Shanghai Ranking: Subiectul unificării forțelor între universitățile clujene nu este închis, în pofida opoziției rectorului UMF Cluj, sugerează deputatul PSD Achimaș Cadariu, fost ministru, profesor la această universitate 

Dezbaterea despre o posibilă unire a forțelor între universitățile clujene “poate să fie foarte utilă”, în condițiile în care “nu cred că vreo universitate este proprietatea nici măcar a structurii de conducere actuale”, ci a statului român, a spus într-un interviu acordat Buzznews.ro deputatul PSD de Cluj Achimaș Cadariu, profesor în cadrul UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca. El intervine, astfel, într-o discuție stârnită de rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, în urma ultimului clasament internațional al universităților Shanghai-ARWU, discuție despre o eventuală consolidare în rândul universităților clujene respinsă, însă, de Anca Buzoianu, rector al Universității Iuliu Hațieganu, unde lucrează și Cadariu.

În interviul citat, acesta se exprimă în favoarea ideii ca universitățile locale să-și unească forțele, apreciind că este un subiect ce ar trebui discutat. El a dat drept exemplu situația universităților din Szeged (Ungaria) și Novi Sad (Serbia), instituții care apar în Shanghai Ranking, unde reprezintă orașe cu influență regională, care nu sunt capitale.

Potrivit lui Achimaș Cadariu – medic, fost ministru al Sănătății în urmă cu șapte ani – dezbaterea pe această temă “poate fi foarte utilă, cu o condiție: condiția informării prealabile”. El a spus că nicio universitate nu e “proprietatea nici măcar a structurii de conducere actuale”, universitățile publice fiind susținute de statul român. În aceste condiții, “cred că statul român, în acest moment, trebuie să hotărască foarte clar dacă își dorește acest lucru”.

Intervenția sa vine după ce, săptămâna trecută, a apărut ultima ediție a clasamentului Shanghai, ranking internațional care ia în calcul universitățile după criterii ce țin preponderent de cercetare. În această ediție, nu mai apare nicio universitate românească, prin ieșirea UBB Cluj-Napoca, după ce UBB a reprezentat România timp de șase ani, iar în unii ani a apărut și Universitatea din București.

În reacție, UBB și rectorul său, Daniel David, au pledat săptămâna trecută pentru o refacere a arhitecturii universitare, după ce, în comunism, medicina și facultățile tehnice au fost transferate în universități separate – vezi aici  și aici. “Dacă Universitatea din Cluj, Universitatea din București, Universitatea Cuza reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină din aceste orașe, toate cele trei universități intră în top 1000 și eu cred că unele dintre ele chiar în top 500”, a apreciat, între altele, Daniel David.

Ideea unei comasări a fost însă respinsă de rectorul UMF Iuliu Hațieganu, Anca Buzoianu, care a spus, citată de Știridecluj.ro, că “Noi nu luăm în calcul și nu vrem să luăm nici măcar în discuție o astfel de comasare, atâta timp cât Constituția României garantează autonomia universitară. Nu avem niciun interes sau vreun câștig să fuzionăm cu nicio instituție. (…) Astfel de modificări structurale nu ar face decât să afecteze nivelul ridicat al calității învățământului atins de UMF Cluj-Napoca în urma unei strategii coerente și bine aplicate timp de 30 de ani și cu rezultate evidente. (…) Performanțele marilor universități din România nu sunt și nu trebuie să fie condiționate de reforme educaționale vechi de peste 7 decenii. Iar motivele lipsei acestor performanțe trebuie căutate de universități în interiorul lor” .

Din declarațiile lui Achimaș Cadariu pentru Buzznews.ro:

„Cred că ar trebui să fie obiectul unei dezbateri, aici cred că și Primăria ar trebui să fie și cred că este foarte interesată. Nu numai despre două universități, ci toate aceste universități pe care le avem, în măsura în care vor să facă o performanță românească la nivel internațional.”

„Dacă Szeged și Novi Sad, care nu sunt capitale, sunt acolo în top (Shanghai – n.red.), cred că orașul nostru, care este un oraș ambițios și s-a dezvoltat într-un mod special în ultimele decenii, ar trebui să ia foarte în serios acest lucru, atât timp cât se definește veșnic prin universități și spitale. Se pare că consorțiul universitar nu funcționează – din punctul meu de vedere, este o întâlnire periodică a unor responsabili care se încheie cu o declarație. În ziua de azi, trebuie să însemne cercetare. Înseamnă că ne punem în comun infrastructura și producem cercetare. Cu ce ar fi rău ca, pe niște publicații, în prima instanță să apară cercetători și din UBB, și din UMF, și din UTCN și din USAMV (universități din Cluj-Napoca – n.red.). Asta ar crește capacitatea, ar crea cunoaștere mult mai avansată și în egală măsură toate aceste universități ar fi și citate. Atâta vreme cât rămânem pe triburi – e o chestie tribală, nu vreau să comentez foarte mult mai departe, deși aș putea să o fac, e o chestie, evident, de pierdere de poziții și funcții, care cred că și aceasta s-ar putea rezolva într-un mod rezonabil până la urmă… Dacă am urmări esența problemei, ceea ce este cunoașterea avansată în sprijinul cetățeanului și, nu puțin lucru, o reprezentare națională consistentă a unei țări mari din Europa…”

„Nu comentez (declarațiile rectorului Anca Buzoianu – n.red.), dar cred că o dezbatere este utilă, poate să fie foarte utilă, cu o condiție: condiția informării prealabile. Nu cred că vreo universitate este proprietatea nici măcar a structurii de conducere actuale, este o universitate a României, toate sunt universități publice, deci susținute de statul român. Cu alte cuvinte, cred că statul român în acest moment trebuie să hotărască foarte clar dacă își dorește acest lucru. Și, sigur, universitățile sunt formate din oameni, nu cred în catedrale fără credincioși sau în universități fără cadre didactice și studenți, dar în măsura în care și unii și alții sunt informații și părinții studenților sunt informați și știu ce ar putea să obțină, cred că lucrurile ar sta un pic diferit”.

Citește și:

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, despre reprezentarea în rankingul Shanghai: Dacă universitățile din Cluj, București, Iași reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină, toate intră în top 1000, unele dintre ele chiar în top 500

România nu mai e reprezentată de nicio universitate în reputatul clasament internațional Shanghai / După șase ani de prezență continuă, Universitatea Babeș-Bolyai iese din topul 1000 global – Academic Ranking of World Universities 2023

Modelul francez de ascensiune în clasamentul Shanghai al universităților, în care România nu mai apare anul acesta: în top sunt universități noi, formate prin asocierea unora vechi și prin integrarea unor institute de cercetare, plus finanțări prin programe speciale, sprijinite sistematic de autorități

Universitatea Babeș-Bolyai reacționează după ce România a rămas nereprezentată în reputatul clasament global al universităților Shanghai – ARWU, în 2023: “Erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, pe care UBB nu le-a mai putut “compensa singură”

Ligia Deca, despre ieșirea universităților românești din topul Shanghai: O oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu / Universitățile s-au concentrat pe asigurarea unui act educațional de calitate pentru studenți, nu pe rezultatele cercetării sau premianți Nobel ori Fields / Vom adopta noi standarde minimale pentru conferențiar și profesor

INTERVIU Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan: Sistemul românesc va fi „mapat” până la mijlocul lui 2024, împreună cu Banca Mondială, cu efect asupra trecerii institutelor de cercetare la universități sau în consorții / Câte institute vor fi comasate?