Teste de antrenament pentru Evaluarea Națională, solicitate într-o scrisoare deschisă Ministerului Educației, de un părinte al unui elev de clasa a 8-a: “Elevii din clasa a opta sunt la a patra variantă de subiecte de examen pe care o cunosc de-a lungul gimnaziului”

7.658 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Modele sunt în continuă schimbare, iar cele mai recente, publicate în noiembrie 2021 nu sunt clare, acuză mama care a trimis scrisoarea către ministerul Educației.

Elena Ungureanu, mama unui elev de clasa a 8-a, solicită publicarea de urgență a testelor antrenament pentru Evaluarea Națională și baremele corespunzătoare.

Redăm mai jos textul integral al scrisorii:

“Scrisoare deschisă

Către: Ministerul Educației – România Sorin Mihai Cimpeanu, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație

“Ma numesc Elena Ungureanu, sunt mama unui copil care este clasa a opta și nu vă rog, ci vă solicit să publicați de urgență teste de antrenament la limba română în vederea pregătirii examenului de Evaluare Națională. De asemenea, vă solicit să publicați și baremele corespunzătoare fiecărui test, împreună cu precizări sau cu explicații cât mai clare, atât pentru elevi, cât mai ales pentru profesorii corectori. Vă cer aceste teste de antrenament la limba română, clasa a opta, având în vedere următoarele:

1. Elevii care astăzi sunt clasa a opta sunt generația care au făcut școală ,,pe sărite”, uneori deloc, alteori online: al doilea semestru din clasa a șasea, aproape toată clasa a șaptea și, până în acest moment, o bună parte din clasa a opta.

2. Datele publice oferite de Ministerul Educației arată că doar 1 profesor din 5 a fost pregătit să predea online.

3. Aceleași date arată că aproximativ 1 milion de elevi învață în mediul rural, unde învățarea online a fost cel puțin deficitară.

4. Anul trecut, aproape un sfert din absolvenții clasei a opta nu a promovat examenul de Evaluare Națională.

5. Elevii de azi din clasa a opta sunt la a patra variantă de subiecte de examen pe care o cunosc de-a lungul gimnaziului. La sfârșitul clasei a șasea, in 2020 știau un model, în august 2020- altul (o noutate, după modelul testelor Pisa), în 2 noiembrie 2020 s-a modificat schimbarea (modelul a fost urmat de publicarea abia în februarie a anului următor de teste de antrenament săptămânale, in condițiile în care simularea examenului a avut loc la sfârșitul lui martie), iar acum, pe 1 noiembrie 2021, s-a publicat un alt model care a adus noutăți mai ales la cerințele cu punctaj mare. Fără nicio explicație, fără nicio lămurire suplimentară, în condițiile în care elevii abia se familiarizaseră cu structura subiectelor.

6. Ultimul modelul, din 1 noiembrie 2021, are, de exemplu, la I A, punctul 6, o cerință nouă, pentru care nu există previzibilitate, nu se cunosc ( doar se speculează) alternative la formularea propusă în model, nu se știe ce altceva ar putea cuprinde acest punct 6, căci este greu de crezut că s-ar putea referi numai la trăsături ale unui personaj /mijloace de caracterizare. Cum ar fi acest punct 6 adaptat la un alt text epic/liric/ dramatic? Speculăm, inventăm, intuim, ne dăm cu părerea ce ar mai putea fi la 6, sau avem variante de lucru? Cred ca este o naivitate să se creadă ca elevii sunt oricum bine pregătiți de la școală și capabili să se descurce cu orice fel de cerință neașteptată… De asemenea, exista și alte cerințe pentru care este nevoie de lucru suplimentar. Voi aminti măcar punctul 9, la care elevilor li se cere să identifice valori culturale comune în două texte. Pentru acesta, au nevoie să antreneze această abilitate prin lucrul cu texte relevante puse la dispoziție.

7. Culegerile apărute recent pe piață și, teoretic, adaptate modelului din 1 noiembrie 2021, sunt în realitate reeditări în grabă ale precedentelor ediții și cuprind texte greoaie, scoase din context, cerințe uneori neclar formulate, greșite chiar, nerelevante. Cunosc aceste materiale, cunosc materia foarte bine, știu ce vorbesc și as putea oricând sa fac o colecție de astfel de cerințe absurde. Nu există certitudinea pentru elevi și pentru profesori că aceste culegeri corespund cu viziunea și standardele de elaborare a subiectelor oficiale.

8. Mulți profesori nu lucrează la clasa cu elevii modele de teste, în primul rând din cauza lipsei acestora. Cele de anul trecut corespund doar parțial cu noul model. În scoli, în cel mai bun caz, se improvizează materiale de lucru sau se folosesc cele ale altor profesori, care le publică pe diverse pagini sau site-uri și care, de multe ori, conțin erori de conținut, noțiuni care nu mai există in programa actuală, texte nerelevante, cerințe greoaie. Voi da doar exemplul unui profesor care publică pe Didactic.ro și care semnează cu numele Antonesi și care, în mod absolut înșelător, folosește antetul Ministerului Educație și al Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație.

