Un nou Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, pregătit de Institutul de Lingvistică al Academiei Române, după 29 de ani de la predecenta ediție / Adina Dragomirescu, director: Vrem să creăm un instrument pentru școală

3.062 de vizualizări
Foto: Editura Univers Enciclopedic
Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” va revizui anul acesta Îndreptarul ortografic, ortoepic și de puncțuație al limbii române, potrivit anunțului făcut de directoarea Institutului, Adina Dragomirescu, la Radio România Actualități. Instituția pregătește o nouă ediție, a VI-a, după ce a V-a ediție datează din anul 1995, adică este veche de 29 de ani.

Directoarea susține, în scurtul interviu, că prin acest nou Îndreptar „vrem să creăm un instrument pentru școală”.

Redăm declarațiile Adinei Dragomirescu:

„Adina Dragomirescu: Îndreptarul precedent, fiind foarte vechi, de la el până acum au apărut două ediții ale dicționarului mare, Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic, și atunci Îndreptarul rămăsese puțin în urmă și vrem să creăm un instrument pentru școală”.

Reporter: Mie mi s-a părut totdeauna foarte utilă secțiunea introductivă a acelui îndreptar, pentru că secțiunea introductivă a DOOM-ului este totuși mai complexă.

Dar Îndreptarul acesta nou va avea și el o parte introductivă, bineînțeles, care va merge cumva pe varianta clasică, adică prezentarea problemelor importante despre alfabet, despre sistemul fonologic, despre principiile ortografiei și despre principalele tipuri de greșeli care se fac.

Și care mai sunt principalele tipuri de greșeli, pentru că mie mi se pare că de fapt nu sunt foarte multe, dar sunt îndărădnice, sunt încăpățânate, rezistă?

Nu știu dacă pot să fac o ierarhie. Sunt unele care într-adevăr nu cedează deloc. Au rămas cele cu „care” și, eu știu, poate „ca și” folosit în structuri care nu sunt comparative, cred că astea sunt așa, foarte, foarte evidente. Dar în Îndreptar am încercat să prindem ceea ce se întâmplă cu fiecare parte de vorbire. La unele pare de vorbire nu e așa de interesant. Poate lua conjuncție să zicem faptul că omul spune „vreau ca să”, în loc de „vreau să” a început să fie cumva trecut cu vederea, cred. Pe când, în zona pronumelui poate lucrurile sunt ceva mai evidente dacă spunem „tu însuși” sau greșim acordul sau folosim forme nepotrivite, poate că lucrurile sunt mai clare și mai ușor de sesizat. Deci am încercat să prindem tot felul de greșeli”.

Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație a apărut într-o primă ediție în anul 1960 (ediția a Il-a, în 1965; ediția a Il-a. în 1971), fiind realizat prin fuziunea a trei lucrări normative anterioare: Mic dictionar ortografic (ediția 1, 1953), Dicționar ortoepic (1956) și Îndreptar de punctuație (1956). Ediția a IV-a, apărută in anul 1983, a fost pusă de acord cu Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române — DOOM (1982).

Editia a V-a a apărut în 1995, la doi ani după ce „Hotărârea Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993”, a decis revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române.


6 comments
  1. La fel pentru expresia “din cauza faptului că ” sau utilizarea pronumelui “care” in acuzativ (pe care)!

  2. Ar fi util, dar nu știu câți dintre cei care nu sunt interesați de ortografie îl vor cumpăra sau folosi. Văd la TV scris mereu litera “e” între literele “ș” și “a”, ceea ce nu este corect: exemplu – șea in loc de șa sau – așează în loc de așază. Poate ar fi bine să se insiste mai mult la școală astfel încât să știe românii limba română mai bine decât străinii. Apoi, învățăm și limbi străine. Mă bucură mult inițiativa unui nou dicționar ortografic și ortoepic.

  3. Am si eu editia a V-a (aparuta in 1997), imi este util si acum. Profesoara de romana a copilului a intrebat intr-o zi cine are Indreptar, DOOM, dictionar in biblioteca si copilul meu a fost singurul care a ridicat mana. Smartphone, Whatsapp si Tik Tok au insa toti, normal :)))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Federația națională a părinților cere măsuri urgente pentru combaterea consumului și traficului de droguri în rândul tinerilor: Ministerul de Interne și Agenția Antidrog să își regândească sistemul de combatere, prevenție, intervenție și consiliere

Federația Națională a Părinților (FNP) solicită măsuri urgente pentru combaterea consumului și traficului de droguri în rândul tinerilor, în contextul acțiunilor desfășurate de DIICOT privind instrumentarea unui dosar ce are ca obiect…
Vezi articolul

Adolescenții și maturizarea emoțională. Andrei Miu: De ce ți-e teamă de efectele pe care le-ar avea emoțiile, anxietatea sau tristețea? Poate că nu e chiar așa cum crezi. Poate că emoțiile acestea sunt acolo ca să semnalizeze ceva ce deja știi

„De ce ți-e teamă de efectele pe care le-ar avea emoțiile? Anxietatea, de exemplu, sau tristețea. Poate că nu e chiar așa cum crezi”, spune Andrei Miu, profesor universitar de…
Vezi articolul