Dacă elevii iau 9.90 la Matematică – Evaluare Națională, ei nu sunt de 9.90, spune directoarea Andreia Bodea: Ei au exersat un anumit tip de probleme și pe acelea le stăpânesc foarte bine. Evaluarea este bazată pe memorare

89.049 de vizualizări
Andreia Bodea / Foto: captură InfoEdu/ TVR Info
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a declarat, pentru Euronews România, că elevii care iau nota 9.90 la Matematică (Evaluare Națională) nu sunt, de fapt, de nota 9.90. „Ei au exersat un anumit tip de probleme și pe acelea le stăpânesc foarte bine”, a afirmat aceasta.

„Evaluarea Națională, în forma în care este acum, este nerelevantă. Ca să nu mai spun că și probele în sine, Româna și Matematica, sunt niște probe de antrenament. (Evaluarea – n.red) este bazată pe memorare. Dacă ei iau 9.90 la Matematică, ei nu sunt de 9,90. Ei au exersat un anumit tip de probleme și pe acelea le stăpânesc foarte bine”, a declarat directoarea.

Luni, 19 mai, ministrul Daniel David a spus că elevii trebuie evaluați pentru toate competențele din profilul absolventului: „Nu poți să spui pe de-o parte că vrei să promovezi cele 8 competențe cheie, dar la Evaluarea Națională te focalizezi pe două”.

Evaluare Națională standardizată formată din subteste din mai multe discipline, pe model francez – care are matematică, limbă franceză, istorie, geografie, științe – este propunerea oficială înaintată de ministrul Educației, Daniel David, viitorului Executiv, pentru a fi aplicată chiar de anul următor „dacă ne punem de acord”. 

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, referitor la propunerea lui Daniel David ca Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a să includă testarea la mai multe discipline, că „este importantă şi Fizica, până la urmă, este importantă şi Chimia, sunt importante şi alte discipline”. Acesta a afirmat că „este prima dată când un ministru îşi asumă răspunderea să vină cu o astfel de declaraţie”. Declarațiile liderului sindical au fost făcute pentru TVR Info.

  • Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
Informații de context

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus, la MetropolaTV, că simulările examenelor naționale și examenele în sine, în acest moment, nu se mai pretează la rețete. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin rețete, prin șabloane”, a afirmat acesta.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.

„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.

Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”

  • Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
  • În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici

Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”

Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.

În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.

Citește și:
Nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii între 9.90 și 10 la Evaluarea Națională, spune directoarea Andreia Bodea: Un ultim punct de la un ultim subiect trebuie să facă diferența între un copil care s-a pregătit și un copil care chiar trece de pragul de 9.50
Elevă de gimnaziu: Am avut profesori care ne lăsau să învățăm în orele lor la Română și Matematică, pentru că din ele dăm examenul anul acesta
Evaluare Națională cu testare din mai multe discipline. Profesoara Ionela Neagoe: Cred că elevii s-ar responsabiliza mai mult la celelalte materii. În momentul de faţă, ei sunt într-o lejeritate
Liderul sindical Marius Nistor, despre propunerea ministrului ca Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a să includă mai multe discipline: Este importantă şi Fizica, este importantă şi Chimia. Nu poți să limitezi totul doar la Română și Matematică
Reformă majoră a Evaluării Naționale cu testare din mai multe discipline, iar în 5-10 ani renunțarea la examen și înlocuirea cu portofoliul educațional – este propunerea oficială a ministrului Daniel David: Are o funcție foarte mare pentru selecție, oricum l-am gândi, totuși, este un test punctual
Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-ar ar putea să dispară când vom reuși să eliminăm discrepanțele între școli și între profesori, modalitatea de notare, anunță Daniel David: Poate mergem pe portofoliu
Daniel David: Nu e corect ca Evaluarea Națională să acopere doar două materii, deși există 8 competențe cheie. Asta nu înseamnă că trebuie să dai cinci sau opt examene / Ministrul este de acord cu examen separat de admitere la liceu, după Evaluarea Națională

39 comments
  1. Mai bn S ar renunța la evaluarea națională….ar fi cazul…stresul este prea mare….s au introdus materii care nu își au rostul…stau elevii la școală de la 8-15….apoi merg la pregătire….e un stres continuu….nu mai au timp de odihna..

