Metodologia stabilită de Ministerul Educației pentru admiterea la studii universitare “trebuie să rămână așa cum este, pentru că ordinul de ministru care aprobă metodologia nu este imperativ pentru universități, ci doar oferă un cadru legal, iar fiecare universitate știe foarte bine ce se întâmplă în propria sa zonă și va lua deciziile cele mai înțelepte”, a declarat pentru Edupedu.ro rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei.
“La modul real există, în acest moment, tineri aparținând minorităților care, deși sunt absolvenți de liceu cu examen dat la Limba română, au dificultăți reale în a comunica și în a se exprima în limba română, astfel încât existența unui document care confirmă aceste abilități [certificatul de la Bacalaureat care atestă nivelul de competență lingvistică – n.red.] nu întotdeauna este dublat și de o situație reală“, acuză Leonard Azamfirei. Rectorul a făcut referire la primul examen de Bacalaureat – proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – susținut inclusiv de tinerii aparținând minorităților naționale.
- Avocatul Poporului a cerut Ministerului Educației să nu le mai permită universităților să dea examen suplimentar de limbă română candidaților aparținând minorităților, atâta vreme cât ei pot atesta nivelul de cunoaștere a limbii române prin diploma de BAC, la fel ca majoritarii.
- “Creează premisele unei discriminări între cetățenii români aparținand minorităților naționale și ceilalți cetățeni români, din punct de vedere al certificării competențelor lingvistice”, spune instituția condusă de Renate Weber într-o adresă trimisă pe 16 iulie Ecaterinei Andronescu. Citește aici mai multe
“Poate că, în ultima vreme, dacă analizăm puțin statisticile din Covasna și Harghita, se vede foarte clar că continuă să fie o problemă pentru elevii de acolo trecerea probei de Limba română și a Bacalaureatului în general“, a continuat rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș.
Acesta a declarat că nu a schimbat modalitatea de admitere la facultate, în urma solicitării Avocatului Poporului, dar că nici nu avea de ce pentru că nu organizează examen de limbă română la admitere. “Eu nu am făcut nicio schimbare la universitate în acest sens, pentru că noi, practic, avem mecanismele de reglaj pe perioada studiilor. La Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș studenții maghiari fac activitățile practice în română, deși examenele le dau în limba maghiară. Dar acest melanj între cele două activități didactice asigură, la final, cunoașterea de către studenți a limbii române. Nu vom face aceste modificări, pentru că avem aceste mecanisme în timpul facultății“, a afirmat Azamfirei.
“Am avut situații în care tineri maghiari cu părinții în România au aplicat la universitate la programul cu predare în limba maghiară și au avut dificultăți mari în a face față cursurilor în limba română. Ei au avut nevoie să facă practica în română. Acolo unde un student maghiar nu cunoștea anumite detalii în română, colegii noștri le traduceau în limba maghiara. Se întâmplă asta dintotdeauna, de când eram eu student“, a susținut rectorul.
Acesta a declarat că, “la admitere, fiecare candidat indiferent de liceul terminat poate opta să dea examen în limba maghiară, chiar și dacă noi nu avem un program numai în limba maghiară. Noi am rezolvat problema natural, de foarte multă vreme: candidatul dă examen de admitere în ce limbă vrea. La Nutriție, unde am program numai în română, un maghiar poate să dea examenul de admitere în limba maghiară, dar va face facultatea în română integral“.
Întrebat de ce nu a creat un program numai în limba maghiară, așa cum secția cere de zeci de ani și în contextul în care universitatea a creat deja o linie în limba engleză, rectorul Azamfirei a declarat pentru Edupedu.ro că “este o legătură artificial creată între facultatea în limba engleză care are doar aplicabilitate administrativă. (…) Studenții noștri internaționali au cursuri de limbă română pe care le încep chiar în anul I”.
