Premierul Ilie Bolojan a susținut, miercuri seară – 13 august, că normele didactice ar fi scăzut „în acești ani” și că, în pofida acestui lucru, dar și scăderii numărului de elevi la clasă și creșterii salariilor, nu a existat o „îmbunătățire globală a sistemului de învățământ”. În interviul acordat Digi 24, el a folosit astfel o serie de informații false sau scoase din context pentru a apăra măsurile privind Educația din propria Lege Bolojan.
- Iar șeful guvernului a pus rezultatele elevilor – dar și „responsabilitatea multor profesori” – în relație de cauzalitate directă cu teme strict administrative. Aceasta, în condițiile în care schimbările din Legea sa cu măsuri fiscal-bugetare sunt menite să reducă nivelul cheltuielilor din învățământ, din cauza problemelor majore de buget, iar ministrul Educației, Daniel David, a insistat că acestea nu au legătură cu măsurile de reformă promise pentru a îmbunătăți sistemul de educație din țară.
Ce a spus premierul Ilie Bolojan la Digi 24 miercuri seară:
- „Mesajul meu pentru pentru profesori este următorul: statul român, așa cum am spus, în foarte multe domenii, nu mai poate continua abordările pe care le-a avut. Și, de exemplu, în educație, în acești ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor, am scăzut numărul de copii în clasă și cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ. Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [N. Red. Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”.
Imaginea descrisă de premierul Bolojan include, astfel, numeroase falsuri și informații scoase din context, ce nu pot fi folosite pentru a pretinde rezultate mai bune în educație, în acest moment.
Norma didactică
Premierul a susținut că „ în educație, în acești ani, printr-un pachet de măsuri, am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări”.
Norma didactică, mărită acum, prin Legea Bolojan, la 20 de ore pe săptămână, a fost 18 ore pe săptămână pentru profesorii din preuniversitar de decenii. Ea era stabilită la nivelul de 18 ore încă din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în baza Legii învățământului din 1995. Și a fost păstrată și în Legea Educației Naționale nr. 1/2011.
Deci normele nu au scăzut „în acești ani (…) prin diferite derogări”, cum spune premierul.
Numărul de elevi la clasă
Reducerea numărului de elevi într-o clasă a fost o inițiativă pentru care guvernele din ultimii ani, ce au inclus PNL, au făcut presiuni fără să realizeze nimic, până în ultimul an școlar.
O astfel de reducere a fost votată în Parlament, în timpul guvernării Orban, chiar înaintea pandemiei Covid-19, în februarie 2020 și adoptată în același an, însă au existat amânări în aplicarea ei pe parcursul guvernelor Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca. Ultima reducere a numărului de elevi la clasă, stabilită prin Legea învățământului preuniversitar 198/2023, a fost aplicată în anul școlar trecut.
Scăderea numărului de elevi era o necesitate, în condițiile în care România se remarca de mulți ani printre țările europene cu cei mai mulți număr de elevi la clasă, conform unor date medii și așa depășite mult, în școli supraaglomerate din marile orașe.
- Or, presupusa abatere negativă față de media europeană a fost invocată, până acum, de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Daniel David pentru susținerea unei alte măsuri din Legea Bolojan – cea privind creșterea normei didactice.
Rezultatele elevilor
Premierul Daniel David a făcut permanent, în apărarea Legii Bolojan, o diferență între măsurile „temporare” introduse acum, necesare pentru „a depăși această criză”, cu cele de reformă în educație, pe care le-a promis prin raportul său QX – vezi de exemplu ce spunea pe această temă atunci când au izbucnit protestele sindicatelor.
Or, în interviul Digi 24, premierul Bolojan face o legătură directă între măsurile sale cu obiective educaționale. Potrivit șefului guvernului, presupusa scădere a normei didactice (inexistentă), scăderea de dată foarte recentă a dimensiunii claselor, dar și creșterea salariilor – despre care nu spune că au fost adoptate în urma protestelor masive din 2023 – spun că nu au dat rezultate vizibile. Adică două măsuri administrative aplicate abia din 2024, plus una inexistentă (cea privind normele) nu au produs rezultate vizibile deja, în ceea ce privește impactul sistemului educațional.