  2. Eu sunt de părere că cel mai bine ar fi să nu se mai facă evaluarea națională sau cel puțin să nu facă un impact la admiterea în liceu. Într-adevăr, exercițiile din evaluare nu sunt de mare actualitate, dar cred că verifică cunostiințele cele mai de bază obținute în școală. Intrarea în liceu cred că ar trebui să se facă pe baza unui examen de admitere organizat de fiecare liceu în parte, în funcție de specializare.

  3. Oare nu v- ați saturat să băgați în ceață atât părinții cât și copiii? Să se facă carte la toate școlile și la toate disciplinele.Sa adoptați un singur manual corect și autorizat ,pentru fiecare disciplină în parte pentru toată țara . Mai bine ați face o reformă în stilul de învățământ nu la ce sa de-a copilul examene . Să vă axați pe abilitățile lor și să le dați opțiuni de dezvoltare ale acestor abilități ( înființarea de școli cu specializari diferite în toate orașele mici și mari . Nu doar licee . Și cred cu tărie că impunerea unui examen de admitere la liceul de specialitate la care copilul vrea sa intre este cel mai adecvat . Un copil bun la toate poate sa intre unde vrea ,însă unul cu o pasiune sau o înclinație spre un domeniu anume este obligat să urmeze sistemul .
    Așa că Nota 0 pentru propunere.
    Nu mai biciuiți educația!!! așteptăm cu nerăbdare o adaptare cu era în care trăim !

  4. 📚 *Volum de materie: România > Franța*
    – În România, *programa e mai densă, mai tehnică și mai riguroasă* la majoritatea disciplinelor (matematică, gramatică, fizică).
    – Elevii români parcurg mai mult conținut într-un timp mai scurt și au de învățat mai multe definiții, formule și metode exacte.

    🧠 *Dificultate conceptuală: diferă în funcție de materie*

    – *Matematică*:
    – România: accent pe calcul rapid, metode, teorie.
    – Franța: accent pe logică, aplicații, înțelegerea procesului.
    – *Concluzie*: România e mai dificilă la nivel formal, Franța mai provocatoare logic.

    – *Științe*:
    – România: fizica și chimia încep devreme (clasa a VI-a), dar mai teoretic.
    – Franța: studii integrate, bazate pe observație, experiment și aplicabilitate.
    – *Concluzie*: volum mai mare în România, dar aplicabilitate și gândire critică mai bine dezvoltate în Franța.

    – *Limba și literatura*:
    – România: gramatică complexă, analiză literară detaliată.
    – Franța: accent pe exprimare, argumentare, lectură critică.
    – *Concluzie*: România e mai „academică”, Franța mai comunicativă.

    🎓 Evaluare:
    – România: evaluare standardizată, presiune mare, accent pe rezultat.
    – Franța: evaluare continuă, accent pe proces și dezvoltarea competențelor.
    Alte țări europene au implementat acest sistem după ani de zile.Din punctul meu de vedere, trebuie să se schimbe programa,acest lucru implicând alte manuale,culegeri….lucruri care nu se pot realiza intr-un an calendaristic.
    Sunt foarte multe lucruri de spus despre acest subiect, copiii de la țară în locuri izolate poate încă fac școală simultan,profesorii care se schimbă an de an,probabil o bună parte sunt suplinitori ….acești copiii ce șanse au să între la un liceu bun cu această propunere care se dorește implementată intr-un timp atât de scurt.Din nou cele mai nări șanse le vor avea acei copii cu o situație financiară bună.
    Să nu uităm, că trăim în România, unde se dau meditații, chiar de la grădiniță,nu este valabil pentru toată lumea,dar sunt extrem de multe cazuri la nivel de țară.
    În concluzie, cu argumentele aduse,cred că avem nevoie de timp pentru o evaluare ca în anumite state membre UE.
    Cine sunt eu?Doar un părinte, îngrijorat de stresul prin care va trece copilul de acum până la sfârșitul clasei a opta.
    Cu deosebită considerație,
    Laura

    1. Franța: eșec total al elevilor care au trecut prin gimnaziu. A se vedea un articol publicat ulterior tot pe Edupedu.

      Hai să ne luăm după trei iepuri de-odată. În special după cei șchiopi.

