România are de cel puțin trei ani, în propriile rapoarte PISA, diagnosticul și o parte importantă din soluțiile pentru rezultatele slabe ale elevilor: evaluări standardizate, intervenție timpurie, sprijin diferențiat pentru școlile dezavantajate, monitorizarea progresului și formarea profesorilor legată de ceea ce se întâmplă efectiv la clasă. Are date în cantități industriale, de o calitate excelentă, are studii și cercetări, are tot ce îi trebuie ca să croiască politici publice. În 2026, după un nou ciclu PISA cu rezultate și mai slabe, specialiștii le recomandă din nou aproape în aceiași termeni. În schimb, ministrul Educației, Mihai Dimian, pune pe masă ore remediale obligatorii pentru elevii cu medii sub 7 și schimbarea „Școlii altfel” și „Săptămânii verzi”, fără să prezinte studii, evaluări de impact sau o altă fundamentare științifică pentru aceste măsuri
Pe 8 septembrie 2026, chiar în fața ministrului Mihai Dimian, cercetătoarea Gabriela Noveanu, de la Institutul de Științe ale Educației, profesor de Chimie la bază și coordonatoarea națională PISA, a prezentat rezultatele României la PISA 2025. Detaliat, aplicat, explicat, cu un diagnostic: „Din toată această trecere în revistă, foarte pe scurt, din perspectiva mulțimii de date pe care le avem la dispoziție, putem trage concluzia că performanțele sunt sub mediile internaționale, există diferențe socioeconomice puternice care afectează performanța, decalaje între școli, presiune digitală și finanțare redusă, ca urmare, acestea sunt priorități de politică educațională”, a spus Gabriela Noveanu.
Pe prezentare scrie clar: „răspuns integrat: identificare timpurie, sprijin diferențiat, monitorizare și evaluare”.
Din acest diagnostic, echipa PISA a formulat șapte priorități.
„Ne-am permis aici să punctăm câteva idei, recomandări: identificare timpurie și sprijin pentru alfabetizarea funcțională; implementarea, în sistemul național, a unei evaluări standardizate care să ne permită să monitorizăm performanța elevilor an de an, continuu; monitorizarea participării școlare și a progresului în învățare, și aici ar trebui să avem integrate, în același sistem, informații privind progresul școlar, precum și alfabetizarea funcțională”, a spus coordonatoarea PISA.
Au urmat „sprijin multianual consistent pentru școlile cu dezavantaje multiple”, dezvoltarea profesională continuă a profesorilor legată de activitatea efectivă de la clasă, alfabetizarea și utilizarea inteligenței artificiale în educație și evaluarea impactului reformelor.
„Dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice, dar această dezvoltare să fie centrată și pe sprijin pentru practica la clasă, dar și pe monitorizarea calității implementării, în funcție de achizițiile dobândite la activitățile de formare. Știm că asta nu se întâmplă, participă la cursuri de formare, dar nimeni nu monitorizează în ce măsură activitatea de formare contribuie la rezultatele lor de la clasă”, a spus Gabriela Noveanu.
În final, cercetătoarea a rezumat răspunsul necesar într-un „cadru unic pentru acțiune: identificarea timpurie a nevoilor, sprijin diferențiat pentru elevi și școli, monitorizarea traiectoriilor educaționale și evaluarea intervențiilor și a reformei”.
Prezentarea oficială formulează concluzia în aceiași termeni: „PISA 2025 oferă o hartă a riscurilor; miza este transformarea datelor în intervenții timpurii, consecvente și măsurabile”.
La momentul încheierii prezentării ministrul Mihai Dimian a fost mult mai preocupat de contrarea cercetătorilor pe un element pe care nu l-a înțeles din metodologie, convins de argumentele sale. Am aratăt într-o analiză pe Edupedu.ro ce s-a întâmplat. Evenimentul în sine a fost astfel conceput de Ministerul Educației parcă să „îngroape” rezultatele PISA și discuția pe fond despre problemele pe care acestea le scot în evidență.
România mai primise o asemenea hartă, nu era la primul set de propuneri. Raportul național PISA 2022, publicat după precedentul val de testare și după prezentarea rezultatelor din decembrie 2023, conține recomandările cercetătorilor și specialiștilor în științele educației: „Pașii următori: schimbări care să aducă beneficii”. Alte două direcții finale sunt intitulate „Dezvoltarea unui sistem solid de monitorizare a elevilor și a școlilor” și „Întărirea sistemului de evaluare”.
Documentul din 2023 cerea „îmbunătățirea calității datelor și a accesului la acestea”, colectarea „de informații în timp real, cu privire la elevii absenți în vederea identificării grupurilor expuse riscului și stabilirii unor intervenții adecvate” și colectarea de informații despre practicile de predare din școli.
