De ce își doresc rectorii să fie veșnici. Sociologul Marian Preda, rectorul Universității din București: Poți să mărești mai mult decât trebuie salariile, să angajezi oameni care îți sunt loiali / Nu este moral ca o universitate să aibă aceeași persoană la conducere timp de 17 sau de 22 de ani, așa cum se va întâmpla dacă legea e votată în varianta actuală

1.155 de vizualizări
Marian Preda / Foto: Facebook.com/Universitatea din Bucuresti
Marian Preda / Foto: Facebook.com/Universitatea din Bucuresti
„Dacă vrei într-un fel sau altul să influențezi pe votanți, poți să mărești mai mult decât trebuie salariile. Poți să angajezi timp de 4 ani oameni care îți sunt loiali – în politică funcționează logica loialității, nu a competenței”, a declarat în emisiunea ”În fața ta”, de pe Digi24, sociologul Marian Preda. Rector la primul mandat în fruntea Universității din București, Preda a explicat pe larg avantajul competițional pe care îl au în alegeri rectorii care sunt deja în funcție și care își doresc să conducă timp de 22 de ani comunitățile academice. 

„Ce o să creadă un tânăr care vrea să schimbe în mai bine universitatea și să candideze la poziția de rector? Că el nu are dreptul să candideze și că încă 10 ani șansele unui contracandidat sunt minimale”, spune Marian Preda, referindu-se la prevederea din proiectul legii educației prin care rectorii primesc posibilitatea a încă două mandate de câte 5 ani, indiferent de numărul de ani de când conduc deja universitățile.

„Proiectele de lege al educației în sine sunt pozitive, dar sunt câteva probleme de fond care țin de democrația academică și de schimbările în sistemul de admitere la liceu vor pune în umbră schimbările pozitive din proiectele de lege ale educației. E ca și cum ai un copil pe care îl hrănești foarte bine, îl îmbraci foarte bine, dar, din când în când, când te enervează, îi mai dai două-trei palme”, a declarat Marian Preda. 

Despre discuțiile cu Ligia Deca despre mandatele rectorilor: Din punctul domniei sale de vedere, numărul de mandate trebuia să fie limitat

Marian Preda: Am discutat de mai multe ori cu ministrul Educației. Din punctul domniei sale de vedere, numărul de mandate trebuia să fie limitat. Teoretic, în lege numărul de mandate e limitat. Multe lucruri par că sunt rezolvate, adică doar două mandate, numai că nu se spune, așa cum era în legea Funeriu, așa cum scrie în carta Universității din București, două mandate și un număr de ani. Erau 8 ani înainte, acum să zicem că vor fi 10 ani, pentru că mandatul crește de la patru la cinci ani. 

Era o precizare clară în legea Funeriu, în variantă adoptată de Parlament și în carta Universității din București: indiferent de perioada în care au fost exercitați cei 8 ani. Această chestiune a fost anulată ulterior printr-un amendament propus în Parlament, bineînțeles, de parlamentarii care aveau conexiuni în învățământul superior. S-a spus două mandate consecutive și complete. Pe urmă, orice suspendare de câteva luni pentru că ajungi ministru sau pentru că ai avut alte responsabilități presupune că mandatul nu este complet. Și atunci aplici pentru un alt mandat pentru că nu ți se număra anii. 

Cu alte cuvinte, rectori care acum sunt la al 3-lea mandat și sunt destui vor avea 12 ani în funcție la începutul anului viitor, când sunt la multe universități alegeri, vor candida din nou pentru încă două mandate.