  5. ..doamnă,..întâmplător,am văzut subiectele la matematică din evaluarea națională 2025,clasa a lV-a …chiar dacă s-au învârtit în jurul lui Eminescu,nu consider că rezolvarea problemelor presupunea ceva recitativ care să justifice ,,memorarea” dumneavoastră..sau vreți intenționat să ne aduceți aminte de Caragiale..

  6. Bună dimineața!Este logic, normal etic, să se pună absența la o săptămâna distanță, după ora de curs? În situația de fata, pe catalog digital. Mulțumesc anticipat. Zi frumoasa!

    1. Da,este, deși nu e recomandat. S-a întâmplat ca în anumite zile platforma să fie în mentenanță, adică nu s-a putut opera,dar elevul respectiv a fost absent. Dacă în ziua/ora de curs respectivă a fost la furat sau cine mai știe ce nenorocire a făcut? poate avea alibi,doar a fost la oră….nu, a fost absent….

  7. Singurii de sacrificiu vor fi copiii care la final de clasa a 8-a vor fi bulversati, cu inima franta ca sistemul îi macina incet-incet vrand sa copie si sa implementeze modele din alte tari pe care sa le aplice in cateva luni…
    Vrem rezultate, vrem copii destepti dar ne-am saturat sa avem generatii de sacrificiu.

    1. Vreți să spuneți că toți copiii din țara asta fac meditații? Vă asigur eu că în mediul rural, mai ales cel izolat și uitat de lume, doar profesorii muncesc cu acești copii, nici măcar părinți alfabetizați nu au. Și totuși se ridică mulți și din acel mediu, e adevărat nu intră la licee de mare top,dar aurul strălucește și în noroi….Mai lăsați copiii și nu îi mai înnebuniți cu atâtea meditații, și liceele tehnologice sunt bune, au dat ingineri și elevi excelenți….

    2. din ce in ce mai rau ,isi bat joc de elevi !
      tot timpul schimba ceva si mai adauga ceva si la concursuri sau evaluări nu respectă programa ! ori nu citesc programele ori vor intentionat sa deprime copiii.

    3. din ce in ce mai rau ,isi bat joc de elevi ! ori nu citesc programele ,ori vor intentionat sa deprime copiii.

  8. Ok! Este un lucru foarte bun, dar domnii profesori sa și schimbe în primul rand și modul de predare, sa vina la ore, și nu sa mergem ca și acum! Adică! Lasă că îi dau părinții la meditație! Va dați seama ce înseamnă asta?

    1. Doamnă ar trebui in primul rând ca cei care fac evaluarile sa respecte programa ,ca au dat exerciții de clasa a treia la matematica ,elevilor de clasa a doua.

  9. La 24 de cerințe care te plimbă prin toată materia un elev care ia peste nota 9,50 chiar știe matematică comparativ cu cei care au luat nota 7 din grile. Dar o întrebare pe care nu o pune nimeni este: De ce problemele de la sub. III nu au corespondent în manualele aprobate de ME/MEC/MEN?

  10. Intr-adevar, sunt probleme din ce în ce mI mari cu lipsa de focus a elevilor, având multe alte atracții în paralel. (telefoane, jocuri, etc), dar nu putem sa nu vedem și partea cu vacantele luate cu trei săptămâni inainte de vacanta, săptămânile verzi și galbene când se pierde de tot toată atenția elevilor. Profesorii sunt de cele mai multe ori cei care nu mai cer atentie, nu se prezintă la ora sau ii întreabă pe ei dacă vor sa facă lecția sau nu. Abia s-au întors din vacanta și urmează saptamana verde, apoi se inorc si ar trebui sa înceapă serios lecțiile, dar e bacul și unii profesori sunt supraveghetori, deci lipsesc de la ore, apoi termina a XII-a și se face ceremonie în timpul orelor de curs, iarăși nu vin profesorii etc. Și multe alte motive pentru care nu se fac orele de curs… vorbesc aici de licee centrale, respectate.
    O alta problema: sa predai informatica pe caiet – de exemplu, sa descrii pașii în Paint cum sa desenezi – pentru adolescentii acestor generatii este o luare în ras. Ei deja au descoperit AI și chat GPT și lumea din jurul lor evoluează in alt ritm.
    Soluția? Sa existe verificări inopinate la clase și pentru prezenta și pentru conținut; sa fie evaluați profesorii pentru modul de predare, sa se actualizeze programa școlară. Nu e nevoie de revoluție, e nevoie de adaptare continua.

