Aura Stănculeanu, consilier școlar și director al Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională a fost întrebată care este profilul profesorului care nu ar trebui să fie la catedră:„ Vorbim de profesori care au o stare de sănătate mintală afectată. Poate că nu am avut-o de la început, dar profesia asta este una foarte stresantă pe parcurs”. În podcastul podcastul Salvați Copiii România, ea a amintit că din anul școlar următor evaluarea psihologică va fi obligatorie pentru profesori.
Directorul Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE), Aura Stănculescu, a spus că sunt profesori care nu rezistă stresului continuu acumulat la catedră și pot „dobândi boli profesionale”: Nu-i ușor să ai în față 30 de perechi de ochi și să observi toate modificările atitudinale și comportamentale ale lor și să găsești strategia potrivită pentru fiecare încât să-ți îndeplinești rolul”.
Ea a amintit că „este necesară o evaluare psihiatrică din când în când pentru a vedea dacă starea de sănătate mintală este în regulă„, iar de anul școlar viitor se va aplica ordinul de ministru care prevede evaluarea psihiatrică obligatorie.
„O persoană care e afectată s-ar putea să creeze mari daune celor pe care se presupune că trebuie să-i îndrume, să-i educe”, mai spune directorul CMBRAE.
Redăm fragmente din podcastul Salvați Copiii:
Salvați Copiii: Ce profesori n-ar trebui să fie la catedră, care e profilul lor, care este profesorul care n-are ce să caute acolo?
Aura Stănculescu, consilier școlar, director CMBRAE: Vorbim de profesori care au o stare de sănătate mintală afectată. Poate că nu am avut-o de la început, dar profesia asta este una foarte stresantă pe parcurs. Faptul că nu rezistă stresului constant, pentru că există în meseria asta un stres constant. Nu-i ușor să ai în față 30 de perechi de ochi și să observi toate modificările atitudinale și comportamentale ale lor și să găsești strategia potrivită pentru fiecare încât să-ți îndeplinești rolul. Este stres continuu.
Unii sunt mai puțini rezistenți și pot să dobândească boli profesionale. Din fericire, avem de anul acesta o lege care poate să facă o analiză mai clară a capacității unor profesori din această perspectivă, dacă sunt sau nu apți din punct de vedere psihologic pentru a fi la catedră.
Se va aplica de anul următor școlar, în sensul că este necesară o evaluare psihiatrică din când în când pentru a vedea dacă starea de sănătate mintală este în regulă, pentru a intra într-un colectiv de copii pentru că o persoană care e afectată s-ar putea să creeze mari daune celor pe care se presupune că trebuie să-i îndrume, să-i educe.
Salvati Copiii: Pentru că sunt profesori care umilesc…
Aura Stănculescu: Aici, la clasă. Da, există așa ceva în continuare. Au existat dintotdeauna, doar că vedeți, pentru a fi identificați, este necesar ca părinții să fie activi și ei să raporteze aceste situații. Copiii au mai puțină putere în a raporta. Unii care-s mai încurajați mai împuterniciți de părinții lor pentru a spune ceea ce îi doare și își caută cumva dreptatea, mergând la consilierul școlar, mergând la directorul școlii și raportează astfel de situații, pentru că nu este normal să crească în umilință, dar sunt și părinți care îi descurajează pe părinți să facă raportarea cazului respectiv, gândindu-se că și ei au crescut într-un astfel de mediu în care umilința era ceva obișnuit și bătaia la fel și abuzul fizic, emoțional nu era o problemă. «Unde dă doamna crește sau unde de tata-mama crește», vorbe vechi cu care ei au crescut, mentalități care nu se mai potrivesc în lumea de astăzi.