Trei ani mai târziu, specialiștii cer din nou „monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare” și consolidarea SIIIR astfel încât datele administrative să fie legate de rezultatele evaluărilor și de programele în care participă elevii.
Evaluarea standardizată este un alt exemplu. Raportul PISA 2022 avertiza că tipul subiectelor folosite în examenele românești influențează ceea ce se întâmplă la clasă și constata „diferențe semnificative” față de tipologia itemilor PISA.
„Practicile la clasă sunt condiționate de natura subiectelor administrate la evaluările naționale”, arăta raportul, care solicita acordarea unei atenții sporite practicilor didactice și construirea unui sistem de dezvoltare profesională pentru profesori.
Documentul propunea concret „realizarea de analize ale itemilor administrați în PISA în scopul identificării nevoilor de intervenție la nivelul curriculumului”, „elaborarea unor baterii de itemi” construite pornind de la cadrele PISA și „realizarea unui program de formare a cadrelor didactice plecând de la concluziile analizei de itemi și raportat la nevoile generației actuale”.
După rezultatele PISA 2022, ministra Ligia Deca a anunțat măsuri care mergeau în această direcție: evaluarea periodică online a alfabetizării funcționale, formarea a peste 29.000 de profesori și resurse pentru peste 58.000 de elevi. Ministerul vorbea și despre planuri de monitorizare și intervenție și despre o platformă cu itemi standardizați.
Dar în iulie 2024, la șapte luni după prezentarea PISA, Ligia Deca recunoștea public că sistemul esențial pentru compararea progresului elevilor încă nu exista. „Nu avem evaluare standardizată și din acest motiv nu putem să facem o comparație. Nu putem să spunem că generația anterioară a fost mai bună sau mai puțin bună decât generația actuală”, spunea ministra, care trimitea atunci la viitoarea platformă finanțată prin PNRR.
Tot atunci, Deca afirma că planul Ministerului era ca evaluarea standardizată să fie aplicată anual și să fie construită o bază de itemi.
Problema a traversat și mandatul lui Daniel David. În noiembrie 2025, ministrul recunoștea: „După atâția ani încă nu avem standarde de evaluare și de notare clare. Este o problemă.”
Daniel David estima atunci că procesul de elaborare a standardelor și pregătirea profesorilor pentru primar și gimnaziu urma să fie încheiat abia în iunie 2026 și spunea că vrea ca acestea să fie folosite din anul școlar 2026-2027.
Iar în septembrie 2026, după PISA 2025, una dintre cele șapte priorități prezentate din nou Ministerului este „implementarea sistemului național de evaluare standardizată pentru a permite, la nivel național, comparații valide ale performanței elevilor de la un an la altul”.
Recomandarea există demult. Implementarea nu. Acum sunt în vigoare doar standarde de evaluare, fără niciun ghidaj despre cum profesorii pot pune note pe baza lor și cu anunțuri ale șefului Centrului de Evaluare din MEC că deocamdată stardardele nu sunt obligatorii la clasă, deși legea îl contrazice.
Același lucru se vede în zona elevilor și școlilor dezavantajate.
PISA 2022 avertiza deja că România are o problemă de echitate mai mare decât media OCDE. Diferența la Matematică dintre elevii din quartila socioeconomică superioară și cei din quartila inferioară era de 132 de puncte, față de 93 de puncte în OCDE. Statutul socioeconomic explica 26% din variația rezultatelor la Matematică, față de 15% în OCDE.
Raportul arăta că „disparitățile majore legate de statutul socioeconomic contribuie la decalaje de performanță” și avertiza că acestea sunt rezultatul unor „oportunități inegale din anii anteriori de școală”.
În 2025, problema e chiar mai mare. La Științe, elevii avantajați socioeconomic îi depășesc pe cei dezavantajați cu 122 de puncte, față de aproximativ 85 de puncte în OCDE. Statutul socioeconomic explică 22% din variația performanței în România, comparativ cu 12% în OCDE. Dacă luăm în calcul că 20 de puncte PISA înseamnă un an de școală, diferența între cele două grupuri este de 6 ani de școală.
70% dintre elevii români din quartila socioeconomică inferioară sunt sub nivelul 2 la Științe, față de 18% dintre cei din quartila superioară. Doar 7% dintre elevii dezavantajați sunt „rezilienți academic”, adică reușesc să ajungă în quartila superioară de performanță, față de 12% în medie în OCDE.
Mai mult, între 2015 și 2025, rezultatele la Științe ale elevilor cei mai dezavantajați au scăzut cu 29 de puncte. Decalajul dintre extremele socioeconomice a crescut de la 76 la 122 de puncte la Științe și de la 88 la 134 de puncte la Matematică.
Rezultatele sunt puternic segregate și între școli. Aproximativ jumătate din variația performanței la Științe în România se înregistrează între școli, față de aproximativ o treime în OCDE. Prezentarea PISA spune explicit că „elevii cu niveluri similare de performanță tind să fie concentrați în aceleași școli”.
