Un nou Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, pregătit de Institutul de Lingvistică al Academiei Române, după 29 de ani de la predecenta ediție / Adina Dragomirescu, director: Vrem să creăm un instrument pentru școală

3.090 de vizualizări
Foto: Editura Univers Enciclopedic
Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” va revizui anul acesta Îndreptarul ortografic, ortoepic și de puncțuație al limbii române, potrivit anunțului făcut de directoarea Institutului, Adina Dragomirescu, la Radio România Actualități. Instituția pregătește o nouă ediție, a VI-a, după ce a V-a ediție datează din anul 1995, adică este veche de 29 de ani.

Directoarea susține, în scurtul interviu, că prin acest nou Îndreptar „vrem să creăm un instrument pentru școală”.

Redăm declarațiile Adinei Dragomirescu:

„Adina Dragomirescu: Îndreptarul precedent, fiind foarte vechi, de la el până acum au apărut două ediții ale dicționarului mare, Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic, și atunci Îndreptarul rămăsese puțin în urmă și vrem să creăm un instrument pentru școală”.

Reporter: Mie mi s-a părut totdeauna foarte utilă secțiunea introductivă a acelui îndreptar, pentru că secțiunea introductivă a DOOM-ului este totuși mai complexă.

Dar Îndreptarul acesta nou va avea și el o parte introductivă, bineînțeles, care va merge cumva pe varianta clasică, adică prezentarea problemelor importante despre alfabet, despre sistemul fonologic, despre principiile ortografiei și despre principalele tipuri de greșeli care se fac.

Și care mai sunt principalele tipuri de greșeli, pentru că mie mi se pare că de fapt nu sunt foarte multe, dar sunt îndărădnice, sunt încăpățânate, rezistă?

Nu știu dacă pot să fac o ierarhie. Sunt unele care într-adevăr nu cedează deloc. Au rămas cele cu „care” și, eu știu, poate „ca și” folosit în structuri care nu sunt comparative, cred că astea sunt așa, foarte, foarte evidente. Dar în Îndreptar am încercat să prindem ceea ce se întâmplă cu fiecare parte de vorbire. La unele pare de vorbire nu e așa de interesant. Poate lua conjuncție să zicem faptul că omul spune „vreau ca să”, în loc de „vreau să” a început să fie cumva trecut cu vederea, cred. Pe când, în zona pronumelui poate lucrurile sunt ceva mai evidente dacă spunem „tu însuși” sau greșim acordul sau folosim forme nepotrivite, poate că lucrurile sunt mai clare și mai ușor de sesizat. Deci am încercat să prindem tot felul de greșeli”.

Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație a apărut într-o primă ediție în anul 1960 (ediția a Il-a, în 1965; ediția a Il-a. în 1971), fiind realizat prin fuziunea a trei lucrări normative anterioare: Mic dictionar ortografic (ediția 1, 1953), Dicționar ortoepic (1956) și Îndreptar de punctuație (1956). Ediția a IV-a, apărută in anul 1983, a fost pusă de acord cu Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române — DOOM (1982).

Editia a V-a a apărut în 1995, la doi ani după ce „Hotărârea Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993”, a decis revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române.


6 comments
  1. „predecenta” ediție?
    „La unele pare de vorbire…”

  2. La fel pentru expresia „din cauza faptului că ” sau utilizarea pronumelui „care” in acuzativ (pe care)!

  3. Ar fi util, dar nu știu câți dintre cei care nu sunt interesați de ortografie îl vor cumpăra sau folosi. Văd la TV scris mereu litera „e” între literele „ș” și „a”, ceea ce nu este corect: exemplu – șea in loc de șa sau – așează în loc de așază. Poate ar fi bine să se insiste mai mult la școală astfel încât să știe românii limba română mai bine decât străinii. Apoi, învățăm și limbi străine. Mă bucură mult inițiativa unui nou dicționar ortografic și ortoepic.

  4. Am si eu editia a V-a (aparuta in 1997), imi este util si acum. Profesoara de romana a copilului a intrebat intr-o zi cine are Indreptar, DOOM, dictionar in biblioteca si copilul meu a fost singurul care a ridicat mana. Smartphone, Whatsapp si Tik Tok au insa toti, normal :)))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesorii de la Universitatea Tehnică din Iași explică explozia pagerelor din Liban: „Unele sisteme de paging mai avansate permit trimiterea unui mesaj către dispozitive aflate în multiple locații geografice, folosind o rețea centralizată de transmisie”

Explozia pagerelor din Liban, care a făcut mii de victime, a creat controverse în lumea întreagă. Pe rețelele de socializare și în media, au început să circule teorii cu privire…
Vezi articolul

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputatul PNL Marilen Pirtea, acuzat la rândul său de plagiat, îi ia apărarea ministrului Sorin Cîmpeanu, în afacerea plagiatului: Nu s-ar include într-o zonă de plagiat / Pirtea este consilier onorific al premierului Ciucă, acuzat de plagiat în teza de doctorat

Acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, aduse în ancheta jurnalistică de către Emilia Șercan „nu s-ar include într-o zonă de plagiat” în opinia rectorului Universității de Vest…
Vezi articolul

Înscrieri deschise la dezbaterea pe ROFUIP 2024 și Statutul Elevului, organizată de Ministerul Educației miercuri, 3 iulie, ora 11:00. Întâlnirea are loc online, fiecare participant poate vorbi cel mult 6 minute

Ministerul Educației anunță că organizează în data de 3 iulie 2024, ora 11:00, în sistem de videoconferință, o ședință în care va avea loc dezbaterea publică a două proiecte de ordin de ministru. Este vorba despre Regulamentul-cadru…
Vezi articolul