„S-a vorbit foarte mult despre starea de bine a elevilor. Cred însă că trebuie pusă în discuție și starea de bine a cadrelor didactice care lucrează în învățământul special, dar și a familiilor în care există un copil cu cerințe educaționale speciale”, a declarat Alin Ștefănuț, inspector școlar general, ISJ Bihor, conform Agerpres.
Starea de bine în educație trebuie analizată din perspectiva elevilor, dar și a profesorilor și a familiilor, atrage atenția inspectorul școlar general al ISJ Bihor, prezent la un eveniment dedicat învățământului special, Ziua Porților Deschise la Centrul Școlar de Educație Incluzivă ‘Orizont’ din Oradea.
Alin Ștefănuț a subliniat că discuțiile despre incluziune rămân adesea la nivel teoretic, fără a fi suficient aplicate în viața de zi cu zi.
Să vorbim și despre starea de bine a profesorilor și familiilor
„S-a vorbit foarte mult despre starea de bine a elevilor. Cred însă că trebuie pusă în discuție și starea de bine a cadrelor didactice care lucrează în învățământul special, dar și a familiilor în care există un copil cu cerințe educaționale speciale”, a declarat Alin Ștefănuț.
Incluziunea este prea puțin aplicată în practică
„Vorbim despre o reconfigurare a modelului familial și de o acceptare la nivelul societății, despre incluziune, atât de mult teoretizată în prezent, dar, din anumite puncte de vedere, încă prea puțin aplicată în practică, în viața de zi cu zi”.
Directoarea Georgia Marilena Serte: Trebuie în fiecare zi să descoperim o nouă metodă care va funcționa pentru elevul ‘x’
Aproape 300 de copii cu nevoi speciale învață la Centrul Școlar de Educație Incluzivă ‘Orizont’ din Oradea
„Trebuie în fiecare zi să descoperim o nouă metodă care va funcționa pentru elevul ‘x’ ca să aibă un câștig educativ”, a declarat profesoara Georgia Marilena Serte, directoarea Centrul Școlar de Educație Incluzivă ‘Orizont’ din Oradea, aflată de două luni la conducere, dar cu 30 de ani de experiență în educație, dintre care jumătate în învățământul special.
Nu este vorba doar despre lecții clasice, ci despre construirea unor abilități esențiale de viață: autonomie, comunicare, integrare.În sălile de clasă, în cabinetele de terapie sau chiar la domiciliul copiilor cu afecțiuni grave, echipele multidisciplinare creează planuri personalizate.
O șansă în plus: liceu și Bacalaureat adaptat
Un alt pas important pentru elevii cu CES este extinderea traseului educațional.
Directoarea unui liceu tehnologic special din Oradea, Alina Vese, a anunțat introducerea, din anul școlar viitor, a claselor de liceu pentru elevii cu dizabilități severe.
Programul va dura șapte ani:
- după patru ani: calificare de nivel 3 (ex: bucătar, cofetar, zidar)
- după încă trei ani: nivel 4 și posibilitatea unui Bacalaureat adaptat
„Este firesc să li se dea șansa de a rămâne cât mai mult în sistemul de învățământ, pentru a recupera decalajul dintre vârsta mintală și cea cronologică”, a subliniat aceasta.
Ștefan Lefter
Redacția