Prezentarea-rezultatelor_PISA_2025_Romania (1).pdf
Acesta este motivul pentru care una dintre recomandările specialiștilor din 2026 nu este pur și simplu „mai multe remediale”, ci „sprijin multianual consistent pentru școlile cu dezavantaje multiple”.
România are deja un program important construit pentru școlile vulnerabile, PNRAS, Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Prin Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație există și instrumente pentru identificarea elevilor aflați în risc.
Dar și aici problema a fost implementarea.
Un raport al Băncii Mondiale din februarie 2025, solicitat și obținut de Edupedu.ro, arăta că 144 de școli din prima rundă PNRAS nu raportaseră nicio cheltuială până la sfârșitul anului 2024, iar alte 583 cheltuiseră mai puțin de jumătate din buget. Asta în condițiile în care 356 de persoane din inspectoratele școlare fuseseră plătite pentru a sprijini implementarea proiectelor. Vom vedea în această toamnă cum artă bilanțul final al PNRAS.
Așadar, există programe, finanțare și mecanisme. Dar simpla lor existență nu înseamnă automat că sprijinul ajunge la timp și eficient în fiecare școală vulnerabilă.
Soluțiile din birou, specialitatea ministrului Mihai Dimian
Mihai Dimian a avut o atitudine oscilantă prin raportare la rezultatele PISA 2025. Mai întâi, cu câteva zile înainte de anunțul rezultatelor ministrul se asigura prin mai multe declarații publice că nu e el considerat răspunzător de aceste „probleme”: Rezultatele și testele sunt dintr-o perioadă anterioară mandatului meu, spunea oficialul.
A urmat conferința la care a aflat toate informațiile de mai sus. Apoi, în trei mesaje succesive, ministrul a scrie pe Facebook despre contextul economic al României, nivelul educațional al adulților, pandemia, numărul mai mic de ore de școală, durata vacanțelor, exigența profesorilor, implicarea părinților, inteligența artificială și utilizarea ecranelor. A amestecat toate aceste cauze, fenomene, probleme, ipoteze, păreri și opinii.
În niciunul dintre cele trei mesaje nu apare însă unul dintre cele mai importante rezultate prezentate de specialiști: decalajul socioeconomic de 122 de puncte. Nu apare nici faptul că statutul socioeconomic explică 22% din variația performanței la Științe, față de 12% în OCDE, nici scăderea cu 29 de puncte a elevilor dezavantajați în ultimul deceniu și nici faptul că aproximativ jumătate din variația rezultatelor se produce între școli.
Este o absență importantă deoarece tocmai această dimensiune conduce echipa PISA spre „sprijinul diferențiat pentru elevi și școli”.
Luminița Costache, reprezentanta UNICEF România, specialist în educație și echitate edcuațională, a spus în aceeași conferință cu ministrul Educației că ar fi extins chiar recomandările specialiștilor. „Aș fi simțit nevoia să mai pun acolo două recomandări, ținând cont de corelațiile pozitive: una legată de părinți, care nu apăreau deloc în peisaj, și știu că ministerul are preocupări în sensul ăsta, și e păcat să nu fie pusă acolo, și doi, aș fi vrut niște recomandări pentru celelalte instituții care ar trebui să ajute progresul, mai ales ținând cont de corelația extrem de semnificativă cu statutul socioeconomic.”
„Nu este doar treaba educației, sunt mai multe instituții care ar trebui să lucreze împreună”, a spus reprezentanta UNICEF.
Ministrul Dimian nu a auzit nici aceste mesaje, sau recomandări, după cum vorbește despre părinți într-un alt registru: „avem nevoie și de elevi motivați să învețe, de profesori exigenți, de părinți care să urmărească dacă propriul copil citește și își face temele”.
Diferența se vede și în cazul profesorilor. Cercetătoarea Gabriela Noveanu cerea formare profesională continuă, dar nu orice fel de formare. Ea cere verificarea efectului acesteia asupra practicii reale din clasă.
„Știm că asta nu se întâmplă, participă la cursuri de formare, dar nimeni nu monitorizează în ce măsură activitatea de formare contribuie la rezultatele lor de la clasă”, spune coordonatoarea PISA.
Noveanu a insistat că „datele trebuie să ajungă în sala de clasă, la profesori” și că scopul nu este antrenarea elevilor pentru testul PISA, ci folosirea unor strategii de predare, învățare și evaluare prin care să fie dezvoltate competențele.
Ministrul Mihai Dimian pune, în schimb, accentul pe „profesori exigenți” și ajunge la concluzia că elevii „au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică”. Nu exită nicio cercetare, dată, dovadă sau argument adus aici de ministru în susținerea afirmațiilor sate.