Despre limitarea mandatelor rectorilor: După 8 ani ajunge, ceea ce voiai să reformezi ai reformat și este absurd să monopolizezi puterea

Marian Preda: Este o întrebare bună. Să știți că am avut două mandate de prodecan, două mandate de decan și le-am spus colegilor mei, deși nu erau limitări la decan, că după al doilea mandat nu voi mai candida. După aceea am candidat ca președinte al Senatului, acum ca rector. De ce? Pentru că după 8 ani ajunge, ceea ce voiai să reformezi ai reformat și este absurd să monopolizezi puterea și să le spui colegilor tăi că tot tu vei conduce Universitatea încă un ciclu și că niciun prorector, decan, profesor, director de departament, orice vreți, dintr-o universitate cu 1300 de titulari, cum e Universitatea din București, nu poate să ducă mai departe mandatul, pentru că tu ești singurul care se pricepe la povestea aceasta.

Despre ce face un rector și de ce este atât de dorită această poziție: Poți să mărești mai mult decât trebuie salariile, poți să angajezi oameni care îți sunt loiali 

Marian Preda: Decanul conduce facultatea. Rectorul conduce toate facultățile din Universitate. În Universitatea din București, o să vă dau exemplul pe care îl cunosc cel mai bine, sunt 19 facultăți, peste 33.000 de studenți, un buget de aproximativ 500 de milioane de lei pe an, cu tot ce înseamnă salarii, proiecte de cercetare și toate celelalte, încă vreo 1200 de salariați în zona administrativă, desigur, unii în zonele acestea personal de curățenie, portari, alții directori, IT, ști, cercetători, plus alte 1000 și ceva, 2000 profesori asociați care au un curs sau două la plata cu ora, la programe de master, de obicei, sau la cursuri de licență. Deci, influența unui rector este foarte mare. 

În plus, rectorul, fiind ordonator de credite, poate să dea direcția strategiei universității. Vine cu un plan strategic, semnează un contract de management cu Senatul și anual da socoteală. 

Dar, ce avantaj competițional are rectorul? Vă pot spune și ca unul care este acum în preajma alegerilor următoare. Dacă vrei într-un fel sau altul să influențezi pe votanți, poți să mărești mai mult decât trebuie salariile. Dacă îți faci un plan pe termen lung, poți să angajezi timp de 4 ani până la următoarea lege și pe urmă timp de încă patru și încă cinci oameni care îți sunt loiali. 

Într-o democrație, într-o organizație normală logica numirii și alegerii în funcții trebuie să fie logica competenței. În politică e o altă logică, logica loialității. Îmi pun omul meu care va face ce spun eu, va vota cum spun eu. De aceea am spus că lobbyul care a cerut un număr încă de două mandate, un număr nelimitat, implicit, pentru că ajungi peste 9 ani se mai votează o lege și punem din nou doar două mandate de 4 ani sau de 6 ani și în felul acesta nu se mai termină, este format din rectori, care în același timp sunt membri ai unor partide politice, sunt membri în Parlament, în timp ce sunt rectori. Ori lucrurile acestea, după părerea mea, nu sunt în regulă, pentru că ai un conflict de interese și la incompatibilitățile prevăzute de proiectele de lege ale educației nu poți fi rector și ministru în același timp, în schimb, nu e prevăzută incompatibilitatea cu funcția de parlamentar. Avem acum rectori care sunt și parlamentari. Trei dintre ei au fost în cele două comisii restrânse pe care cele două partide de la guvernare le-au trimis la negociere cu Ligia Deca. Ce cred eu este că, de fapt, a fost o presiune a lobby-ului partidelor politice, reprezentat într-o anumită măsură de rectorii politicieni, pentru a introduce încă două noi mandate, fără niciun fel de restricții legate de numărul de ani petrecuți în funcția de rector înainte.

Despre discuțiile cu alți rectori legate de limitarea mandatelor rectorilor: Unii îmi spun „uite, cu cât am crescut rezervele universității!” și pot să accept lucrul acesta. Doar că nu e vorba doar despre asta

Marian Preda: Am avut discuții cu mai mulți rectori pentru că poziția mea este oarecum unică, în sensul că mai sunt doi rectori care au luat poziție publică în înainte și au spus că nu e normal să fie mai mult de două mandate, indiferent de perioada în care cineva le-a exercitat, rectorul de la Universitatea Babeș-Bolyai și rectorul de la Universitatea din Sibiu.

