Facultățile au primit interdicție de a organiza examen suplimentar de limbă română la admitere, pentru minoritari. Ministerul Educației: Diploma de BAC atestă competențele lingvistice

5068 citiri
SURSA: pixabay.com
Schimbare decizională radicală la Ministerul Educației: Universitățile nu mai pot organiza examene suplimentare de limbă română la admiterea la facultate special pentru candidații aparținând minorităților naționale. “Certificarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română se face cu diploma de bacalaureat”, examen național la care minoritățile susțin testare orală la Română la fel ca toți ceilalți elevi, a stabilit Ministerul Educației. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, după ce Ministerul anunțase în vara lui 2019 că nu elimină examenul pentru că diploma de BAC “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”.

Ordinul semnat de ministrul Monica Anisie și publicat în Monitorul Oficial marți, 7 ianuarie 2020, marchează o schimbare decizională majoră pe acest subiect. În august 2019, Ministerul Educației condus interimar de social-democratul Daniel Breaz anunța că NU elimină examenul oral suplimentar de limbă română de la admiterea la facultate a minorităților, pentru că diploma de Bacalaureat “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”.

Ce prevede ordinul nr. 5.618/2019 publicat în urmă cu o zi în Monitorul Oficial:

“Art. I. – Alineatul (4) al articolului 5 din Metodologia-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 6.102/2016 (…) se modifică după cum urmează:

  • (4) Instituțiile de învățământ superior prevăd în metodologia proprie de admitere modalitatea de certificare a competențelor lingvistice, în cazul candidaților la programele de studii școlarizate în limba română și care nu prezintă acte de studii, necesare la înscriere, eliberate de instituții de învățământ din România sau din străinătate, cu predare în limba română. Prin excepție, pentru elevii care au urmat studiile într-o limbă de circulație internațională sau într-o limbă a minorităților naționale, certificarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română se face cu diploma de bacalaureat.
FOTO Ordinul publicat în Monitorul Oficial în urmă cu o zi:

Cum era până acum Alineatul (4) al articolului 5:
  • “(4) Instituţiile de învăţământ superior prevăd în metodologia proprie de admitere modalitatea de certificare a competenţelor lingvistice, în cazul candidaţilor la programele de studii şcolarizate în limba română şi care nu prezintă acte de studii, necesare la înscriere, eliberate de instituţii de învăţământ din România sau din străinătate, cu predare în limba română.”
Cine a cerut eliminarea examenului și care au fost argumentele inițiale ale Ministerului Educației

Avocatul Poporului i-a cerut oficial ministrului Educației, în iulie 2019, să modifice regulile de admitere la facultate, la master și la doctorat – în sensul eliminării posibilității ca facultățile să organizeze examen suplimentar de limbă română, la admitere, pentru absolvenții de liceu aparținând minorităților naționale.

Renate Weber si Ecaterina Andronescu / Colaj Foto: Facebook

Metodologia de admitere la studiile universitare, aprobată prin ordin de ministru în 2016 de Mircea Dumitru, “creează premisele unei discriminări între cetățenii români aparținand minorităților naționale și ceilalți cetățeni români, din punct de vedere al certificării competențelor lingvistice”, spunea atunci instituția condusă de Renate Weber, în adresa trimisă pe 16 iulie Ecaterinei Andronescu.

Argumentele Avocatului Poporului:

  • Învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți cetățenii români
  • Planurile de învățământ cuprind numărul de ore necesar și suficient învățării limbii române.
  • În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.
  • la Bacalaureat toți absolvenții de liceu susțin proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – inclusiv tinerii aparținând minorităților naționale -, iar după examenul de BAC aceștia primesc certificate care atestă nivelul de competență lingvistică.
  • Candidații minoritari pun la dispoziția universităților o diplomă de bacalaureat, obținută în conformitate cu aceeași metodologie de examinare și identică din punct de vedere juridic cu cea a candidaților la examenul de admitere care au parcurs studiile liceale într-o unitate de învățământ cu predare în limba română

Argumentele universitarilor care au susținut existența examenului suplimentar:

