Salariul minim, mai mare pentru cei cu facultate. ”Fabricile de diplome vor înflori și mai mult”, spun specialiștii și oamenii de afaceri

Guvernul a lansat ipoteza, prin Ministrul Finanțelor și ex-Ministrul Muncii, că de la 1 ianuarie 2019 România va avea 3 salarii minime pe economie. Unul minim, cel mai mic, de 2080 de lei, brut, pe lună, altul de 2.350 de lei, brut, pentru cei cu 15 ani vechime și un altul, tot de 2.350 de lei brut, pe lună, pentru cei care au diplomă de studii superioare. Ce înseamnă legarea salariului minim, decis până acum doar prin hotărâri politice, deseori folosit ca mijloc de manevră electorală și de influențare a păcii sociale, de nivelul de studii atins de cineva, nivel conferit printr-o diplomă?

Salariul minim diferențiat în funcție de studii mi se pare cea mai negândită măsură pe care ar putea-o lua Guvernul, mai ales când vorbim despre analfabetismul funcțional, despre învățământul învechit și despre armate de absolvenți șomeri. Mai mult, fabricile de diplome vor înflori și mai mult și abia ce se pusese batista pe țambalul doctoratelor ‘copy-paste’”, scrie Valentina Saygo, expert contabil și antreprenor, pe blogul său.

O măsură populistă și de încurajaT salariații-votanți

SURSA: valentinasaygo.ro

Valentina Saygo explică impactul pe care îl are, în viziunea sa, legarea diplomelor de studii de un salariu decis politic: ”Care ar fi sensul acestei măsuri ca pârghie economică în mediul privat, nu știu să răspund la întrebarea aceasta și nici guvernul nu știe. Ea are ‘sens’ doar în zona publică, ca o măsura populistă și de recompensat salariații-votanți, care acum simt cum îi afectează cursul valutar, creșterea dobânzii, creșterea inflației și facturile iernii care bate la ușă,” mai spune aceasta.

Ideea legării salariului minim de o diplomă nu este nouă: În anii 2007-2011 a existat un salariu minim diferențiat pentru cei cu studii superioare (1.200 de lei brut), prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel național. A fost abandonată aceasta practică, după anul 2011 (prin adoptarea noului cod al muncii), după ce s-a constatat că nu produce efecte.

Pogonaru, AOAR: Vrei să salvezi un învățământ privat care nu performează

SURSA: Facebook.com/florin.pogonaru

Salariul minim pentru cei cu studii superioare a apărut pentru prima dată, recent, în programul de guvernare al Cabinetului Tudose. La momentul acela, 30 iunie 2017, Florin Pogonaru, manager și presedintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, spunea că ”s-au mai introdus o serie masuri cel putin ciudate. Cu simțul umorului, aș spune comice. Să faci salariul minim diferențiat între cei cu diplomă și cei fără diplomă pe de-o parte, iar pe de altă parte să susții în același program că învățământul este destinat strict nevoilor economiei. Aici este ceva invers: vrei să salvezi un învățământ privat care nu performează și să încurajezi această idee că ajunge să ai o patalma și cu acea patalama să obții un salariu mai mare”, declara acum 5 luni șeful AOAR, potrivit incont.ro.

Efectele unui salariu minim pe economie legat de diploma de studii superioare ar fi următoarele, potrivit Valentinei Saygo:

  • Scăderea calității muncii;
  • Scăderea personalului calificat și a meseriilor căutate;
  • Scăderea interesului pentru școlile profesionale
  • Încurajarea discriminărilor salariale;
  • Îngrădirea dovedirii competenței profesionale.

Dintre consecințele pe care o asemenea măsură le poate avea, Valentina Saygo enumeră apariția fabricilor de diplome, creșterea costurilor de calificare și training, defavorizarea competenței.

Ce știe să facă un absolvent cu diplomă

Creșterea salariului unui muncitor/angajat/salariat se face gradual, prin recunoașterea calității muncii lui, apoi a calificărilor persoanei respective și a pregătirii sau vechimii pe care le are în domeniul respectiv. Aptitudinile sunt cele pe care din păcate școala românească, fie ea primară, liceală sau universitară, nu le conturează în absolvenți, potrivit Raportului Competitivității Globale, făcut de Forumul Economic Mondial. Așa că de cele mai multe ori ele vin o dată cu experiența, se dobândesc la locul de muncă.

Angajatorii critică curriculum-ul atât pentru gimnaziu, liceu, cât și pentru facultate, potrivit unui raport recent, citat de Eudpedu.ro. Curriculum-ul a fost caracterizat de mulți angajatori din diferite arii și domenii drept mult prea teoretic, bazat pe prea multe concepte abstracte și pe acumularea informației, în loc să fie axat pe aplicații practice. În al doilea rând, în același timp cu teoretizarea excesivă, metodele de predare sunt descrise ca fiind depășite, învechite sau foarte tradiționale, încremenite în memorarea conceptelor și ideilor, în loc să arate aplicare și aplicabilitatea lor. În sfârșit, angajatorii au artat că sistemul educațional este foarte rezistent la schimbare, atât la nevel preuniversitar cât și în universitar, potrivit Diagnosticului de țară făcut de Banca Mondială pe capitolul Educație.