Deși are atât de multe date la îndemână prin rezultatele PISA, date la care ministrul a avut acces de la începutul lunii august 2026, deci cu aproape o lună înaintea publicului larg, ministrul face apel la statistici de la Evaluarea Națională și pare la fel de surpins de rezultate ca toți ceilalți.
Un alt contrast apare în privința inteligenței artificiale. Specialiștii propun „alfabetizarea și utilizarea inteligenței artificiale în educație”, cu un obiectiv de echitate clar: dezvoltarea sistematică a competențelor în școală, „astfel încât să nu depindă de resursele și ghidajul disponibile în familie”.
Dimian vorbește repetat despre efectele unui „virus cognitiv”, spunând că inteligența artificială poate afecta modul în care gândim, alături de rețelele sociale, timpul petrecut în fața ecranelor și fragmentarea atenției.
Riscurile utilizării AI și nevoia de alfabetizare AI nu sunt idei incompatibile. Diferența este din nou în tipul răspunsului pentru că specialiștii formulează o intervenție instituțională și de echitate, ministrul insistă în mesajele sale pe risc.
Poate cea mai importantă recomandare a PISA 2025, raportată la ce s-a întâmplat după PISA 2022, este însă ultima: evaluarea reformelor.
Dimian scrie chiar el că „s-au făcut multe reforme în educația din România” și că acestea, „în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit”.
Mai spune că, până la testarea PISA 2025, România „nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor”. Este, practic, formularea problemei pentru care specialiștii cer „evaluarea impactului reformelor educaționale și monitorizarea proceselor”.
Gabriela Noveanu explica și cum: printr-un sistem integrat de date care să permită legarea achizițiilor elevilor de informațiile sociale, economice și culturale și de intervențiile de care au beneficiat.
Ministerul nu este un ONG ca să constate după câțiva ani că o reformă „nu ne-a condus acolo unde ne-am dorit”. Trebuie să poată măsura ce intervenție a funcționat, pentru cine, în ce tip de școală, în ce condiții și cu ce rezultat.
Iar măsurile anunțate de Mihai Dimian sunt rupte de date și de cercetare: „Toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română”, spune ministrul.
Nu explică însă de ce pragul ales este media 7. Nu prezintă date din PISA care să stabilească vreo corespondență între media școlară 7 și nevoia de intervenție remedială. Nu indică un studiu care să arate că aceasta este populația optimă pentru o intervenție universală, nu prezintă costul, necesarul de profesori, numărul estimat al elevilor vizați, intensitatea sau durata intervenției și nici criteriile prin care rezultatul acesteia ar urma să fie măsurat.
În același mesaj, Dimian spune că „Școala altfel” și „Școala verde” trebuie să se desfășoare, pentru o perioadă, după același program ca celelalte săptămâni, dar să conțină activități „cu caracter remedial și aplicativ”.
Nici pentru această schimbare ministrul nu prezintă o evaluare a celor două programe, o analiză care să arate că folosirea lor pentru recuperarea decalajelor produce efectul urmărit sau o cercetare care să fundamenteze măsura. Ministrul propune două intervenții naționale, dintre care una ar putea afecta un număr foarte mare de elevi, fără să prezinte în mesajul în care le anunță fundamentarea științifică pe baza căreia le-a ales, în timp ce recomandările construite explicit de specialiști pornind de la datele PISA cer tocmai intervenții „măsurabile” și evaluarea efectelor politicilor.
Iar acesta nu este primul ciclu în care România primește asemenea recomandări. Raportul PISA 2022 spunea încă din 2023 că „rigoarea metodologică pentru care este consacrat proiectul PISA poate constitui o bază pentru construirea unor politici educaționale tot mai eficiente, ale căror efecte ar putea fi surprinse odată cu fiecare ciclu de evaluare”.
Următorul ciclu de evaluare a venit. România a coborât în PISA 2025 la 419 puncte la Matematică, 413 la Lectură și 425 la Științe. Față de 2015, scorul a scăzut cu 25 de puncte la Matematică și cu 21 la Lectură. Ponderea elevilor aflați sub nivelul 2 a crescut în același interval cu 12 puncte procentuale la Matematică, cu 9 la Lectură și cu 7 la Științe. 52% dintre elevii testați sunt acum sub nivelul minim la Matematică, 48% la Lectură și 46% la Științe. Avm cea mai slabă performanță după cea din 2006, când am participat pentru prima dată la PISA.
Și, după trei ani, cercetătorii sunt nevoiți să spună din nou Ministerului Educației ce îi spuseseră deja: identificați devreme copiii care rămân în urmă, măsurați-le progresul, interveniți diferențiat acolo unde dezavantajul este cel mai mare, formați profesorii pentru problemele reale de la clasă și măsurați ce ajunge la clasă din formarea lor, măsurați dacă reformele funcționează.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.