Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică din București: Matematica este cel mai simplu obiect, doar că e suficient să lipsești 2-3 săptămâni și devine cel mai greu. Trebuie tot timpul să muncești, n-ai cum să păcălești, n-ai cum să sari

Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București (FMI-UB) și coordonator al lotului național de matematică, a declarat că matematica este cel mai simplu obiect, „doar că e suficient să lipsești 2-3 săptămâni și devine cel mai greu”. Acesta a afirmat că „trebuie tot timpul să muncești. Asta este, n-ai cum să păcălești, n-ai cum să sari, uite că nu învăț acum, pentru că nu se leagă lucrurile”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Educația la putere de la TVR 2.

„Niciodată să nu-l criticați pe un elev dacă greșește, dimpotrivă, să-i spuneți că din greșeală se poate învăța”, a spus profesorul.

Decanul Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București a explicat care este diferența dintre un profesor bun și unul foarte bun:

„Diferența dintre un profesor de matematică bun și unul foarte bun este că cel foarte bun are din experiența lui o sumedenie de posibile greșeli pe care le poate face. Deci, un profesor bun ține o lecție corect (științific) și nimic de spus. Dar profesorul foarte bun, într-adevăr, stă din loc în loc și spune «aici s-ar putea să greșești, dacă faci chestia asta».”

Monica Ghiurco, moderatoare: De ce această teamă de matematică? Ce credeți? Se tem părinții «vai de mine, nu are note bune la matematică. Ce mă fac cu el?»

Cătălin Gherghe: Haideți să vă spun ceva, un paradox. Spun de multe ori și mulți nu înțeleg: matematica este cel mai simplu obiect.

Monica Ghiurco, moderatoare: Cum să fie cel mai simplu, domnule profesor? Multă lume plânge de durere de cap.

Cătălin Gherghe: Doar că e suficient să lipsești 2-3 săptămâni și devine cel mai greu. Deci, ce vreau să spun e o chestie de anduranță. În primul rând, gândiți-vă și la structura materiei. Practic, când te duci la bacalaureat, tu nu dai examen din (materia de – n.red) clasa a XII-a, dai din 12 clase. La alte materii nu se întâmplă. Nu poți să faci matematica …

Monica Ghiurco, moderatoare: Nu poți lipsi de la învățarea matematicii 1 an, un semestru, o săptămână, pentru că se simte, nu?

Cătălin Gherghe: Da, e o chestie de anduranță, n-ai cum. Și de asta poate să sperie.

Monica Ghiurco, moderatoare: Efortul de lungă durată. Nu prea mai suntem obișnuiți.

Cătălin Gherghe: Asta am vrut să spun. Trebuie tot timpul să muncești. Asta este, n-ai cum să păcălești, n-ai cum să sari, uite că nu învăț acum, pentru că nu se leagă lucrurile. Ăsta este un lucru.

De ce le e frică? La română, povestești niște lucruri, citești și povestești. La matematică faci lucruri din care poți greși. Ăsta e un alt lucru – frica de greșeală. Niciodată să nu-l criticați pe un elev dacă greșește, dimpotrivă, să-i spuneți că din greșeală se poate învăța.

Monica Ghiurco, moderatoare: Valoarea de învățare a greșelii.

Cătălin Gherghe: Exact. Se poate învăța. Să știți că – fac o paranteză – diferența dintre un profesor de matematică bun și unul foarte bun este că cel foarte bun are din experiența lui o sumedenie de posibile greșeli pe care le poate face. Deci, un profesor bun ține o lecție corect (științific) și nimic de spus. Dar profesorul foarte bun, într-adevăr, stă din loc în loc și spune «aici s-ar putea să greșești, dacă faci chestia asta». Nu poți păcăli la matematică. Este fals sau adevărat? Asta este pusă, deși există și logici, mă rog, cu mai multe valori de adevăr. Deci, poți să greșești și atunci apare această frică.

Ines Crețu, inspector pentru disciplina matematică (ISJ Iași), este de părere că „matematica nu este doar despre calcule, despre ecuații, despre algoritmi, ci, mai ales, despre a înțelege”. Aceasta a spus că „învățarea remedială nu înseamnă neaparat mai mult, înseamnă altfel. Și nu înseamnă neapărat predarea acelorași conținuturi și în aceeași formă”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Radio România Iași.