  11. Adevărul e că în România se învață mult, prost și fără rost.
    Ar fi bine să se scoată acest “sport” national, numit Evaluare Națională și copilul să învețe mai mult practic. Meditațiile sunt la modă în toate liceele , gimnaziile etc. Despre liceele de top ce să mai vorbim? A rămas doar renumele!

    1. Comentariile sunt la ,,obiect”,au dreptate:materii multe,programă încărcată, lecții aride,profesori absenți (director -vine la sfârșitul orei,pune absențe, pleacă),laboratoare lipsă, manuale stufoase,etc.,etc.Degrevați directorii de ore,nu le mai aprobați și ore suplimentare. Plătiții pe măsură și nu-i mai obligați să aibă și ore,nu au timp,sunt suprasolicitati!!!!

  12. Doamna Bodea aruca la elevi incapacitatea de a se menține la un nivel ridicat , dar nu recunoaște ca are curtea plină cu profesori rigizi , blocați în bucla timpului.
    Trebuie început cu reducere numărului de materii la cel mult 12.
    Dar profesorii se apara intre ei și se prefac ca vor performanța .

  13. Copilul meu la simulare cls. a 12-a a luat puțin peste 7 la matematica și puțin peste 6 la fizica, dar a întrat la preadmitere la Politehnica Bucuresti in aprilie unde au fost cca 2000 de respinsi.
    A dat TEST GRILA LA AMBELE.
    Interesant, nu? Voi la actualele examene ii terminați pe copii în niște demonstrații, la Poli contează rezultatul. Și la Medicina e la fel, in general la Facultatile de top cu admitere. Incepea copilul meu sa rezolve pe ciorna, cauta soluții noi in demonstratie, anticipa raspunsul si bifa….. La gimnaziu/liceu conteaza o demonstratie in amanunt dupa tiparul de predare al cadrului didactic, până la rezultatul final. La matematica gândirea anticipativa și strategica este stimulata doar la olimpici, și doar la ei sau foarte rar in sistemul de invatamant, apreciata o alta solutie de rezolvare.
    Nu exprim nicio concluzie dar ne-am amuzat…… Acum pentru BAC e calare pe demonstrații în amănunt in acord exclusiv cu materia predata….. intr-o luna scăpa…..

  14. Aceeasi preocupare…ce sa mai schimbam in modul de evaluare?…
    Cand veti intelege ca rolul primordial al scolii, preocuparea ei majora trebuie sa fie instruirea copiilor si nu evaluarea lor.
    cum poate sa va dea atata bataie de cap notele de 9 , 90 si 10, cand stiti defapt ca aceste note nu sunt optinute prin efortul si implicarea dvstra ca profesori, ci cu efortul parintilor…

    1. Săraca limba română….Pune mâna și citește cărți adevărate nu de genul Facebook, că de! tot book=carte e…
      Abia după, poate-poate vei mai avea și tupeul de habarnist să comentezi munca profesorului…deh, se vede după cum scrii de ce urăști profesorii, abia îți dau note de trecerea clasei cu chiu cu vai …. Copiii de la țară fac meditații?! 90 % nu, acolo e doar muncă școlilor, vai de mama lor dacă nu ar fi profesorii să le dea o mică șansă de a ieși din cercul vicios al sărăciei…..

