ANALIZĂ Cea mai mare rată de promovare la Bac din ultimii 13 ani, cu cea mai mică generație de participanți din ultimii 30 de ani / Peste 91 de mii de tineri au luat diploma după ce 46 de mii de note au fost modificate de contestații

7.144 de vizualizări
Numărul candidaților promovați la Bacalaureat 2022 este de 91.332, cu 2.741 de candidați mai mult decât anul trecut, potrivit Ministerului Educației. Este al doilea cel mai mare număr de elevi cu diplomă de Bac din ultimii 5 ani, după cel din 2020. Asta deși numărul celor înscriși a fost cu 7.211 mai mic decât în 2021, potrivit rezultatelor publicate de instituție.

Județul cu cea mai mare rată de promovare a fost Cluj, cu 86,2% – în creștere cu peste 5 puncte procentuale față de Bac 2021. O analiză-interviu detaliată pe Cluj este aici, județul fiind de cel puțin 10 ani pe primul loc, sau imediat după Capitală, la toate concursurile și examenele.

Rata de promovare este la bacalaureat 2022 este 75,2%, mai mare cu 1,9%, în raport cu rezultatele inițiale (73,3%) și cu 5,4% față de prima sesiune a anului trecut (69,8% – rată de succes în anul 2021). Practic, contestațiile au modificat 30.307 note în plus și 15896 de note în jos – împreună sunt 46.363 de note modificate la recorectare. O rată de modificare uriașă, de 96,4%. Cu alte cuvinte, mai mult de 96 din 100 de contestații au produs o nouă notă – lucru care înseamnă că peste 46 de mii de note au fost greșite la Bacalaureat 2022.

În urma contestațiilor aproape 2 mii de candidați au sărit peste pragul de promovare, de sub linie, reușind să ia diploma de Bac.

Raportat la numărul de înscriși, acesta a fost cel mai mic din istoria postdecembristă a acestui examen – am avut astfel cea mai mică generație de elevi care a intrat în Bac din ultimii 32 de ani.

Rata de prezență a fost totuși una dintre cele mai mari, potrivit datelor oficiale.

Rămâne însă problema celor 41 de mii de elevi care erau în clasa a XII-a și nu au mai ajuns în Bac. Tangențial, ministrul Educației a prezentat o situația e acestora, fără să spună că va aprofunda fenomentul – doar l-a constatat. „Avem 41.465 de elevi ai claselor terminale înmatriculați în septembrie 2021 care nu s-au înscris la examenul de bacalaureat. Așa cum am promis, am verificat cauzele. Cauzele sunt surprinzătoare. Un număr de aproape 13.000 de candidați nu s-au înscris, deși aveau dreptul să se înscrie”, a declarat Ministrul Educației într-o conferință de presă pe tema rezultatelor finale de la examenul de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie.

La filiera Tehnologică, doar jumătate au reușit să ia examenul, dar acest 53,5% promovare înseamnă de fapt cea mai bună performanță din ultimii 12 ani.

Dosarul cu datele finale de la bacalaureat 2022, aici:


7 comments
  1. Sunt atâtea fațete ale acestei/acestor probleme încât nu știu dacă este cineva, chiar un maestru tăietor de diamante cu … fațete, care să le cuprindă pe toate! Așa că discuțiile sunt mereu secvențiale, rareori se găsește o minte mai cuprinzătoare să încerce o abordare deosebită. Atunci despre doar câteve dintre aspecte: primul ar fi, evident, după mine, acela al formării profesorilor – inițială, continuă, apoi atragere, motivare, mod de lucru, mod de viață – bunăstarea lor, că tot vorbim la calitate despre bunăstare de ne tâmpește! Orice jmecher cu pile și ”spate” și-a tras o ”universitate” la Cuca – Măcăii și face profesori! De unde am scos noi atâția profesori universitari dintr-o dată?! Hocus-pocus? Nu mai sunt în viață, darămite în activitate, colegi care se lăudau(și cu câtă dreptate, Doamne!) că le-au fost studenți unor emineți savanți români, din orice domeniu! Eu am auzit ce însemna să-i fii student lui Moisil! Și cum ne uitam noi la ei ca la aliens! Azi? Și atunci, de ce ne întrebăm de calitatea profesorilor? Câți avem cunoștință despre calitatea studenților care se duc la facultățile pedagogice, în general, fără particularizări? Ce mai rămâne pentru ele după ce s-au dus ceilalți la facultățile care pregătesc pentru meserii cu bani, nu vorbe frumoase și idealuri! Facultățile acestea trebuie să trăiască, nu-i pot pica pe toți! Și uite-așa ajunge Gâgă profesor! Apoi, în școală, cine se ocupă de gâgă să învețe ce să facă, când să facă, cum să facă etc… Presupunând că știe cartea! Că altfel… Apoi la elevi: când pentru mulți părinți și mare parte din societate sărăcia e o mare problemă, când pentru mulți societatea promovează ca modele de succes în viață pipițe și jmecheri care ”s-au descurcat” în viață, ce-i mai trebuie părintelui copil instruit și educat sau copilului școală, educație, etc… Când el vede căți bani are aia sau ăla … Iar ”elita” noastră politică se constituie într-un exemplu de necontestat: e suficient să deschidă gura, mulți dintre ei, și e gata! Ai aflat totul! Iar dacă mai și citești despre ”faptele” multora dintre ei de la capul s(t)atului (mai știți vorba cu Leana lu Zăpăcitu din capul s(t)atului!), de la sentințe definitive de fraudă la plagiate înăbușite cu decizii ale procurorilor sau altor ”magistrați” asemenea lor și care, după albirea ”demnitarului” depun cerere de pensionare(că o să ia pensia aia de 1400 lei de profesor, așa-i?!). Când directorii de școală sunt puși lipitorii de afișe ca recompensă și care nici femeia de serviciu n-o pot angaja dacă n-are carnet de partid și pe care vă dați seama că-i privește managementul educațional de mor! Când orice tiriplici poate ajune, cu carnetul de culoarea potrivită în buzunar, director, inspector, ministru, prim-ministru, parlamentar, președinte, de orice de la scara blocului până-n … Și cu o astfel de societate, se dorește … Ce? Mai țineți minte vorba: ”dacă nema puterința, ce mai chichiri gâlceava”? Școala nu-i pe Lună! E pe Pământ! Făcută cu oameni din societatea asta, nu din Finlanda, nici din Japonia sau Singapore! De ce ar fi altfel? Cum poate fi școala ca-n țările alea și mentalitatea societății române ca de obicei? Iarăși hocus-pocus? Hai să vedem!