Poziția mea a fost clară și de aceea am avut discuții cu mai mulți rectori. Ei au argumente de genul noi am făcut foarte multe pentru universități și sunt de acord că cei mai mulți dintre rectorii actuali sunt foarte buni administratori. Eu nu contest asta, ba chiar o afirm răspicat. Mulți dintre ei sunt foarte buni profesori. Ce spun eu este că nu este normal să monopolizeze nimeni puterea într-o universitate. 

Avem exemple peste tot, inclusiv în România, în cazul fostului rector Andrei Marga de la Universitatea Babeș-Bolyai, care în trecut a folosit prevederea că poți să ai două mandate succesive, după care a trecut președinte de Senat și a revenit rector candidand din nou. Toți colegii de la Cluj spun și cred și eu lucrul acesta că a fost un foarte bun rector în primele mandate, după care lucrurile n-au mai mers în direcția bună și nu mai exista democrație internă. Oamenii, știind că rectorul are destul de multă putere, nu-l mai contrazic de la un punct încolo, știind că el decide cine va fi decan, pentru că organizează concursul de decan, știind că poate să influențeze scoaterea la concurs a posturilor și alte lucruri de genul acesta, vor deveni obedienți, conformiști și foarte puțini l-au mai contrazis pe rectorul Marga. 

De altfel, așa se întâmplă în orice democrație în care cineva rămâne la putere pe termen foarte lung. De aceea, ce spun eu este că rectorii, care sunt și reprezentanți la vârf ai unor partide, au spus că susțin mai multe mandate și au fost în comisiile de negociere. Nu spun nimic altceva și lucrul acesta este evident. S-au publicat în presă comisiile de negociere din partea celor două partide. Sigur că nu este ușor să le spui unor oameni, domnule, ar trebui să accepți că puterea trebuie deținută pe un timp limitat și că nimeni nu este de neînlocuit. Dar ei vin cu alte argumente. Unii îmi spun: uite cu cât am crescut rezervele universității și pot să accept lucrul acesta. Doar că nu e vorba doar despre asta. Ce o să creadă un tânăr care vrea să schimbe în mai bine universitatea și să candideze la poziția de rector peste 4 ani? Că el nu are dreptul să candideze și că încă 10 ani șansele unui contracandidat sunt minimale. Nu spun că nu există, dar sunt minimale, pentru că rectorul în funcție este cunoscut de toți ceilalți, este respectat de toți ceilalți, poate că după un număr de mandat este temut de toți ceilalți. Atunci oamenii îl votează pe el și celălalt are șanse mai mici. 

Imaginați-vă din nou că un primar ar fi votat doar de angajații propriei primării, pentru că toți cei care votează în universitate sunt salariații universității, ca profesori sau cercetători, exceptând 10-12% dintre votanți, care sunt reprezentanții studenților și ei indirect, depinzând cumva de profesori, de rector. Deci, eu nu spun că este nelegal lucrul acesta. Eu spun că nu este eficient, nu este moral pe termen mediu și lung ca o instituție care este considerată o instituție democratică, o universitate, să aibă pe aceeași persoană la conducere timp de 17 sau de 22 de ani, așa cum se va întâmpla dacă legea e votată în varianta actuală.