Din păcate, există și astfel de profesori și ei practic nu realizează că suferința pe care o produc unui copil la vârste mici, copil care are nevoie să fie validat, apreciat, respectat, este practic o suferință pe care el o va duce ascunsă în bagajul lui emoțional multă vreme, poate chiar și în viața de adult. Ca adulți, că suntem părinți, că suntem profesori, trebuie să știm un lucru: Copiii sunt modelabili până la o anumită vârstă. Asta înseamnă că ei fac ceea ce văd. Dacă ceva nu ne place la un copil, trebuie să găsim modelul din jurul lui. Fie că e părintele, fie că e adultul semnificativ că poate nu este părintele neapărat adultul semnificativ poate să fie un bunic, o bunică, o bonă, poate să fie profesorul, și atunci dacă cineva care nu știe ce efecte are o astfel de atitudine nocivă, cum ar fi umilința, expunerea, degradarea și consideră că în felul ăsta îl ambiționează să fie mai bun, greșește. Dacă persoana nu-i conștientă de lucrul ăsta, va face rău fără să își dea seama. Dar trauma copilului va fi greu rezolvată”.
Informații de context
Toți cei care vor să intre în Învățământ (profesori, personal didactic auxiliar și personal administrativ) vor fi evaluați psihiatric din acest an școlar, potrivit unui ordin comun al miniștrilor Educației și Sănătății, document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 55/3.335/2026. Regula se aplică și pentru funcțiile de conducere din școli și grădinițe.
Potrivit ordinului, înscrierea la Titularizare și pentru concursurile ce vizează funcțiile de conducere, de îndrumare și control în învățământul preuniversitar este condiționată de prezentarea certificatului medical emis de mediul specialist în medicina muncii. Certificatul medical este emis în baza avizului medicului specialist psihiatru.
În aprilie 2025, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că evaluarea psiho-comportamentală a profesorilor „nu se face serios”. Acesta a afirmat că „o problemă și mai mare este că nu avem foarte clar consecințele prin raportare la anumite rezultate”.
Tot anul trecut, Natalia Fornvald, inspector școlar ISJ Maramureș, a spus că școlile „nu pot rezolva situațiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, pentru că nu exista încă o comisie care să le analizeze, conform legii învățământului preuniversitar, articolul 168”.
În învățământul universitar, evaluarea psihiatrică este obligatorie, la 4 ani, pentru personalul care predă și cel auxiliar din universități – Lista cu afecțiunile care constituie contraindicații pentru funcțiile din învățământul superior
Menținerea într-o funcție didactică de predare sau didactică auxiliară din învățământul superior este condiționată de evaluarea medicală la un interval de 4 ani, care va include, în mod obligatoriu, și evaluarea capacității psihice, conform ordinului Ordinul nr. 4.060/1.502/2024 al ministerului Educației și ministerului Sănătății, publicat în Monitorul Oficial.
Amintim că Edupedu.ro a scris că peste 80 de cazuri de agresiuni asupra elevilor, din partea profesorilor, din 2021 și până în martie 2023, se află în evidența Avocatului Poporului, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro.
Prevederile despre situațiile de inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală din legea învățământului preuniversitar:
Articolul 162 – „(2) Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de lege, care au capacitate de exercițiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției și nu se află în situația prevăzută la art. 168 alin. (7).”
Articolul 168 – „(1) Încadrarea și menținerea într-o funcție didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum și într-o funcție de conducere, de îndrumare și control sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activității.
(2) Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății.
(3) În situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de învățământ/unitate de educație extrașcolară sau în cadrul instituțiilor publice aflate în subordinea și/sau coordonarea Ministerului Educației, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educațional, prin hotărâre a consiliului de administrație al instituției/unității de învățământ în cauză, un nou examen medical complet.
(4) Situațiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate și stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialiști și psihologi, constituită la nivel județean în baza unui ordin comun al ministrului educației și ministrului sănătății, care realizează expertiza capacității de muncă în domeniul educației.
(5) Hotărârea consiliului de administrație nu este publică până la obținerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4).
6) Nu pot ocupa funcții în învățământul preuniversitar, precum și funcții de conducere sau de îndrumare și control persoanele care desfășoară activități cum sunt:
a) prestarea oricărei activități comerciale în incinta unității de învățământ sau în zona limitrofă – minimum 300 m;
b) comerțul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanțe psihotrope;
c) practicarea, în public, a unor activități cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.