- „Cu toate aceste lucruri – am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit – n-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ. Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [N. Red. Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”.
Premierul vorbește, în argumentația sa, despre un raport greu de cuantificat, anume cel al diferențelor între nota la clasă și notele la Bacalaureat și Evaluarea Națională – tipuri de evaluare (la clasă, respectiv de tip examen) complet diferite. Și spune că de aici rezultă „și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”.
De notat că el face aceste aprecieri în contextul în care, în 2025, a dat Bacalaureatul generația-experiment, a copiilor care au început școala cu clasa pregătitoare și ar fi trebuit să „prindă” schimbările curriculare și o serie de alte reforme amânate sau anulate pe parcurs. Și care au dat Bacul, practic, după un model aplicat într-o formă stabilită prin Legea din 1995. Iar toate eșecurile sistemului din ultimul deceniu și jumătate, dar și încercările de schimbare din această perioadă în care la Ministerul Educației s-au perindat exclusiv miniștri PSD, PNL sau mandate de tehnocrați de scurtă durată, s-au văzut în rezultatele lor la Bacalaureat:
- pe baza unor subiecte criticate pentru lipsa de relevanță în viața reală, rata de promovare a fost a doua cea mai mare din ultimii 15 ani, dar numărul de note maxime a fost cel mai mic din ultimul deceniu.
Dar, spune premierul Bolojan, care menționează doar în treacăt „greșelile decidenților politici”, vorbim despre „o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori”, cu norme „scăzute”, cu număr scăzut de copii la clasă, de scurt timp încoace, dar cu salarii mai mari.
Citește și:
Premierul Ilie Bolojan, mesaj pentru profesori: În ultimii ani am scăzut normele didactice, am scăzut numărul de copii în clasă, am crescut salariile. N-am văzut o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ
Profesorul Radu Vancu îi răspunde premierului Ilie Bolojan: Normele didactice n-au scăzut niciodată de 30 de ani încoace. A ataca profesorii, spunând că li s-au micșorat normele și acum le crești la loc, e și o minciună factuală, și o nesimțire
Redacția
R.P.
Alina Karina Nițu
Alexa Stănescu
Mihai Coman
29 comments
Ăsta cam are dreptate cu rezultatele…
Datorită nouă a ieșit și el așa (și mulți alții de lângă el).
Totuși, licența și-a luat-o de la colegii din universitar ai nevertebratului de lângă el (Guță de la educație).
Bineînţeles că şi profesorii sunt foarte importanţi! Problema este că tot sistemul, gândit de specialiştii nostri din politică. este făcut să demotiveze şi elevii, şi profesorii. Conducerea şcolilor este, în general, realizată printr-o contraselecţie, bazată pe adeziune politică. Nu rezistă decât profesorii care se adaptează exigenţelor părinţilor (deveniţi specialişti în educaţie), sau orizontului îngust al directorilor, obedienţi faţă de Inspectorate şi interesaţi doar de propria funcţie. Generalizez, desigur, dar acesta este tabloul „panoramic”, în opinia mea. Mi se pare gravă eroarea de a confunda Capacitatea (dispărută de mult) cu Evaluarea Naţională. Un ministru nu poate face asemenea gafe, chiar dacă denumirea pare o formalitate!
În data de 8 sa înceapă ei școală, SA FIM UNITI. ACUM SAU NICIODATA.
Cum poate minți premierul în asemenea hal? Ca fiecare afirmație a sa să poată fi combătută cu dovezi? Sau cum poate să nu cunoască faptul că afirmă bălării? Cine naiba îi servește aceste informații complet greșite? Care după aceea devin adevăruri pentru propagandiștii și trollii care sar să-i ia apărarea în comentarii (aici mai puțin, pe rețelele sociale mai mult). Cum poți să pretinzi respect de la niște oameni de care îți bați joc în mod sistematic? Cum poți spune că „statul nu își permite”? Cine naiba e statul acela dacă nu noi toți?