  15. Am si eu o părere in calitate de elev! În primul rând un elev care ia 9,90 la mate CHIAR ESTE DE 9.90! Oricâte meditații ai face dacă ești bâtă asa rămâi! Noi, la scoala , memorăm formulele si după le punem practicăm, intr-adevar, sunt aceleași tipuri de probleme însă nu este ca si cum ar fi usoare mai ales ca sunt foarte multe si diferite. Sunt chiar frustrată de toate aceste păreri de cum să dăm NOI examene. Evaluarea națională este foarte bună cum este acum, verifică cunoștințele și înțelegerea textului (ca să nu fim analfabeți funcționali). Nu poți cere mai mult pentru un copil de 15 ani! Asta si primordial este să intri la un liceu BUN! Nu au cum toate liceele să fie la fel , mai ales când unele au o adevărată istorie în față. + noi facem in gimnaziu ce fac cei din Europa de vest in LICEU , asa ca nu ar trebuii sa vorbim de cum să facem acest examen mai greu

    1. Bravo, în sfârșit un elev care spune că se face carte în școala românească! Se face în unele, dar nu despre asta vorbea doamna mai sus! Spunea ceva de genul că subiectele sunt lucrate prea mult într-un anumit standard și obligă elevul să învețe mult pe de rost!

  16. Am o vârstă, am și studii superioare pe bune, în anii 970 dacă nu știai nu treceai, acum toată lumea își dă cu părerea, fără soluții, nu am soluții miraculoase dar atâta timp cât profesorii nu sunt plătiți și nu sunt reguli drastice să fie respectați nu o să aibă Romania educație, în plus analfabeți funcționali sunt puși pe funcții ca să facă prostii tineretul are ca model pe aceștia, de ce să învăț dacă cu patru clase pot câștiga mai mulți bani!!

  17. prefer sa se renunțe la evaluările naționale.
    sa se revină la vechiul sistem prin care se dădea examen de admitere atât pt liceu cât și pentru facultate.
    varianta de evaluare la mai multe discipline e și mai grava!
    deja ei fac pregătire și la cele 2 materii care sunt acum deoarece unele cadre didactice își fac complet sarcina doar sub forma de meditație…
    fiecare copil are anumite materii preferate și acolo unde excelează e bine sa fie testat prin examen scris de admitere în forma de învățământ imediat superior celui pe care îl absolveste!

  18. Dar profesorii,sau cel puțin unii dintre ei,de ce nu au alte metode de predare, ci aceleași de zeci de ani!! Să nu mai amintim faptul că unii efectiv nu și fac treaba sau mai rău , chiulesc mai ceva ca copiii. Nivelul învățământului a ajuns unde a ajuns nu doar din cauza copiilor ci și a unor dascăli care nu și merită locul la catedră.

    1. Doamnă ar trebui in primul rând ca cei care fac evaluarile sa respecte programa ,ca au dat exerciții de clasa a treia la matematica ,elevilor de clasa a doua.