(7) Nu poate ocupa/exercita o funcție didactică de predare, de îndrumare și control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învățământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra vieții, integrității corporale sau sănătății, contra libertății persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărțuire, trafic de minori, proxenetism, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, luare și dare de mită, trafic de influență, fals și uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.”
Citește și:
Aura Stănculescu, consilier școlar și director CMBRAE: Elevii se simt uneori invizibili la școală, iar profesorul trebuie să-i vadă / Dacă mi-am ales profesia pentru a forma copiii îmi asum rolul, dar dacă m-am gândit că e un loc de muncă sigur la stat s-ar putea să mă raportez diferit la copii
OFICIAL Evaluarea psihică a profesorilor se face la 4 ani sau la cererea conducerii școlii, în situația în care se constată modificări psihocomportamentale / Refuzul de a se prezenta la controlul medical reprezintă abatere disciplinară gravă – ordin comun de ministru al Educației și al Sănătății
OFICIAL Evaluare psihiatrică obligatorie, la 4 ani, pentru personalul care predă și cel auxiliar din universități / Lista cu afecțiunile care constituie contraindicații pentru funcțiile din învățământul superior
Evaluarea psiho-comportamentală a profesorilor nu se face serios, spune ministrul Educației: O problemă și mai mare este că nu avem foarte clar consecințele prin raportare la anumite rezultate
Școlile nu pot cere verificarea psihocomportamentală a profesorilor, pentru că nu există o comisie care să analizeze astfel de cazuri, spune Natalia Fornvald, inspector școlar în Maramureș / Daniel David: Promit că mă ocup de acest lucru, cât de repede
Evaluarea psihologică a unui profesor, explicată de președintele Colegiului Psihologilor din România: Se face un screening cu privire la aptitudinea pentru a profesa
34 comments
Da, consilier …. încă un job inutil, un job cu dedicație pentru femei, să aibă un job ….
Și câte astfel de joburi sunt în sectorul public …. ferească sfântul! Majoritatea pentru femei:)
Sper să vină AI-ul și să mai trimită acasă din ele. La muncă, în sectorul privat!
https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2025/10/results-from-talis-2024_28fbde1d/90df6235-en.pdf
Stresul din învățământ afectează oameni normali, sensibili la ce se întâmplă- din ce în ce mai puțini, adică pe cei care vibrează la multe din ce a lăsat statul român sa se întâmple anapoda în sistem!
Oare vom îndepărta pe cei ce sesizează pericole pe care le văd? Sub ideea ,,sunt stresați ” în loc de ,,sunt supuși unui stres mare de către…”!
Experiența vastă in sistem mi-a arătat că bunele intenții legislative nerafinate se pot transforma în monștri, mai ales dacă interesul unui grup ierarhic superior se folosește de legi făcute pe picior ( nu mai spun din interes făcute cât să nu servească interesului firesc al cetățenilor și ,,vândut” ca ceva superior -tot de către el, grupul de aleși, după formula ,,noi știm ce e bun, dumneavoastră- cetățeni din afara sistemului-nu știți multe”)!
Am văzut psihologi foarte prost pregătiți, care nu își cunosc nici cadrul de lucru, nici statutul; care sunt folosiți de directori in scopuri ilegale de analiză și definire!
Cine pe cine analizează?
Cine pe cine definește?
Cine pe cine etichetează?
Cine pe cine alege și pentru ce?
E nebunia lumii!
Amintiți-vă de cum foloseau comuniștii pe unii psihiatri!
Hotărât lucru, se pleacă intr-o paradigmă greșită!
Puneți la dispoziție cadru de lucru clar, onest, echitabil, iar cei care au dat atâtea examene, inclusiv pe partea psiho- pedagogică, se vor adapta lucrului la clasă!
Am o dilemă: Mafioții- cei care au folosit sistemul in interes propriu/ de grup -vor fi sau nu vor fi ,,apți ” pentru învăţământ?
Asa este.Psihologii sau consilierii școlari sunt subordonați directorilor si de cele mai multe ori habar nu au.
