Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat că avem mulți profesori necalificați, „ceea ce este impardonabil”. Acesta a precizat că „nu mai vin oameni această carieră didactică, nobilă meserie, dar trebuie complet diferit tratată, nu cum s-a întâmplat până acum”. Declarațiile au fost făcute pentru B1TV.
Liderul sindical a a adus în atenție că există un deficit uriaș de profesori și statul trebuie să găsească pârghiile necesare pentru a atrage tinerii către cariera didactică:
„Există un deficit uriaș de profesori, inclusiv pentru grădinițe și învățământul primar. Trebuie să găsească statul român pârghii de a atrage, iar pârghiile nu sunt prea multe: salarizare motivantă, dispariția birocrației care sufocă învățământul și redarea demnității dascălului din România, care a fost efectiv călcată în picioare atât de politicieni, cât și de alte categorii.”
Simion Hăncescu a spus că „noi avem acum mulți necalificați pe aceste funcții, ceea ce este impardonabil”:
„Problemele de fond sunt de ani buni și trebuie și acestea rezolvate, pentru că, dacă nu se rezolvă problemele de fond, deficitul va fi în creștere și vedem ce se întâmplă, așa cum vă spuneam, noi avem acum mulți necalificați pe aceste funcții, ceea ce este impardonabil. Adică nu mai vin oameni către această carieră didactică, nobilă meserie, dar trebuie complet diferit tratată, nu cum s-a întâmplat până acum.”
În septembrie 2025, Daniel David, ministru al Educației la acea vreme, a declarat că „suplinitorii calificați au rămas cam în aceeași zonă”, după ce norma didactică a crescut, în medie, cu 2 ore. „Suplinitorii necalificați, acolo, da, avem mai puțini, dar eu cred că este un lucru bun că ai mutat orele în zona celor calificați”, a spus acesta.
În anul școlar 2023-2024, peste 5.100 de norme au fost ocupate de cadrele didactice necalificate, adică fără studii corespunzătoare postului, potrivit raportului privind starea învățământului, document publicat de Ministerul Educației și Cercetării. Este cel mai mare număr din ultimii 13 ani.
În luna mai 2024, profesoara Nina Vasile a vorbit, la emisiunea Destine de la Radio Muscel FM, despre ce înseamnă statutul de cadru didactic suplinitor în sistemul de învățământ românesc. „Când un om aude (cuvântul – n. red) suplinitor, se gândește la cineva care are doar liceul, care este subcalificat, care nu știe să predea, nu se descurcă”, a precizat aceasta.
Tot în luna mai 2024, vicepreședintele FSLI, George Purcaru, a spus că în sistemul de educație sunt în prezent aproape 7000 de profesori necalificați, adică nu au studiile corespunzătoare. În septembrie 2023, Ligia Deca spunea că sunt “peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau“.
În luna martie 2024, Edupedu.ro a scris că în acel an școlar este cel mai mare număr de profesori suplinitori, din ultimii 5 ani, care predau în școlile din România: Sunt aproape 44.600 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată, în anul școlar 2023-2024.
Care sunt profesorii fără pregătire. Cele trei situații
Cadrele didactice fără pregătire sunt profesorii, educatorii și învățătorii care nu au studii corespunzătoare postului pe care-l ocupă. Conform Ministerului Educației aceștia pot fi în următoarele situații:
- Cu studii superioare în alt domeniu decât cel al postului.
- Studenți, în curs de calificare.
- Cu studii medii.
Informații de context – deficitul de profesori
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit raportului anual Education at a Glance 2024, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Secretarul de stat Sorin Ion a remarcat lipsa profesorilor interesați să predea disciplinele de științe, pe care le-a enumerat în „ordinea gravității lucrurilor, la chimie, tehnologia informației și informatică, maiștri instructori și vine din urmă și matematica”.
Sorin Ion, reprezentant al Ministerului Educației, a spus că Ministerul trebuie să elaboreze o strategie care să fie în strânsă legătură cu învățământul superior și să înființeze programe de studii dedicate pentru acestor discipline, să le așeze într-un top al priorităților universităților „și de ce nu, poate, niște beneficii pentru cei care aleg acestei specializări”.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”
Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie 2024.