  19. Intrebarea este: de ce se streseaza copii sa ia note bune la EN? Pentru a prinde un liceu bun! De ce nu sunt toate liceele aproape la fel de bune? De aici trebuie inceput: calitatea liceelor sa fie ridicata peste tot. Nu are sens fortam copii sa se niseze sa invete 2 ani subiecte standardizate doar ca sa nu aiba ghinionul unei scoli unde exista dezinteres pentru invatatura! De aici trebuie pornit: sa nu conteze daca e la Tudor Vianu sau la Tudor Vladimirescu. Profesorii sa isi faca treaba la toate scolile si nivelul copiilor sa fie mai ridicat peste tot. Realitatea este (din proprie experienta) ca nici la Sava sau Vianu nu se face ce ar trebuie sa se faca. Am exemple clare personale ca renumele liceelor din Bucuresti este pe spinarea meditatiilor (nu tot meritul, dar mare parte). O exceptie notabila este fizica la Vianu, si un contra exemplu este tot la Vianu, informatica. Cum este posibil ca un profesor sa ridice nivelul copiilor doar la clasa/cerc la fizica si la aceeasi clasa profesorul de informatica sa fie dezinteresat? Un profesionist isi face treaba si daca ii place si daca nu ii place. Restul se numesc amatori si e plin invatamantul de ei. Degeaba stii materie, daca la clasa iti bati joc. Sa ai o selectie de elita a celor mai buni copii din Bucuresti si sa ii tratezi doar de sus este aberant. Sa nu treci copii de nationala la matematica de etapa pe scoala este fara sens. Sa ai copii medaliati la nationala de informatica si note la informatica sub 8 in catalog (puse dupa olimpiada) ce demonstreaza? Ca nu stie elevul sau ca nota de la scoala e data dupa cheremul profesorului? Aici au un avantaj testele standardizate, fiind obiective. Tot aici au avantaj in informatica, pentru ca informatica are algoritmii ei si putem avea pretentii de la copii sa inoveze un domeniu ca matematica sau informatica in gimnaziu. Nici la romana nu e corect sa nu fie standard pentru ca nu toti sunt la fel de creativi si te trezesti cu toti poetii si scriitorii la clasele de informatica unde n-au ce cauta, dar ‘e cea mai buna clasa’. Pe de alta parte la multe asa ‘bune clase’ nu se mai preda mare lucru. Sunt convins ca acest fapt este binecunoscut in licee, doar ca sunt atat de putini profesori buni incat si conducerile scolilor devind dependenti de acesti profesori. Ideea e simpla: trebuie atrasi in invatamant mai multi oameni competenti sa fie generatii de profesori noi, dedicati si care sa fie incurajati sa faca performanta la clasa in timpul orelor de scoala. Vrem copii sa aiba timp de relaxare, de performanta, de sport, dar timpul pierdut la scoala unde nu se preda mai nimic, e timp pierdut. De ce termini gimnaziul cu media 8.5 si iei la evaluarea nationala 4.8? Cum e posibil asa ceva? Ar trebui sa fie relevante aceste note si copilul incurajat sa invete si sa stie. Care e sensul sa prinzi un copil care are note de 10 la o materie si sa ii tragi un 2 ca nu a stiut nu stiu ce… ce relevanta are acel doi ca nu a stiut de 8!, in afara de faptul ca sigur lectia aia nu o va mai invata. Puteai sa ii zici: repeti si te ascult din nou: asa macar profesorul se asigura acel copil va ramane cu ceva in afara de o nota aiurea in catalog. Sunt tari unde testul la o materie se da o singura data, dar se da atunci cand copilul e pregatit! Profesorul trebuie sa aiba grija. ca acesti copii sa fie pregatiti. As propune sa aiba salariul corespunzator cu notele de la evaluarile nationale: coeficient de succes in functie de curba lui Gauss. Esti peste medie ai bonus, esti sub medie te arde de nu te vezi.

    1. la catedra profesorul e șeful ! nu ii place ochii unui copil il tine cu 3 si 4 chiar daca el a fost pana acum cu bursă de merit ! trist !

  20. Unde au exersat copiii de stăpânesc așa bine niste exerciții?
    Adică e bine că dna prof punctează ceva, exprima o realitate, păcat că nu o descrie complet.
    Haideți să o ajutăm pe d-na prof, tocmai pt că este ceva ce deși aparent e f bine, e că și cum este o problema…..
    E problema copilului sau a evaluării?
    Este un 9, 90 care nu rezista mai departe prea mult timp……este un 9,90 obținut prin meditații. Este un 9,90 care dezavantajează nu numai învățarea ci doar setează destul de jos un standard.
    per total, ar putea fi o veste bună despre copii, despre capacitatea lor … asemănarea cu sportul
    de performanta este partial relevanta.
    De ce m- ar deranja ac realitatea daca ar fi director de top…. asta ca sa rămânem în contextul particular al articolului…..in teste ce ne ar deranja sa constatăm că toți copiii , macar și în evaluarea actuala ar fi toți de 9, 90…. :))

    1. De fapt , acest 9 90 rezista in timp deoarece pentru a lua aceasta nota trebuie să muncești si să ai si un anumit nivel de inteligenta CARE de altfel, nu toată lumea îl are! Dacă in liceu nu poate continua înseamnă că si a atins limita.