Prima data in scoala sa fie evaluati Consilierii scloari, care se cred foarte importanti dar habar nu au ce spun!Apoi directorii care se iau dupa acesti habarnisti!
auzi,mai eu,cu e mic…consilierul nu poate face evaluarea ci doar un psiholog acreditat pe munca!
habarnistule
Așadar nu este o problemă pedepsirea unei întregi categorii profesionale pt. niște cazuri izolate sau pt. faptul că nimeni NU e preocupat de burnout ul profesional din învățământ.
Doar ,,starea de bine” a părinților și elevilor este importantă.
Prin preocuparea sistemului, NU mă refer la ședințe, conferințe și declarații. Nu, nu ci la schimbări concrete, reale.
Care ar presupune îndepărtarea putreziciunii sistemului.
Un sistem fără profesori de sprijin, fără laboranți activi, fără suport real în situații de criză.
Cum funcționează sistemul în realitate?
Am identificat niște probleme.
Perfect. Introducem obligatoriu noi surse de venit pt altii (evaluare psihologică, psihiatrică, cursuri de ,,stare de bine”, conferințe, seminariile, workshop uri cu titluri pompoase. Și multe, multe discuții.
Ce rezolvă ele?
Absolut nimic.
De ce?
Pt. că ele nu își ating niciodată scopul.
Testarea se fentează fix de cei care au probleme reale iar la conferințe vorbesc de obicei doar teoreticienii care nu au nicio legătură cu sistemul, nu înțeleg dinamica profesiei, contextul, răspunderea, consecințele…
Ce rămâne concret?
O piață de desfacere nouă, de 300.000 clienți pt servicii psihologice si psihiatrice.
Ce frumusete de doamna….Radiaza empatie, intelepciune, bunavointa, respect. Are figura de onorabil viitor ministru. Sa ne traiasca!
pai de ce nu ziceti despre ce e vb , ?!
de asta apare doamna insistent pd la ziare si televiziuni… vrea ministru sau macar consilier .
ca sa stim si noi. de ce nu o ingrijoreaza taierea sporului neuropsihic si implicit recunoasterea uzurii psihice. ptr ca vrea sa fie in barca cu puterea nu cu profesorii. pe astia ii trimite sa se caute…
Cred ca doamna consilier este nou venita in sistemul de învățământ!
Lucrez de suficienți ani în sistem și pot să spun ca le-am trăit, văzut, simțit pe toate!
Drept pentru care îmi permit să îi transmit doamnei consilier ca, de peste zece ani de zile, la începutul fiecărui an școlar, în toate unitățile de învățământ în care am lucrat și lucrez, se face MEDICINA MUNCII și TESTAREA PSIHOLOGICĂ. Toată lumea, tot personalul unității indiferent de postul ocupat, trece prin aceste două testări!
Am prins ani în care cadrele didactice nu erau primite la post dacă nu făceau anumite analize medicale, exemplu: raza la plămâni.
Ca exista unități în care ne se face, asta e altă mâncare de pește.
Nu ar fi rău sa se facă un astfel de examen parlamentarilor si a persoanelor care ocupă funcții de conducere in general, nu numai a cadrelor didactice. Just my 2c.
Ce fac sindicatele?
Daca esti concediat pentru o boala profesionala intr-o tara normala esti pensionat anticipat, dar in schmib esti aruncat la gunoi.
Sindicatele au spus ca este o linie rosie si nu se poate taia acest spor.
Necesara si evaluarea psihiatrica a beneficiarilor primari si secundari.ai actului educational, deoarece ei provoacă bolile profesionale personalului didactic. Ar mai trebui si o caruța de bani pt stres neuropsihic si pensionare la 45.de ani cu o pensie de nivelul unui judecător.
Bun! si ce se întâmplă daca nu mai suntem buni? ne pensionati?
Îmi fac puțin timp să atrag atenția și asupra unor concepții depășite, prea generale sau fără o bază științifică, din acest articol.
1. Psihologia dezvoltării nu vorbește despre o vârstă după care copiii nu mai sunt „modelabili”. Dimpotrivă, învățarea și dezvoltarea continuă în adolescență și la vârsta adultă. Există perioade sensibile pentru anumite achiziții, însă nu există un prag după care influențele educaționale încetează.