Bolojan taie de la învățământ pentru ca este simplu, de la pensionari,și de la pensionarii cu boli oncologice, de la mame, de la elevi și studenți ,de la cei pe care nu îi apără CSM și CCR și alți îmbuibați unici.
În rest mai stăm ca nu arde, azi se supără PSD ul mâine probabil PNL ul și mai vedem în toamnă ,poate nu mai este nevoie ca vor mai găsi câte ceva de furat.
Să se scoată bursele din învățământ! Să se dea ajutoare sociale și atât!
Culmea e ca educatia a fost la PNL de ani de zile,partidu asta plin de corupti care a politizat tot de la femei de serviciu la inspectori nu ar trebui sa plateasca?Ce vina au oamenii cinstiti din educatie?RUSINE
De acord ca nu se mai putea așa!
Am avut încredere (naivă, văd!) că veți face altfel lucrurile!
Dar faptul că, in loc sa vedeți ce e strâmb și să răsuciți spre normal, faceti asemenea distribuții ale resurselor – pecuniare și de energie – e revoltător!
Ați luat cel mai mult tocmai celor ce au dus cel mai mult greul sistemului!
Mi-e rușine!
Și mi-e jale că veți fi și model de comportament pentru cei din afara sistemului in ceea ce privește educația!
Am așteptat curățenie și ati dat sărăcie! Aceiași ordinari de inspectori și directori ne explică din nou viziunea lor despre sistem!
Mâine, apoi, ne veți da și mai puțin ( inflația oricum crește) și ne veți spune ca merităm….mai puțin! Tot prin aceiași mafioți….Si tot așa!
Țara asta nu numai că nu se mai vindecă, dar va sangera mai rapid până să moară!
Am crescut pe acei copii frumoși și deștepți care încă nu au plecat și de aceea trebuie să plătim- neavând cum să ne ținem bătrânețea demnă?
Îi alungați și pe cei tineri prin deciziile pe care le luați, căci nici ei nu mai văd nicio metodă onestă prin care să muncească in țară ca să își țină și casa, să crească si copii educați, să își ajute de-acum și părinții- profesori pe care statul îi plătește cu firmituri rămase de la speciali!
Ați avut totul: votul nostru, increderea noastră, speranța noastră!
Banii ar fi venit după lucrurile incepute bine și, ulterior, făcute bine! Incepute prost nu duc la nimic bun!
Incompetenții au facut si vor face muuulți pui ca ei!
Vor domina numeric lumea, cu ai lor in funcții, și ne vor spune că realitatea e cum o văd ei!
Copii deștepți cu copii elevi, România nu va mai poate oferi ce ați prețuit voi-educație de calitate!
Dacă cineva vă spune că e altfel (cu deciziile luate), întrebați-l de la ce obiectiv înalt a plecat și pe cine a folosit ca model de pattern de comportament pentru multiplicare și mai puternică spre acel dorit ,,mai bine”!
Enumerarea acelorași mișei la butoane va fi turnesolul adevărului!
Restul e iluzie!
Bolojan este un mincinos! Mai jos fac o sinteza a evoluției normei didactice pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar din România, din 1995 până în prezent (august 2025):
1. Stabilirea normei didactice în 1995
Legea nr. 84/1995 (legea educației) reglementa că **norma didactică pentru învățământul preuniversitar se stabilește prin Statutul personalului didactic; nu era indicat un număr concret de ore în textul legii însă .
Ulterior, prin Legea Statutului cadrelor didactice, normele au fost clarificate: s-a stabilit o normă de predare de 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar, și a rămas astfel timp de trei decenii .