9. Există foarte mulți copii care nu au posibilitatea financiară nici de a cumpăra culegeri, nici de a urma cursuri de pregătire individuală, de multe ori nu au nici profesori dedicați, implicați. Cei mai mulți trăiesc în mediul rural și își doresc să aibă aceleași condiții de a se pregăti pentru examen. In absenta testelor de antrenament oficiale, publice, acești copii nu au nicio șansă.

10. Din păcate, există mulți profesori corectori care trec la o interpretare personală a baremelor sau, în niciun caz, nu țin cont de un principiu de bun-simt, acela de a corecta în interesul elevilor. Asa se face că, in loc să ne concentrăm pe idei, ne concentrăm pe număratul de cuvinte, să nu depășim 100, că nu știm peste cine dăm la corectat și, din exces de zel, ne scade 10 sutimi la fiecare redactare ( in total 4, deci se pot pierde 40 de sutimi doar din depășirea limitei fixe de cuvinte). Apoi, sunt profesori care, deși nu se cere, amenință cu depunctarea, pentru că la anumite cerințe nu se răspunde în propoziții (de exemplu, cerințe precum “transcrie” sau “precizează” sunt foarte clare). Acolo unde se vrea specific, se cere “Formulează în 2- 3 enunțuri…”. Se ajunge chiar la aberația de a avea pretenția să se indice sinonimul unui cuvânt printr-un enunț complet, ceea ce, evident, nu este prevăzut în barem. De asemenea, există profesori care taie jumătate din punctaj acolo unde se cere simplu sa se alcătuiască o fraza după un anumit criteriu. Asta pentru că elevii nu au subliniat predicatele sau nu au împărțit fraza în propoziții, deși nu asta li se cerea…iar soluția propusă în barem este foarte clară. Si exemplele pot continua. Se știe cât de subiectivă este corectarea la limba română, numărul mare de note mărite în urma contestațiilor stă mărturie. Aveți datoria față de elevi de a formula explicații și îndrumări suplimentare în barem, tocmai pentru a nu se pierde puncte în mod nedrept. Acestea fiind spuse, mă bazez pe bunăvoința dvs și pe înțelegerea ideii că trebuie făcut totul pentru binele acestor copii pe care ii așteaptă un moment important în viața lor. Noi, părinții si profesorii, ne facem datoria. Făceți-o și dvs! Publicați cât mai repede teste de antrenament la limba română!”

  • Textul scrisorii a fost publicat cu acordul părintelui.

De precizat faptul că în 2021 aceste teste antrenament au fost publicate în data de 22 februarie. 15 seturi de teste au fost publicate la evaluarea națională și 12 seturi la BAC.

În noiembrie 2021 s-au publicat modele de subiecte pentru Evaluarea Națională și pentru Bacalaureat 2022.

Fostul ministru al educației, psihologul Mircea Miclea spunea anul trecut într-un interviu acordat EduPedu.ro, că publicarea prea multor teste de antrenament, adică 2 pe săptămână, cum decisese ministerul anul trecut, nu s-a dovedit a fi benefică, pentru că elevii, în loc să învețe lecția, vor învăța să facă testul. “Iei grila și faci teste, nu mai ești preocupat să faci transfer de la o materie la alta, să înțelegi, să aprofundezi, ci doar ca la grila X să reții că răspunsul este cutare. Doar de asta ești interesat“, sublinia Mircea Miclea.

Evaluarea Națională 2022 are loc pe 14-17 iunie, potrivit calendarului publicat în Monitorul Oficial.

Elevii de clasa a VIII-a încheie cursurile pe 3 iunie 2022, potrivit acestei structuri a examenului. Înscrierea candidaților se face automat de către secretariatele școlilor în perioada 30 mai – 3 iunie.

Calendarul probelor și rezultatelor de la Evaluarea Națională 2022 este următorul:
  • 30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională
  • 3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă
  • 16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă
  • 17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă
  • 23 iunie 2022 (până la ora 14:00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19:00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12:00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor
  • 30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

4 comments
  1. Am și eu un copil în clasa a 8 a. La romana avem noroc cu profesoara ca face cu ei foarte multe teste și mai I a ore și de la alte materii mai puțin importante și face recuperare. În schimb la mate este jale. Profesoara a treia din cei 4 ani sa nu mai zic este pensionara de peste 70 ani. Când s a făcut online nici nu vrea sa între ca ea nu știe,de făcut recuperare cu ei nici pomeneala. Lecție noua o problema și pa la revedere dacă ați inteles bine dacă nu pa. Acum colac peste pupăză este în medical. De unde sa învețe copii ăștia mate cu astfel de profesoare? În 2 ore de mate de abia scrie o foaie a 4 și când au făcut online am stat cu copilul sa vad și eu cum explica dar mi a lăsat de dorit. O sa fie vai de capul lor la examen cu atâta materie pierduta .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like