  • “La modul real există, în acest moment, tineri aparținând minorităților care, deși sunt absolvenți de liceu cu examen dat la Limba română, au dificultăți reale în a comunica și în a se exprima în limba română, astfel încât existența unui document care confirmă aceste abilități [certificatul de la Bacalaureat care atestă nivelul de competență lingvistică – n.red.] nu întotdeauna este dublat și de o situație reală”, declara în vară, pentru Edupedu.ro, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei
  • Este ineficientă menținerea unui număr fix de ore de română pentru toți elevii minoritari, fără a lua în calcul comunitatea din care provin și posibilitatea reală a lor de a vorbi limba română în afara familiei, pe stradă, cu colegii. Sursa și detalii

Ministerul Educației a anunțat pe 13 august 2019 că examenul oral de Limba română de la Bacalaureat: “NU reflectă nivelul de stăpânire a limbii”

Într-un răspuns pentru Edupedu.ro, Ministerul Educației condus interimar de Daniel Breaz – după demiterea Ecaterinei Andronescu de către premierul social-democrat de la acea vreme, Viorica Dăncilă – a anunțat că NU schimbă regulile de admitere la facultate, master și doctorat, așa cum ceruse Avocatul Poporului.

Certificatul obținut de elevi la proba orală de română de la Bacalaureat “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”, spunea atunci Ministerul Educației.

Argumentele Ministerului Educației de la acea vreme:

  • “În ceea ce privește Examenul Național de Bacalaureat, care constă și în susținerea probei de evaluare a competenței lingvistice de comunicare orală în limba română pentru toți absolvenții de învățământ liceal, inclusiv pentru persoanele aparținând minorităților naționale, menționăm că nivelul lingvistic certificat prin această evaluare nu corespunde Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine, în care este specificată necesitatea tuturor celor trei forme de evaluare, respectiv Scriere, Vorbire și Înțelegere. Acest document definește 6 niveluri de referință: A1, A2, B1, B2, C1, C2, cu descrierea corespunzătoare achiziției fiecărui nivel”, spunea Ministerul Educației în august 2019, la solicitarea Edupedu.ro.
  • Instituția preciza că “certificatul obținut la Examenul de Bacalaureat nu îndeplinește aceste criterii și nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, fiind un certificat de competență lingvistică de comunicare orală și nu atestă nivelul de achiziție a limbii”. Sursa și detalii

CNCD s-a autosesizat: Ministerul recunoaște falimentul predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-au autosesizat pe această speță în august 2019. “Dacă Ministerul Educației spune că evaluarea competenței lingvistice de comunicare orală în limba română de la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, înseamnă că este o formă de recunoaștere a falimentului predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele CNCD. Sursa și detalii

Primele semne ale răzgândirii Ministerului Educației

Cu câteva zile înainte ca guvernul social-democrat condus de Viorica Dăncilă să pice, secretarul general de la acea vreme al Ministerului Educației, Dănuț Ghican, o informa pe Renate Weber că “Ministerul Educației Naționale ia în considerare posibilitatea efectuării modificărilor propuse”, în sensul eliminării examenului suplimentar de română pentru minoritari, “însă pentru anul universitar 2020-2021” – după cum relata ziarul de limbă maghiară Maszol.ro.

Image by Gerd Altmann from Pixabay

Citește și:

 

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Guvernul a aprobat construirea clădirii ASE de sticlă, de 7 etaje, lipită de monumentul istoric Casa Nanu-Muscel din Piaţa Romană. Clădirea va costa 49,9 milioane lei

În şedinţa de Guvern de miercuri a fost aprobată hotărârea pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Consolidare, restaurare şi extindere imobil ASE Bucureşti – Spaţii de educaţie şi…
Vezi articolul

Studenții îi cer ministrului Educației masteratul didactic, minim 25% proporție pentru studenți în alegerea rectorilor și creșterea finanțării

Studenții îi cer ministrului Educației să pornească masteratul didactic, prin elaborarea planurilor de învățământ pentru acest ciclu. Alianța Organizațiilor Studențești (ANOSR) îi solicită ministrului Ecaterina Andronescu și să-și respecte poziția…
Vezi articolul

Alianța studenților: Admiterea în universități este deconectată de realitățile actuale / ANOSR propune parteneriate cu inspectoatele, debirocratizare și suport pentru examene online

Aproximativ o treime dintre universitățile de stat continuă să ceară copii legalizate la dosarele de admitere și aproape tot atâtea spun că asigură egalitatea de șanse pentru persoanele cu dizabilități,…
Vezi articolul