2. Perioada 1995–2025 – stabilitate relativă
Din 1995 până în 2025, norma didactică a rămas de 18 ore pe săptămână, fără modificări majore.
Au existat excepții: cadre cu grad didactic I sau titlu de profesor emerit puteau avea normă redusă la 16 ore, iar directori, inspectori sau alți lideri din învățământ erau degrevați parțial de normă .
Bolojan este un mincinos si un manipulator. Alaturi de David este doar un om mic, care confunda profesorii si elevii cu niste cifre in Excel pe care le poare modifica daca nu ii ies socotelile!
E rau, dar la urmatoarele alegeri daca nu apare ceva democratic, nou si credibil, am sa ma indrept spre suveranisti. Oamenii mici carora le-am dat increderea mea arata ca nu au meritat-o!
Are o ciuda imensa pe profesori ,parcă ar fi bufniță sistemului !
Nu are nici o ciuda. Face ce este instruit sa faca, respectiv marseaza pe ‘naratiunea’ construita in ultimele decenii. Pentru educatie sunt de vina profesorii, pentru sistemul medical sunt de vina medicii, pentru justitie sunt de vina magistratii … etc. Le merge pentru ca oamenii au fost conditionati cu grija sa reactioneze doar emotional si sa nu gandeasca logic.
Este o strategie clasica pentru a mentine divizarea societatii. In secunda in care oamenii vor lasa deoparte zazania construita cu atata grija si vor spune „nu conteaza cine cu cine a votat, conteaza situatia in care suntem si TOTI cei ce sunt la putere acum trebuie sa plece, mass media ce a ‘executat’ ordinele de divizare a societatii trebuie sa raspunda impreuna cu politicienii, la fel toti cei ce au incalcat legea”, ei bine, in acele momente departamentele de PR ale partidelor vor intra in panica. La fel si Bruxelles-ul. Daca oamenii vor merge pe cele 2 cai disponibile „strada” si potop de procese, lucrurile se vor lamuri repede.
Evident, aceasta unire este greu de realizat, ‘drogul’ mintii este ‘musai trebuie sa am dreptate”.
Toata divizarea societatii are un singur scop final: cei ce si-au batut joc de oameni in ultimii 30 si de ani sa nu raspunda in fata legii.
Ei isi executa manipularile ca la manual (ad litteram), oamenii (mare parte dintre ei) reactioneaza asa cum se prognozeaza … se lupta unii cu altii.
Si copiii cu rezultate la.olimpiade internationale sunt „vinovați” si au parte același tratament cu beneficiarii burselor de rezilienta, adică li se taie complet bursele.
La fel si profesorii de la Centrele de Excelenta care antrenează astfel de elevi sunt tratați la pachet cu restul profesorilor „vinovati” de rezultatele elevilor. Dați-le norma didactică mare, taiati-le banii pentru orele.prestate la.aceste Centre, pana nu va mai putea nimeni sa faca performanta. Doamne ferește sa avem si noi absolvenți mai deștepți, ca e greu sa ii manipulam la alegeri.
Logica de fier domnu’ premier. Daca e bolnav un copac, tăiem padurea!
Faptul că au fost puși in funcții de conducere incompetenți a facut ca învățământul să decadă!!!
Apoi, alegerile pe care le-au făcut acei directori, inspectori nu au fost pe criterii de competență, ci de șpagă!
Si au fost lăsați!
Pentru că s-au format grupuri corupte!
Cine era adus în școală de director ( de, el semna de ,,primire”) era ridicat in slăvi: cu clase bune, cu laude nemeritate, cu dosar bun pentru gradație!
Intreaga societate s-a format pentru următorul veac așa încât să privească doar mâna șefului care dă cui și cât vrea!
Iar cei care au exprimat aberațiile au fost marginalizați!
Inclusiv acum, stăm și așteptăm să se trezească cei care cântăresc!
Cum poți să iei atâtea de la cei cu peste treizeci și cinci de ani vechime în sistem???