Directoarea Colegiului Tehnic Unirea din Pașcani, Daniela Orășanu, a spus că „la matematică, în clasa a IX-a, profesorii fac remediale, recuperare, până în noiembrie, inclusiv la clasele unde s-au intrat cu 9.50, cu 9,60. Pentru că elevii sunt antrenați pe anumite tipuri de itemi și nu fac față”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În fața ta”, de la Digi 24.

Informații de context

Raportul PISA 2022 dedicat „strategiilor de învățare”: Folosirea matematicii în viața reală, evaluarea informațiilor online și atitudinea proactivă la clasă sunt probleme acute pentru elevii români, care semnalează și o lipsă de sprijin din partea profesorilor în formarea competențelor pentru viitor.

Ministrul Educației a spus, pe 9 ianuarie, că învățarea remedială nu ar trebui făcută de profesorul de la clasă, ci de „profesori care au competențe pe învățare remedială, care folosesc alte metode de predare și care știu să facă diagnosticul și să corecteze deficitul”.

Aproape 80% dintre cei peste 62.000 de elevi de clasa a IX-a din licee participante la proiectul Romanian Secondary Education (ROSE), testați la limba română, sunt cu materia de clasa a VIII-a în categoria de „funcționalitate limitată și risc”, potrivit raportului de la final de proiect. Autorii acestuia susțin că asta înseamnă că stăpânesc minimal sau deloc noțiuni de bază la limba română și au dificultăți mari în a înțelege componente ale materiei de clasa a IX-a.

91% din copiii de clasa a IX-a testați în același program sunt în categoriile de risc crescut la matematică.

În ianuarie 2025, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la Euronews, că „rolul matematicii nu este să învățăm o teoremă pe de rost”. Acesta a explicat că degeaba am învățat o carte pe de rost, dacă nu știm să aplicăm teoremele în viața de zi cu zi.

La începutul lunii iunie, Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, a vorbit despre faptul că „deși manuale de matematică de gimnaziu sunt foarte bune, cred că nici nu sunt deschise”. Acesta a afirmat că sunt deschise, în schimb, culegerile prin care elevii învață niște rețete pentru Evaluarea Națională. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Despre Matematică

Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.

Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.

„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.

Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”

Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.

„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.

În martie 2024, Dumitru Tudosoiu, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, a declarat, după ce 52% din elevii de clasa a VIII-a nu au luat 5 la simularea probei la Matematică (EN), faptul că profesorii „au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine”. „Am să zgudui un pic această chestiune, că așa trebuie făcut, și sunt în plină desfășurare a unor modificări în graficul de inspecție cu toți colegii mei”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la Argeș TV.

Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.

„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.

Citește și:

Ines Crețu, inspector școlar: Matematica nu este doar despre calcule, despre ecuații, despre algoritmi, ci, mai ales, despre a înțelege. Învățarea remedială nu înseamnă neaparat mai mult, înseamnă altfel. Și nu înseamnă neapărat predarea acelorași conținuturi și în aceeași formă

La Matematică, abia din noiembrie încep colegii mei care predau la clasa a IX-a să intre în materie, până atunci fac remediale, recuperare, inclusiv la clasele unde s-a intrat cu 9,50, cu 9,60. De ce? Pentru că ei sunt antrenați pe anumite tipuri de itemi, spune Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic Unirea din Pașcani

DOCUMENT Rolul problemelor în predare și învățare, motivarea elevilor și dezvoltarea creativității gândirii – tematică pentru cercurile pedagogice ale profesorilor de Matematică din județul Dolj

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională la Matematică – analiză

În anul școlar 2025-2026, profesorii de Matematică vor stimula gândirea critică și rezolvarea de probleme în situații reale – recomandare dintr-o scrisoare metodică: Este necesară menținerea unui echilibru între rigoarea ştiințifică specifică disciplinei şi abordările moderne

În anul școlar 2025-2026, profesorii de Matematică vor utiliza 25% din numărul anual de ore pentru activități de remediere, consolidare, aprofundare și performanță – scrisoare metodică. Aceste ore se vor planifica explicit, în corelare cu diagnosticul inițial şi progresul elevilor