2. „Ei fac ceea ce văd” este o simplificare excesivă. Bandura a demonstrat că învățarea prin observare este fundamentală, dar copiii nu imită mecanic comportamentele adulților. Ceea ce văd este filtrat de multe aspecte care țin de relație sau copil.
3. Afirmația „dacă ceva nu ne place la un copil, trebuie să găsim modelul din jurul lui” reprezintă o eroare de cauzalitate. Această formulare transmite involuntar(?) că întotdeauna există un adult „vinovat”, ceea ce nu este susținut de psihologia dezvoltării.
4. „Trauma copilului va fi greu rezolvată” este o afirmație extrem de problematică. Nu orice experiență negativă produce o traumă. În psihologie, trauma are un înțeles clinic precis. Un profesor care ridică tonul sau umilește un elev poate produce suferință psihologică importantă, însă nu rezultă automat că acel copil dezvoltă o traumă.
Viziunea doamnei este una destul de simplistă și liniară. Dezvoltarea copilului este mai complexa decat schema adult → comportamentul adultului → copil. Bronfenbrenner și Sameroff ar ridica o sprânceană, ca să amintesc doar două dintre modelele contemporane care descriu dezvoltare a copilului.
Mai aveți multe din astea in capurile alea țuguiate politic ? Nu exista in lumea asta o categorie socio-profesionala mai „trecută prin ciur și darmoi” decât profesorii din Romania. In primul rand, majoritatea profesorilor fac examenul psihiatric anual, deoarece aceasta chitanță (desigur, din buzunarul personal !) este obligatorie la Examenul de obținere a unei catedre !
https://iniminstitute.com/wp-content/uploads/2024/02/Studiul-Starea-de-bine-a-profesorilor-din-Romania02.24.pdf
așa,stimata doamna,și după evaluarea psihiatrica nu vor mai umili?!
hai sa fim serioși…
alti bani aruncați degeaba și alta furtuna Intr un păhărel cu apa!
E atât de mare stresul că onor guvernanții au considerat că nu mai e nevoie de sporul de stres, iar diverșii necunoscuți de pe internet ne ceartă că avem prea mult timp liber.
Iar ca recompensă pentru stresul ăsta, dacă descoperă vreun ”psihiatru” că ești anxios (cauze sunt destule, și de la viața zilnică și de la locul de muncă) deja ești bun de aruncat afară din sistem, să nu care cumva să cedezi.
Evaluare psihiatrică???? Poate ar trebui sa ii bagam in spitale de nebuni !
„- Pentru invatamant, da? La ce liceu predati? Aha… Gata, poftiti, succes! Urmatorul!”
250 lei si doua minute mai tarziu aveam avizul psihiatric.
Cei de la minister sunt complet rupti de realitate.
Doar unui psiholog sau psihiatru ii putea veni o asa idee de a-si rotunji piata cu 300.000 potentiali clieni anual, constant, pana si dupa pensie (daca nu se schimba ceva).
Ha, ha, ha ! Ce ne facem cu acel consilier scolar, care el insusi are nevoie de consiliere ?
Mai marii nostrii se mira ce sa mai faca, ce sa mai ceara cadrelor didactice, ce sa le mai puna in fisa postului, intr un sistem de educatie care este intr o continua miscare, fapt care bulverseaza pe toata lumea; elevi, parinti, profesori . Acesti oameni de la conducere(Experti in educatie ha ha,ha ! O gluma nereusita) care nu au habar ce inseamna, o ora de curs, trag cu ochiul la vecini si vad ca acolo functioneaza, vor sa aplice si la noi asa peste noapte, asta nu este reforma, doar carpeala nereusita ! Stimati ,,experti” Reforma nu se face asa, peste noapte si furand de la altii, ea se aplica in multi ani, cu stabilitate, intr un sistem bine pus la punct cu cadre didactice, motivate si introduse in sistem pe merit, nu pe culori politice si alte ….. intelegeti voi.
Dumnezeu sa va lumineze, ca alfel nu avem nici o sansa !