  21. Reforma in invatamant nu porneste niciodata de la cum sa schimbam examenele, hai sa introducem mai mult materii ca sunt toate importante, ci de la cum sa schimbam perspectiva si modul de predare al profesorilor. De la gandirea de a face o reconversie de la predatul invechit prin dictare la moduri mult mai practice, la metode care sa atraga elevul, sa il tina atent si sa il faca sa isi doreasca sa afle mai multe. Scoala generala are o importanta foarte mare pentru majoritatea elevilor sa descopere ceea ce le place si ii intereseaza pentru o viitoare cariera in domeniu. In momentul de fata elevii sunt plictisiti, profesorii sunt dezinteresati. Se merge pe principiul: cine vrea sa invete bine, cine nu, asta e. La multe dintre orele de la scoala elevilor li se ofera telefoanele si sansa de a sta pe ele, antrenati fiind doar elevii care participa la olimpiada. Apoi ne miram de ce avem copii din ce in ce mai slabi pregatiti. Examenele sunt ultimele care trebuie sa se schimbe. Reforma se face incepand cu profesorii, cu materiile, cu modul de predare si abia apoi cu modificarea examenelor.

    1. Doamnă dragă… începutul se face cu stabilirea unui scop. Definești CLAR idealul educațional, pe intervale de timp suficient de largi pentru a permite atingerea lui (nu de pe azi pe mâine). Apoi stabilești CE trebuie învățat de elevi și CÂND. Finanțezi școlile suficient pentru CUM (profesori, dotări materiale, acces etc).

      Și doar după aceea evaluezi.

      D-ta ai pus deja patalamaua, profesorii sunt de vină că trebuie să predea ceea ce e inclus în programe, nu după capul lor (că dacă ar preda fiecare ce crede că e necesar, ne-am întoarce la programele clare și relativ simplu de urmat din comunism – nu s-a schimbat matematica în ultimii 30 de ani, stați calmi.) Copiii despre care vorbești sunt crescuți de ecrane și trăiesc în lumea virtuală, creierul lor e stimulat și gratulat în fiecare secundă de un nou clip, o nouă conspirație, ceva metode noi de pus unghii, etc – școala și propria educație implică EFORT intelectual personal. Efort pe care unii nu sunt capabili să-l facă, iar alții nu sunt motivați să-l facă.

      Dac-ați deschide ochii să vă uitați la restul lumii, apocalipsa digitală distruge sisteme de învățământ mult mai bune și mai stabile ca al nostru, iar acolo oamenii încep să înțeleagă cauzele, nu se aruncă toți și toate în capul profesorului.

      Dar degeaba discutăm, câinii latră, caravana trece.

    2. Nici nu stii cat de departe esti de realitate.
      Elevii din ziua de azi pur si simplu nu mai sunt atrasi de mai nimic, indiferent de metodele aplicate de profesor. Ptr ca parintii le-au trantit telefoanele in brate de la 3 ani, facandu-i dependenti de ele si de stimulii constanti primiti de acolo cu care nicio materie scolara nu poate concura.
      De fapt, e mai grav, e un caz fericit acela in care elevii stau cuminti si ii lasa sa fie atenti macar pe cei care vor sa invete . In realitate, in multe clase este haos, ptr ca masurile disciplinare nu mai exista, deci nu exista nici macar conditiile ptr a se desfasura orice fel de predare. Profesor trebuie sa piarda jumatate din ora cu disciplinarea elevilor problema si abia dupa aceea, daca reuseste, mai preda ceva.
      Exagerezi foarte mult cu metodele de predare si “atragerea” elevilor. De ce? Este un lucru extrem de subiectiv si orice elev care n-are chef de nimic poate sa spuna asta, ca pe el nu-l atrage. Nu v-ati intrebat niciodata cum la orice clasa si profesor exista elevi atenti si interesati? Restul de ce nu pot fi la fel?
      Asta este o prostie. Daca am merge doar pe ce ii place imediat elevului, pai jumatate n-ar mai dori probabil nici sa invete sa scrie sau sa citeasca, ca la varsta respectiva e mult mai placut sa te joci, nu?
      Nici nu va dati seama cum aceste idei toxice,c a elevul trebuie doar sa se simta bine si sa fie atras dinamiteaza pur si simplu educatia. Nu, invatarea reala nu presupune doar placere, presupune si efort, perspeverenta, uneori nu e totul numai placut! Cum nici in viata nu e numai placere!!
      Mai mult, daca v-ati interesa, aceste metode asa zise moderne (care nu sunt deloc noi, ele exista si sunt folosite de 30-40 ani), ele ce presupun? Majoritatea presupun ca elevul sa aiba rolul principal in invatare, in descoperirea cunostintelor prin efort propriu, profesorul fiind doar un ghid! Deci ele presupun o diminuare a rolului profesorului, si nu o crestere asa cum credeti voi, cei care nu aveti habar de pedagogie.
      In metodica moderna elevul trebuie sa fie activ, sa lucreze, sa-si bata capul, sa gandeasca etc, profesorul doar in ghideaza, nu ii da totul de-a gata. Ce credeti ca se intampla cand profesorul incearca sa aplice aceste metode in clasele de astazi? Se loveste de un zid, de un refuz al elevilor de a se implica si daca insista, se trezeste cu reclamatii si inspectii! Si dupa aia ne plangem de modul de predare…
      Si un alt lucru important: aceste metode moderne nu se mai preteaza claselor cu atat de multi elevi. La noi inca exista clase de 28-32, aceste clase au fost gandite ptr metodele traditionale, a celea in care profesorul explica la tabla o singura datra, toti elevii erau ochi si urechi, si intelegeau simultan. Astazi? Jale! Elevii nu mai au capacitate ade concentrare suficienta. Fiecare este “in lumea lui”, practic profesorul ar trebui sa il ia pe aproape fiecare, pe rand, sa ii explice, si evident ca nu exista timp ptr asa ceva.
      Asa ca mai documenteaza-te si nu mai pune la zid profesorii aiurea. Ei isi fac datoria chiar prea bine la conditiile actuale! Sunteti extrem de nedrepti cu ei.