Vă reamintesc că România are în prezent cel mai mic număr de studenți din ultimii 10 ani. Universitățile private au avut cea mai mare scădere a acestui număr, comparativ cu cele de stat.

Măsurile nu se pot lua fără a ține cont de productivitate, performanță, competență

Toți, atât angajații cât și angajatorii, ne dorim o țară cu salarii ‘ca afară’, însă Guvernul uită că aceste măsuri nu se pot lua fără studii de impact, fără calcule pe hârtie și fără a ține cont de productivitate, performanță, competență”, mai scrie pe blogul său Valentina Saygo. Ea este de părere că ”aceste măsuri vor descuraja din nou investițiile, predictibilitatea și multe companii vor pune lacătul pe ușă, pentru că o creștere salarială de aproximativ 24% nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, în mod special în zone în care marja de profit este sensibilă, iar prețurile și tarifele nu se pot ajusta peste noapte.”

Cel puțin două studii, unul cerut de Ministerul Muncii în 2016 și altul făcut la cererea Comisiei Europene, ambele realizate de experți ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Muncii și Protecției Sociale, au arătat că salariul minim brut din România a avut creșteri medii de până la 20% pe an, iar acestea nu au influențat pozitiv rata sarăciei, bunăstarea, calitatea vieții celor care au contrate la nivelul salariului minim. În plus, prin majorările succesive din ultimii 7 ani, decise politic, ale salariului minim, din ce în ce mai mulți oameni sunt plătiți cu această sumă.

Numărul contractelor pe salariul minim a crescut de 6 ori în 9 ani

Dacă în 2010 datele oficiale arată că erau 334.836 de salariați remunerați la nivelul salariului minim brut, în 2014 erau deja 664.082. În septembrie 2018, potrivit datelor din REVISAL, obținute de Eudpedu.ro, erau 1.852.901 de contracte individuale de muncă pe salariul minim. Domeniile cu cele mai multe astfel de salarii erau, potrivit Inspecției Muncii, cele din tabelul de mai jos.

SURSA: Edupedu.ro/Inspectia Muncii

Iată doar două dintre graficele folosite în studiul: ”Support for establishing a minimum wage-setting mechanism in Romania”, ca să argumenteze lipsa de impact economic a actualului model de majorare. Primul arată că rata de creștere accentuată a salariului minim pe economie are efecte insesizabile asupra reducerii ratei de sărăcie pentru salariații și muncitorii pe cont propriu cu vârste între 18 și 64 de ani.


Al doilea grafic arată cum creșterea economică nu ține pasul cu creșterea salariilor minime brute.


Autorii acestui studiu au propus câteva mecanisme de stabilire transparentă și pe baze științifice a nivelului salariului minim. În opinia experților, salariul ar trebui să crească fie cu creșterea medie a salariilor medii din România, fie cu inflația, fie prin raportare la coșul minim de consum al familiei (indicator inexistent la nivel oficial). Niciuna dintre aceste ariante nu a fost luată în calcul de către Guvern.

Compania de consultanță PriceWaterhouseCoopers a analizat într-un studiu al pieței muncii, pentru Coaliția pentru Dezvoltarea României, indicele productivitții muncii pe domenii. Atunci când această productivitate este comparată cu creșterea salarială, indicele scade în aproape toate activitățile economice.

Evoluția ideii de salariu minim pentru cei cu studii superioare în programele de guvernare

Ianuarie 2017. În primul său program de guvernare de după alegerile din 2016, al Cabinetului Grideanu, PSD promitea creșterea accelerata a salariului minim pe economie.  ”Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei iar 1.750 cu 2.150 de lei. Valorile de mai sus reprezintă o variantă pesimistă (minimă) fiind foarte posibil ca acestea sa fie mult mai mari, în funcție de evoluția economică a României.”

Iunie 2017. În programul Guvernului Tudose creșterea salariului minim accelera și mai tare, iar pentru prima dată apare și creșterea salariului minim în funcție de nivelul de studii: ”Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020”.

Ianuarie 2018. În varianta Dăncilă, apare referirea la net, în loc de brut, iar rata de creștere este cu 50% mai mare față de minimul normal. ”Salariul minim net va crește anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net,” scrie în Programul de guvernare al actualului cabinet.

FOTO: Good Free Photos on Unsplash

Total
23
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

BAC 2020 – Ministerul Educației face damage control, după ce a scos obligativitatea corectării încrucișate din Ordinul cu regulile de Bacalaureat: evaluarea încrucișată între județe a lucrărilor nu este exclusă

Ministerul Educației condus interimar de Daniel Breaz acuză că în spațiul public au apărut “dezinformări” cu privire la evaluarea lucrărilor de la Bacalaureat 2020, după ce ministrul a scos cu…
Vezi articolul