Cred ca sunteti stresata, doamnă…
Cred că musiu David necesită o evaluare psihiatrica…noroc că avem instituții specializate in cazuri că acestui așa zis fost ministru al învățământului… părerea mea este că evaluarea psihiatrica este necesară pt elevi …multi prea mulți sunt grav afectați cu psihicul labil accese nepermise de violența gratuită…și la urmă cadrele didactice… aveți prea multe cadre di nu știți ce sa mai inventați sa i scoateți din sistem… purcelușilor
În psihologie nu exista persoana „mai puțin rezistentă” la stres,exista persoana sensibilizată iar mediul creeat de voi asta face:sensibilizează.
Intri sănătos tun si ieși făcut praf.Se numeste boala profesionala ce vreti voi sa testati si sa eliminați.
Dar e bine că recunoașteți in ce hal au ajuns școlile de la noi.
E bine ca puneți punctul pe I pentru ca înainte nu era nevoie de psihiatrii,nu?
Este bine ca recunoașteți ceea ce ati făcut din învățământ in tot timpul ăsta.
Daca noi avem nevoie de psihiatru, ce fel de mediu este școala si ce fel de mediu ati creat pentru copii de acolo?
Știți exact ce ati făcut!
Câtă perve…rsitate !
Deci știți si recunoașteți. Eu credeam ca veți oferi suport,empatie si salariile mai mari ca să ne permitem vacante unde sa ne mai relaxam si noi.Da’ nu!Ca la penitenciar:la nebuni cu ăia care nu rezistă!
Mai aveti nițel si ne bagati direct in lagăre de concentrare.
Fix așa se vor naște abuzuri… Nu zic că nu ar fi ok o evaluare psihiatrică… Dar, una făcută pe bune! Revenind, dacă de exemplu deranjezi conducerea te pot trimite la plimbare să faci această evaluare la 6 luni în loc de 4 ani 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Sau ce să vezi, directorii de scoli și licee fac presiuni la psihologul unității ca să de-a aviz negativ persoanei care a deranjat! Această evaluare ar trebui făcută tuturor care au contactat Uman și mai ales celor care iau decizii la nivel înalt!!!!
Din păcate, exact cei care ocupă de ani de zile funcții de conducere în structurile birocratice ale educației vin, din nou, cu soluții care mută responsabilitatea asupra profesorului. În loc să reducă factorii care produc stres și burnout, susțin evaluări psihiatrice.
Diagnosticul este corect – profesorii sunt supuși unui nivel ridicat de stres -, dar se ajunge la o concluzie discutabilă.
Stresul profesional nu este o boală psihică. Dacă un profesor lucrează cu clase numeroase, birocrație excesivă, conflicte cu părinții, lipsă de personal de sprijin și presiune permanentă, problema principală nu este profesorul, ci sistemul.
Evaluarea psihiatrică periodică riscă să medicalizeze o problemă organizațională. În loc să întrebăm „ce este în neregulă cu profesorul?”, ar trebui să ne întrebăm „ce este în neregulă cu școala și cu modul în care este organizată munca?”. Dacă vrem profesori mai sănătoși, ar fi mai util să reducem cauzele care îi îmbolnăvesc decât să îi trimitem periodic la psihiatru.
Din păcate, este greu să ne așteptăm la astfel de reforme cât timp aceeași mentalitate birocratică produce, de ani de zile, aceleași răspunsuri: mai multe controale, mai multe evaluări, mai multe hârtii și mai puțină schimbare acolo unde contează cu adevărat – în condițiile de muncă din școli.
Această susținere reflectă mai degrabă o cultură administrativă a controlului decât una a prevenției. În majoritatea sistemelor educaționale performante accentul se pune pe prevenirea burnout-ului: reducerea birocrației, sprijin psihologic voluntar, supervizare profesională și condiții de muncă mai bune. Psihiatrul intervine atunci când există indicii clinice, nu ca instrument de screening pentru întreaga profesie.
În majoritatea statelor europene există controale de sănătate ocupațională, însă screeningul psihiatric periodic al tuturor profesorilor nu reprezintă standardul european. Standardul este prevenția, sprijinul și îmbunătățirea condițiilor de muncă, nu examinarea psihiatrică universală.