      1. Va felicit pentru gandirea si observatiile corecte si realiste pe care le exprimati aici! Subscriu in totalitate! Exact acestea sunt motivele pentru care s-a ajuns in situatia in care suntem. Toti ministrii, cu o singura exceptie, pe care nu o voi nominaliza, au fost, sunt, niste ageamii remorcati politic si abonati la “vaca” financiara numita invatamant. Rezolvarea, vindecarea, poate
        incepe doar atunci cand vor fi repusi in drepturile firesti de respect toti profesorii, educatorii si ceilalti responsabili din educatie. Cata vreme punem pe acelasi nivel profesorul, parintele si copilul nu vom avea progres real. Inca o data, felicitari pentru analiza!

  22. E ca și când ai spune ca un sportiv de performanță face performanta pentru ca depune efort și a exersat același tip de sport de n ori și prin urmare el nu este sportiv de top pentru ca a depus efort sa fie acolo!!Noaptea mintii cu voi,noii specialiști!Îmbrăcăm în cuvinte frumoase tor felul de prostii.

  23. Dar demonstrează ca are potențial și ca îl folosește,prin urmare poate atinge aceeași performanta la alte materii sau alte sarcini intelectuale.Sa nu mai denigram valoarea ,ca nu își are rost.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

OFICIAL Standardele minimale pentru conferirea titlurilor de conferențiar și profesor universitar și a atestatului de abilitare au fost adoptate la aproape un an de la punerea lor în consultare / Ele se aplică cu întârziere, în 2026-2027 – Descarcă fiecare set de standarde, detaliat

Standardele minimale naționale pentru conferirea titlului de conferențiar, a titlului de profesor universitar și a atestatului de abilitare au fost adoptate printr-un ordin de ministru publicat, marți, 12 februarie n…
Vezi articolul

Licența didactică cu dublă specializare „o să ne ajute să stabilizăm profesorii în școli”, spune ministrul Educației: Ei să-și facă mai ușor normele, adică să poată preda matematică-fizică, fizică-chimie, chimie-biologie

Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat că licența cu dublă specializare „o să ne ajute să stabilizăm profesorii în școli, pentru că e mare nevoie de profesori care să înțeleagă…
Vezi articolul

Scrisoare deschisă către ministrul Educației, pentru dotarea claselor cu minibiblioteci și cărți noi: “Puteți schimba istoria educației și destinul elevilor, făcându-le cartea accesibilă”

Doi învățători din Bacău îi solicită ministrului Educației, printr-o scrisoare deschisă, inițierea unui program guvernamental de promovare și susținere a lecturii în școli. „Puteți schimba istoria educației și destinul elevilor, făcându-le…
Vezi articolul