I-ai pus să muncească cu același salariu după 25 de ani, nu ai facut o distingere intre ei după criterii de competențe ( învățătorul are salariu cât profesorul; ba, îți mai rade-n nas că el are after school- aranjează cu doamna director să stea și după-amiaza tot in sala de clasă cea mai bună; și dacă îl superi, tramsmite părinților că nu ești ,,de treabă „, deci nu ești potrivit ca profesor ,,la clasa lui”)!
Așa au crescut dezmățul și adevărata sărăcie in școli: cu îngrețoșarea unora și buzunarele umflate ale celorlalți- care ,,faceau ( și fac) management „!
Directorii au făcut pe banii statului și tot felul de cursuri degeaba! Măgăriile și sfidarea au mers înainte! La polul opus, noi am ținut în viață sistemul cu cursuri plătite de noi, cu pregătiri și consultații pentru copii din timpul nostru liber!
Iar acum, toți suntem vinovați!
Primul moment în care veți deveni credibili acolo sus va fi cel in care competența va fi criteriu în fiecare ierarhizare!
Deocamdată, doar vorbe!
Să muncim mai bine, mai frumos și fară bani e un nonsens!
Ne furați și prezentul, și viitorul!
Oare bugetul educației este răspunsul la problema: „România se va angaja la summitul NATO că va crește până la 5% din PIB bugetul pentru apărare. Nu se știe de unde vor veni toți bani necesari.”?
https://romania.europalibera.org/a/romania-se-va-angaja-la-summitul-nato-ca-va-creste-pana-la-5-din-pib-bugetul-pentru-aparare-nu-se-stie-de-unde-vor-veni-toti-bani-necesari/33439184.html
Să sperăm că toate echipamentele militare vor fi extrem de simple, pentru a nu fi nevoie ca tinerii să citească și să descifreze vreo instrucțiune din manualele tehnice. Niște bâte, sulițe și praștii ar fi în perfectă concordanță cu epoca în care va ajunge educația.
Romania e țara din UE cu cea mai mică alocare bugetară pentru educație (o medie de 3,5% în ultimii 30 de ani). Despre ce investiții vorbește domnul Bolojan? Raportat la alte țări din UE, România cheltuie inacceptabil de puțin pentru educație. Puținii bani alocați au fost adesea redirectati spre firme “alese” care au vândut școlilor la prețuri exagerate sau au fost dați ca mită electorală sub formă de burse. Ca să nu mai vorbim de alocările financiare pentru liceele duale, care oferă forță de muncă pentru “lohnisti” fiind adevărate fabrici de viitori șomeri.
Excelenta analiza acestui articol! Argumentele lui Bolojan sunt demontate unul cate unul cu trimitere la legislatia in vigoare. Felicitari!
Deficitul bugetar in concepția lui Bolojan va suportat tot de saraci. De exemplu taxele de poluare pe masini Euro 4-1, vor fi peste 900 de lei. Cine are masini Euro 4 -1, cei care nu au bani de masini Euro 5, 6. Foarte multi lucrători din mediul rural se înghesuie dimineața in masini cate 3, 4 ca sa se duca la job in mediul urban. In tarile civilizate impozitele mari sunt băgate pe bolizi de peste 30000 mii euro.
Ne-am lamurit cat poate. A fost umflat cu pompa dar s-a desumflat. Demisia!
Bolovanul ăsta nu deosebește Capacitatea de Evaluarea Națională 😂
Ce blestem pe această țară să aibă conducătorii pe care îi are! Ce blestem! Deci o șleahtă de câteva mii de viermănoși fură ca în codru, fură de nici ei nu își mai pot ține evidența hoțiilor, iar decontul trebuie platit tot de amărâții care au fost jupuiți în mod sistematic. Aud că nu mai sunt vinovați pentru deficitul bugetar doar pensionarii, profesorii suplinitori, elevii din rural și mamele minore, mai sunt vinovați și copiii din familiile monoparentale. Curată nebunie. Nebunia nebuniilor. Iar televiziunile le oferă acestor hoți microfoane, audiență, comentarii, justificări, de parcă ar merita altceva decât ceea ce merită.
