Moise
G4Media.ro
12 comments
Sa fim uniti si sa-i facem sa plece atât pe David cât si pe omul cu o sprânceana ! Niste mitomani ! Nu-i normal sa fim solidari cu cei care de 35 de ani au tot furat si ne-au adus la dezastru, sa le fie confiscate averile tuturor celor ce au fost la conducerea tarii, nu sa bată tot în profesorii care, de fiecare data au fost ba mintiti, ba amânati cu tot felul de promisiuni / diferente salariale.
Multumiri profesorului Vancu pentru implicare! Ar putea sa nu ii pese de educatia din preuniversitar insa, ca orice mare om, nu sta deoparte.
Foarte buna analiza, scurta, de impact! Sustin, desi nu lucrez in educatie!
De se pornea cu aplicarea acelei legi cu 6% nu ar fi fost dezastrul rostogolit decenii…
Si iarasi revenim la justitia care nu e. Vedeti ca sunt niste petitii si acolo de sustinut!
Bună ziua. Am citit toate opiniile referitoare la sistemul actual de învățământ și starea acestuia. Și eu sunt cadru didactic de 25 de ani și cu regret trebuie să afirm că îmi pare rău că am rămas în învățământul românesc . Sunt mult prea multe disfuncționalități și carențe, care sincer nu le văd eliminate niciodată din sistem pentru că după părerea mea : 1. Nu se dorește, 2. Sistemul românesc de învățământ este politizat și va fi în continuare.
Povestea cercetarii este chiar mai veche: in urma cu peste 20 de ani, in timpul tratativelor de aderare, Romania a „inchis” capitolul cercetare promitand ca va aloca 0.8% din PIB pentru aceasta. Si, la momentul respectiv, se constata ca „resursele bugetare alocate cercetării şi dezvoltării tehnologice sunt foarte reduse şi trebuie să fie mărite considerabil în vederea atingerii ţintei de 3% din PIB până în 2010, stabilită de Consiliul European de la Barcelona.”
In 2010 s-a intamplat insa ceva, intr-adevar: resursele alocate cercetarii, unor proiecte in curs de executie, prin PNCDI-II, au fost ciuntite cu peste 75%! In acelasi timp, cresterile salariale din educatie, din 2008, au fost oprite iar profesorii s-au trezit si cu taieri de 25%.
Tinta de 0.8% (nu 3%) a fost amanata an de an, incepand cu inchiderea capitolului respectiv. A fost readusa in discutie in 2011, moment in care a fost doar actualizata… valoarea din ordonantele trenulet de sfarsit de an.
Romania si-a asumat anumite tinte, in ceea ce priveste educatia si cercetarea, in timpul procesului de aderare. Dar, odata primita in UE, a uitat toate aceste tinte si le-a distrus sistematic. Ar fi de dorit ca UE sa reactioneze si sa ne arate cu degetul…
Bună ziua! 100% realitatea din mediul rural. “Profesorii și-au pus la dispoziția sistemului de educație telefoanele, laptopurile, abonamentele la internet, imprimantele, topurile de hârtie, bibliotecile personale, timpul personal”. Adaug aici, naveta cu mijloace proprii, clase cu geamuri sparte, lipsa hărți, tablouri, pe care profesorii din propriul buzunar le aduc la un nivel decent. Să vă mai spun de fumul sobelor de teracotă din timpul iernii? Și vine acest individ să lovească în profesori? De ce? Pentru ca doar în ei poate. Doar dacă sunteți uniți, așa cum sunt magistrații, va puteți recâștiga demnitatea. Fără profesori, nu putea avea, medici, avocați, ingineri, tehnicieni, meseriași, etc.
Iată o sinteză a evoluției normei didactice pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar din România, din 1995 până în prezent (august 2025):
1. Stabilirea normei didactice în 1995
Legea nr. 84/1995 (legea educației) reglementa că **norma didactică pentru învățământul preuniversitar se stabilește prin Statutul personalului didactic; nu era indicat un număr concret de ore în textul legii însă .
Ulterior, prin Legea Statutului cadrelor didactice, normele au fost clarificate: s-a stabilit o normă de predare de 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar, și a rămas astfel timp de trei decenii .
2. Perioada 1995–2025 – stabilitate relativă
Din 1995 până în 2025, norma didactică a rămas de 18 ore pe săptămână, fără modificări majore.
Au existat excepții: cadre cu grad didactic I sau titlu de profesor emerit puteau avea normă redusă la 16 ore, iar directori, inspectori sau alți lideri din învățământ erau degrevați parțial de normă .
Rezumat cronologic
Perioada Norma didactică preuniversitară
1995 Norma stabilită prin Legea Statutului: 18 ore/săptămână
1995–2025 Normă constantă de 18 ore, cu excepții pentru grade avansate.
Din 1995 și până în vara lui 2025, norma didactică standard a fost 18 ore/săptămână.
Bolojan este un mincinos si un manipulator. Alaturi de David este doar un om mic, care confunda profesorii si elevii cu niste cifre in Excel pe care le poare modifica daca nu ii ies socotelile!
E rau, dar la urmatoarele alegeri daca nu apare ceva democratic, nou, am sa ma indrept spre suveranisti. Oamenii mici carora le-am dat increderea mea arata ca nu au meritat-o!
Cum sa scada normele?! In ultimii 30 de ani nu au scazut, cum e posibil ca un om cu atata importanta in stat SA MINTA fara rusine? Nemernici……nemernici!!!
Au scazut „normele”, in sensul ca de la an la an, numarul total de posturi didactice trebuia sa fie mai mica ca anul precedent, sa dea bine pe hartie, ca facem performanta pe bani mai putini. Dar norma didactica a scazut doar in capul lor, a celor care ne prostesc in fata, cu tot felul de scuze penibile si minciuni.
Moțiune de cenzură, suspendarea și demiterea președintelui, apoi alegeri anticipate cu adevărul pe buze, nu cu minciuni liberale și cu mincinoși liberali. Au devenit Câmpeanu, Deca, David, Iohannis, Bolojan echivalenții icoanelor care lăcrimează cu lacrimi din scuipat. Să meargă acasă și să îi mintă pe cei dragi, ei îi vor iubi necondiționat. Asta o facem toți, fără a avea aspirația de a minți o țară întreagă. Dacă vor să fie iubiți de români, să nu îi mai mintă de fiecare dată când deschid gura.
bolojan e un doar un țărănoi ( sa ma scuze taranii autentici)oleacă mai școlit. la fel precum david, venit de la sat, satu mare. oamenii astia au avut , la un moment dat, o strafulgerare mistico-paranoida de salvatori.
ce poti sa le mai spui acestor mitomani? sunt fapte: norma nu a mai scazut de 30 de ani, pe verificate. nu stiu de ce capetele luminate din inv. preuniversitar nu spun mai accentuat: imparatii astia sunt goi!
da,dar lui nea Ilie nu i pasă…el a fost proptit acolo cu acest scop: să taie!
Impecabila demonstrația domnului profesor Vancu. De fapt, aceasta ar putea constitui un adevărat rechizitoriu la adresa guvernării Bolojan.