  2. Rata de promovare trebuia calculata cu totalul elevilor care încep clasa a 12-a. Altfel spus dacă luam în calcul și ce 40.000 de elevi absenti/neinscrisi rata este sub 60% iar asta este o problema foarte mare.

  3. PISA ne spune că avem peste 40% analfabetism funcțional, Bacalaureatul, pe de altă parte spune ca rata de promovare este de 75%.
    Deci, cine minte?

      1. Aha, asta voiam să aud…
        E cea mai mare rată de promovare pentru că subiectele au fost diferite, adică jenant de ușoare, penibile, subiecte care l-au dus pe cel care timp de 4 ani s-a târât cu medii de 5 din 4,50, la nivelul celui care a luat un 8 pe bune…

  4. Ați pus în calcul și numărul celor care au început clasa a 12a și care nu s au prezentat la Bac?
    Procentele ar fi altele cred eu și știrea ar fi mai obiectivă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Principalii indicatori pentru Educația din România

Cheltuieli noi legate de educație sau sănătate – invocate de o bună parte dintre români printre motivele pentru care le-a scăzut puterea de cumpărare / 3 din 10 români spun că s-au aflat în imposibilitatea să asigure nevoile de bază ale copiilor, inclusiv cele legate de școală – sondaj european

Cheltuieli nou apărute, inclusiv legate de educația copiilor, se numără printre motivele menționate de aproape 3 din zece români pentru scăderea puterii lor de cumpărare, potrivit unui sondaj internațional realizat…
Vezi articolul

EXCLUSIV Digitalizarea în școală – exemplul suedez. Ministrul Educației, Lotta Edholm, despre amplele consultări privind adoptarea tehnologiilor la clasă: Dacă ecranele sunt folosite în școli, acest lucru să fie făcut cu atenție și fără să contrazică ce spun cercetătorii în neuroștiințe și medicii pediatri

Digitalizarea în școli a declanșat, în ultimul an, o amplă dezbatere în Suedia, una dintre țările care au introdus intensiv tehnologiile în școli încă de la începutul deceniului trecut. Zeci…
Vezi articolul

România – cea mai ridicată rată NEET, a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu merg la școală, la nivel UE / Pe ultimele locuri din punct de vedere al participării tinerilor pe piața muncii și fruntașă la creșterea ratei șomajului între 2019 și 2024

România a înregistrat, în ultimii doi ani, cea mai ridicată rată a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață sau participă la programe de formare (NEET) la nivelul întregii…
Vezi articolul

„E un șoc binevenit” rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, spune sociologul Sebastian Lăzăroiu: „Grecii și-au măturat vechea clasă politică abia după ce au intrat în colaps economic. Noi avem șansa să o facem înainte” / S-ar putea ca duminica viitoare să aflăm că, numeric, nu e posibilă decât o majoritate între PSD, USR și PNL, dacă vrem să izolăm curentele excentrice

Alegerea a doi candidați anti-sistem în primul tur al alegerilor prezidențiale, dintre care unul pro-rus cu poziții ultra-naționaliste și anti-europene, în condițiile în care niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea…
Vezi articolul

Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, despre Nichifor Crainic, ideolog al extremismului interbelic, prezent în manuale și în programa școlară: E nevoie de sincronizarea conținuturilor. Cu ce rămâne elevul? Află la română că X este valoare literară, la Istorie – că același X a promovat valori anti-umane

„Din nefericire, în România nu există o strategie sau politică publică educațională de sincronizare a conținuturilor educaționale”, problemă care trebuie rezolvată de cei care se ocupă de programele școlare, a…
Vezi articolul