În ceea ce privește posibilitatea ca o facultate în limbă maghiară să aibă, la fel ca cea în engleză, cursuri de română chiar din anul I, Leonard Azamfirei a declarat pentru Edupedu.ro că diferența este că “colegii maghiari sunt studenți români, care vor profesa în România măcar teoretic, în timp ce studenții internaționali vor profesa în țările din care provin. Eu zic că e o mare diferență”.
“Păstrarea identității culturale a minorității e foarte importantă și trebuie făcută, pentru că reprezintă o valoare pentru români; la fel și nevoia de cunoaștere a limbii române, care trebuie privită tehnic: e un argument suplimentar pentru a face performanță în profesia pentru care te pregătești. Una nu o exclude pe cealaltă. Am colegi maghiari care vorbesc impecabil în ambele limbi și acesta e dezideratul: să vorbească ambele limbi, păstrând integral ceea ce reprezintă identitatea lor culturală și lingvistică“, a susținut Azamfirei.
“Înclin să cred că acest ordin al Ministerului are aplicabilitate pentru potențialii candidați care vin din alte țări, dar din familii originare din România. La admiterea la facultate, ei se încadrează la românii de pretutindeni. E foarte probabil ca un copil ai căror părinți au plecat din România cu 20 de ani în urmă să nu aibă suficiente abilități în română, să aplice pe aceste locuri, dar în mod real să nu poată să studieze direct în limba română“, a afirmat, pentru Edupedu.ro, Azamfirei.
În ceea ce privește modul în care învață în preuniversitar limba română copiii aparținând minorităților naționale, rectorul UMF Târgu Mureș a declarat că este ineficientă menținerea unui număr fix de ore de română pentru toți elevii minoritari, fără a lua în calcul comunitatea din care provin și posibilitatea reală a lor de a vorbi limba română în afara familiei, pe stradă, cu colegii.
“Nu putem spune că un număr fix de ore de limba română este suficient pentru toți elevii, indiferent de mediul din care provin. Este o mare diferență între maghiarul din orașele mari, care interacționează frecvent în afara familiei cu limba română“, și copiii din satele sau orașele izolate, unde nu aud nici măcar la magazin limba română, a continuat Azamfirei.
- Amintim că Universitatea de Medicină din Târgu Mureș este cunoscută pentru tensiunile dintre linia română și cea maghiară, care s-au intensificat în momentul în care conducerea a anunțat că înființează facultate în limba engleză. Linia maghiară din universitate, care cere de zeci de ani înființarea unei facultăți în limba maghiară, a acuzat partea română de sfidare a comunității maghiare.
- În urmă cu un an, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș a fuzionat cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, prin contopirea acesteia din urmă sub umbrela Universității de Medicină, ceea ce a făcut ca procentul studenților și al profesorilor maghiari din instituție să scadă.
Citește și:
-
EXCLUSIV Avocatul Poporului îi cere lui Andronescu să schimbe regulile de admitere la facultate, care ar discrimina minoritățile (document)
-
Studenții maghiari de la Universitatea de Medicină Târgu Mureș, într-o scrisoare către Kelemen Hunor: lobby-ul politic al UDMR este ineficient. Nici susținerea guvernului PSD-ALDE nu a fost suficientă pentru înființarea unei facultăți cu predare în maghiară
-
Comisarul european pentru educație, despre protestele maghiarilor de la Universitatea din Târgu Mureș: Facultatea de engleză creează un precedent
-
Protestele studenților maghiari de la Universitatea de Medicină Târgu Mureș. Cătălin Ivan: Moment prielnic pentru UDMR să forțeze mâna lui Dragnea pentru înființarea unei facultăți în limba maghiară
-
Protest al studenților de la Universitatea de Medicină Târgu Mureș faţă de noul sistem de examene
-
Tensiuni la Universitatea de Medicină Târgu-Mureş, care anunță că înființează facultate în limba engleză. Nemulțumiri ale liniei maghiare
-
Guvernul Ungariei, încă o investiție majoră în România: campus universitar la Sfântu Gheorghe
R.P.
Ștefan Lefter
Redacția
Diana Ghimiși
Ioana Nicolescu