Despre efecte posibile ale resetării mandatelor de rectori: Nu cred că Uniunea Europeană va accepta ca în alianțele europene din care fac parte universitățile, să existe parteneri, universități din România, în care democrația să fie mimată

Marian Preda: În primul rând, accept că lucrurile pot să meargă așa și Universitatea din București este pregătită să mențină în cartă numărul limitat de mandate. Ce cred eu că se poate întâmpla negativ pentru Universitate este ca în toate forurile de decizie la nivel național, cum ar fi Consiliul Național al Rectorilor, comisiile cu care noi interacționăm, Consiliul pentru Finanțarea Învățământului Superior, Agenția Română pentru Acreditarea Calității, CNATDCU, să vină propuneri dinspre Consiliul Național al Rectorilor care să mențină actuala situație, ceea ce ar însemna un anumit tip de de stagnare și sigur că ne vom poziționa cumva și nu vom accepta să mai participăm la astfel de foruri în care nu se schimbă mai nimeni de la un mandat la altul.

În același timp, eu cred că atât timp cât legile vor merge în Parlament, mai există o șansă. Eu aș evalua-o ca mică, dar parlamentarii să înțeleagă că nu e bine pentru România, în general, să avem un sistem de învățământ superior în care forurile de conducere sunt înalt stabile pe termen lung și că trebuie să avem schimbare, trebuie să avem o democrație care să se vadă și acolo. 

Așa cum președintele României are numărul de mandate limitate la două, așa ar trebui să avem și noi, indiferent de perioada în care au fost ele exercitate. Dacă aceste câteva modificări vor fi adoptate de Parlament, ar fi foarte bine. Dacă nu, eu cred că pe termen mediu și lung vor fi oricum schimbări care vor veni, ori în urma unor crize instituționale la nivel de de subsisteme la universitate, într-un județ,  sau de la nivel european, pentru că eu nu cred că Uniunea Europeană va accepta ca, de exemplu, în alianțele europene din care fac parte universitățile, să existe parteneri, universități din România, în care democrația să fie mimată și în care să ai, sub diverse motive, același rector pentru o perioadă foarte lungă și implicit aproape aceeași prorectori, aceeași decani ș.a.m.d. Asta cred, dar noi suntem pregătiți pentru orice și vom continua cumva să ne facem treaba și să rămânem un bastion al regulilor democratice în mediul academic.

Citește și:
Reacție dură a rectorului Marian Preda, la legile Deca: Vor face deservicii sistemului de învățământ. Ne vom trezi cu stegulețe și condiționalități europene privind educația. Anul viitor vom avea crize succesive la primele suspiciuni la admiterea în liceu, la angajările în universități sau în alegerile rectorilor
Resetarea mandatelor de rector la viitoarele alegeri universitare / Rectorii primesc posibilitatea a încă două mandate de câte 5 ani, indiferent de numărul de ani de când conduc deja universitățile
Studenții îi arată ministrei Ligia Deca soluția pentru a-i opri pe rectorii cu 2 sau 3 mandate să mai candideze la șefia universităților

2 comments
  1. Tot respectul, dle rector! Da, așa este! Sun unii care își predau funcția de director in neam, în familie. Apoi, vezi în toamnă, cum nașa, fina, vecina, care nu participă la examenul de titularizare, ci dau examen în școală, ocupă post. Este cumplit! În lege ar trebui scris cu majuscule “MAXIM 2-3 MANDATE”
    Eu nu am drept la ore suplimentare pentru că “nu se poate” dar directorul are drept…la el se poate

  2. BANII! salariul unui rector e de 4-5 ori mai mare decât salariul unui profesor, aprox 25000 lei. Pe baza autonomiei univ. unii rectori si-au mărit salariile considerabil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Regulamentul pentru evaluarea online a elevilor, publicat în Monitorul Oficial. Ministerul Educației va avea propria platformă de evaluare pentru clasele primare, gimnaziale și liceale. Notele elevilor pot fi trecute în catalog, dar nu pot fi făcute publice fără acordul părintelui sau al elevului major / Ce responsabilități vor avea școlile, elevii și profesorii

Metodologia-cadru de evaluare în mediul online a performanțelor școlare și a competențelor elevilor a fost publicată miercuri, 8 martie, în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul ministrului educației nr. 3.750…
Vezi articolul