Simularea planurilor-cadru 2025 ar trebui să se facă „în mediul rural, în micul urban, în școlile acelea unde lucrurile nu sunt atât de atractive pentru elevi”, este de părere Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”. Miercuri, 5 martie, acesta a declarat jurnaliștilor prezenți la dezbaterea privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal că „simularea nu este importantă într-un colegiu național, acolo unde am un anumit tip de resursă umană, unde am elevi foarte bine pregătiți”.
- Dezbaterea organizată de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ și are lor la Colegiul Național „Sf. Sava“ din București.
„Ministrul vorbea la un moment dat de simulări pe care ar putea să le facă unitățile școlare, ca să vadă ce probleme pot să apară. Simularea nu este importantă într-un colegiu național, acolo unde am un anumit tip de resursă umană, unde am elevi foarte bine pregătiți, care sunt susținuți de familii. Cred că simulările trebuie să se facă exact acolo unde pot să apară probleme: în mediul rural, în micul urban, în școlile acelea unde lucrurile nu sunt atât de atractive pentru elevi”, a spus Marius Nistor.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Redacția
Alexa Stănescu
Raluca Pantazi
Laura Cononenco
1 comment
Nu unde ”pot”, ci unde VOR apărea probleme – n-ai finanțare, n-ai spații, n-ai bază materială, n-ai infrastructură de niciun fel, n-ai personal instruit, n-ai interes din partea comunității, n-ai perspective de viitor în comunitate sau chiar în plan regional, n-ai agenți economici locali dar toate liceele din rural sunt tehnologice, și tu vrei să schimbi tot fără să te uiți măcar în trecere ce vei produce.
David e pe sistemul, după mine, potopul, vorbește MULT prea mult fără niciun sens. Ne-am convins deja. La Educație mergem din rău în tot mai rău și nici acum nu s-a schimbat tendința asta.