Dacă profesorii sunt considerați una dintre cele mai stresante categorii profesionale, de ce soluția propusă este evaluarea psihiatrică periodică a profesorilor și nu reducerea factorilor care produc stresul? Nici medicii din ATI, nici pompierii, nici asistenții sociali nu sunt supuși unui screening psihiatric universal doar pentru că profesia lor este stresantă. Desigur, este o intrebare retorica.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10351280/
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/08856257.2024.2351702
https://educationalpoint.net/article/the-silent-crisis-of-teacher-burnout-systemic-challenges-and-coping-mechanisms-17638
https://www.wooclap.com/en/blog/teacher-burnout-statistics/
https://journals.sagepub.com/doi/10.3102/00346543251363570
https://hrp-journal.com/index.php/pru/article/view/4/3
https://iniminstitute.com/barometrul-starii-de-bine-a-profesorilor-din-romania-2026/
Ce recomandă americanii și canadienii în studiul „The Silent Crisis of Teacher Burnout: Systemic Challenges and Coping Mechanisms” – link mai sus:
Reducerea volumului de muncă non-didactică
– Limitarea responsabilităților administrative și a sarcinilor care nu țin direct de procesul de predare, astfel încât profesorii să se poată concentra asupra activității didactice și a instruirii eficiente la clasă.
– Asigurarea personalului de sprijin în școli, precum asistenți educaționali, consilieri școlari și specialiști în managementul comportamentului, pentru a sprijini gestionarea nevoilor diverse ale elevilor.
Îmbunătățirea stării de bine a profesorilor și consolidarea sprijinului profesional
– Dezvoltarea unor servicii dedicate sănătății mintale a cadrelor didactice, inclusiv grupuri de sprijin între colegi și acces la servicii de consiliere psihologică.
– Promovarea Comunităților Profesionale de Învățare (Professional Learning Communities – PLC), pentru a încuraja colaborarea între profesori și a reduce sentimentul de izolare profesională.
Îmbunătățirea leadershipului și a sprijinului administrativ
– Formarea directorilor și a liderilor școlari pentru a recunoaște semnele epuizării profesionale (burnout) și pentru a implementa politici centrate pe profesori, care să echilibreze volumul de muncă și starea lor de bine.
– Încurajarea unui proces decizional colaborativ, care să ofere profesorilor posibilitatea de a participa la luarea deciziilor privind implementarea programelor educaționale și politicile școlii.
Abordarea provocărilor instituționale și reforma politicilor educaționale
– Implementarea unor intervenții structurate pentru prevenirea fluctuației excesive de personal, a concediilor administrative și a absenteismului, fenomene care afectează continuitatea procesului educațional și învățarea elevilor.
– Elaborarea unor cadre de organizare la nivelul districtelor școlare, care să asigure un echilibru al programelor educaționale și să evite supraîncărcarea curriculară.
– Susținerea creșterii finanțării sistemului de educație pentru a asigura un număr suficient de angajați și o alocare mai eficientă a resurselor.
Evaluare obligatorie dar taie sporul de suprasolicitare neuropsihica? Sindicatele ar trebui sa intervina, nu se poate evaluare psihiatrica fara spor a primi spor. Sa nu mai spunem cate boli luam de la scoala, iar banii de concediu medical, medic si medicamente nu sunt decontate.
Daca e stres continuu , de ce ati tait sporul de uzura neuropsihica?!?
intreb pt un prieten.
si daca nu ies bine la ” ievaluare” si raman pe drumuri e mai bine?
de unde sti matale ce urneaza la anu’?
poate ar fi cazul sa reveniti asupra normei , salarizarii , sporului de uzura neuropsihica al profesorilor , asa incat acestia sa nu mai fie nevoiti sa si faca si sa si plateasca evaluarea psihiatrica.
am impresia ca ministerul , prin anumite persoane ce se ofera sa fie purtatoare de cuvant , bate saua sa priceapa iapa.: Sa nu va treaca prin cap sa faceti greva cu salarizarea ca va trimitem la balamuc!