Televiziunile nu le ofera motive pe gratis,ci sponsorizat 👍
Erau si alte soluții prin care se putea evita tăierile din educație. Un exemplu ar fi fost eliminarea muncii la negru. Majoritatea caselor care se construiesc in regim propriu, se construiesc la negru. Constructorii, instalatorii, electricienii lucrează la negru. Aceștia pot avea castiguri de 2000 euro. Un livrator Glovo poate ajunge la un venit de 1000-1500 euro. Ce ar motiva un tânăr sa se facă profesor daca ar avea un salariu de 700-800 euro? Orele la plata cu ora sunt plătite sub nivelul unui muncitor necalificat. In armata, politie, sănătate nu am văzut sa se facă asemenea tăieri
Mai țineți minte când Bolojan a vrut să aibă propria companie de transport aerian că nu era mulțumit că Tarom nu avea curse exact cănd vroia marele primar să se plimbe la București? Sau când CJ Bihor condus de el a cumpărat microbuze școlare cu 250,000 euro/bucata? Ce țeapă mare a dat bugetului și acum dă vina pe profesori caă nu mai sunt bani ipocrizie și minciună
https://www.economica.net/esec-mare-al-lui-ilie-bolojan-proiectul-sau-de-suflet-facut-din-fonduri-publice-pierde-bani-pe-banda-rulanta_854177.html
Sunt multe „reusite” ale lui IB, in Oradea:
„Investiţie de 1,9 milioane euro, distrusă: Dealul Ciuperca s-a prăbușit la prima ninsoare”
De fapt, prin Oradea nimeni nu scoate o vorba pentru ca mai toti sunt fideli varanului.
Sa nu uitam de referendumul esuat (cu repetitie), in urma cu 11 ani. Bolojan visa, la fel ca alt Bolojan, in perioada comunista, includerea B.Felix in Oradea. Oradenii au raspuns printr-un absenteism generalizat.
neamprostia pnl.
măă, tu vorbesti despre performanta, tu, mă, politician nenorocit!!! vou dati vina pe profesori cand voi nenorocitu toata tara cu deciziile voastre proaste sau lupsa deciziilor, cu hotiile voastre, cu incapacitatea voastră de a folosi banii europeni??! voi cu amantele si sinecurile voastre aveti tupeul sa vorbiti despre profesori. nesimtit ordinar!
asta e pnl🤮🤮
Felicitări pentru analiza!!!
Nu poate răspunde un om pentru performanța altui om!!! Profesorul predă, consolidează și evaluează!!! Elevul învață!!! Dacă piste și cat poate!!!
contraproductiva eliminarea responsabilitatii profesorului in performanta elevului: toate „mijloacele de productie” conteaza – profesor/parinte/elev – in calitatea produsului finit, cu dozaje care sunt departe de a fi evidente. a bon entendeur, salut.
2 ore x4 săptămâni =8 ore – o zi de muncă! Dacă vorbim de pregatirea acestor ore, înmulțim cu 2!
Așteptăm în toate domeniile 2 sâmbete / 2 duminici din lună la muncă gratuită, să fim cu toții patrioți! Cine n-are ce munci, muncă in folosul comunității!
Apoi, incet, incet, să ajungem ca pe timpul lui Ceaușescu, apoi să depășim! Când lumea merge spre 4 zile/ săptămână de lucru! Oricum noi mergem impotriva valului!!!!!
Ba chiar deloc. Elevii nu mai vor sa invete, cei mai multi dintre ei. La fel, studentii. Din pacate, sunt multi profesori, foarte multi!, care dau nota de trecere fara justificare sau note umflate, dupa cum vrea directorul, parintii si altii…