Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, că „gramatica trebuie readusă la liceu”. „Copiii noștri nu mai vorbesc corect limba română”, a spus acesta. Amintim că gramatica va fi introdusă la clasele a IX-a și a X-a „în unități de învățare”, la limba română, anunță ministerul Educației și Cercetării (MEC), potrivit proiectului cu noile planuri-cadru pentru liceu.
„Ați văzut în propunerile pe care le-am făcut în planurile-cadru, gramatica trebuie readusă la liceu. Copiii noștri nu mai vorbesc corect limba română, astfel încât avem nevoie de acea componentă despre care discutam, și anume o componentă de cultură și identitate națională, în care eu văd elementele de gramatică, elementele de istorie, dar nu orice istorie, ci istoria românilor și a României, componentele de geografie, dar nu orice geografie, ci geografia României.
Așa cum am spus de la început și în toate discuțiile publice, sunt dispus să gândesc număr de ore în condițiile în care venim cu această conceptualizare și în condițiile în care venim cu noi modele, în care promovăm istoria și geografia, și gramatica, sigur”, a precizat Daniel David.
Informații de context
Ideea ca gramatica să fie reintrodusă la liceu era lansată chiar în iulie 2022 de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta anunța pe 13 iulie, după ce legile Educației în varianta lui fuseseră într-o primă lectură în Guvern, că va fi reintrodusă gramatica în programele școlare revizuite în urma noilor planuri-cadru de la liceu, care trebuiau să intre în vigoare din septembrie 2023, după cum anunța el la acea vreme.
Și cu 5 ani în urmă, în decembrie 2020, reintroducerea gramaticii la liceu a fost adusă în discuție, explicau pentru Edupedu.ro lingviștii Adina Dragomirescu, director al Institutului „Iorgu Iordan Al. Rosetti” al Academiei Române, și Alexandru Nicolae.
Există componente de limbă română la liceu în programele școlare, dar cum nu sunt pentru Bacalaureat, sunt cam neglijate, consideră profesoara și lingvista Rodica Zafiu. Școala ar trebui să se concentreze pe texte, cu răbdare – fără mari cantități de texte, dar cu o bună înțelegere a celor puține, este de părere aceasta.
Citește și:
ULTIMA ORĂ Gramatica va fi introdusă la clasele a IX-a și a X-a „în unități de învățare”, la limba română, anunță ministerul Educației în proiectul noilor planuri-cadru de liceu 2025
Se va introduce gramatica la liceu? Ministrul Educației: Nu mai vreau să introduc discipline noi. Dacă e nevoie de gramatică, să o punem ca unitate de învățare în aria curriculară Limbă și comunicare
iulie 2023 – Programele revizuite pentru liceu – discuții la Ministerul Educației cu experți din Institutul de Lingvistică. Ligia Deca confirmă introducerea gramaticii la liceu
Se discută introducerea gramaticii la liceu. Lingvist al Institutului „Iorgu Iordan”: „Sperăm să participăm la elaborarea programei”. Ministerul lucrează în prezent la curriculumul nou de liceu
Laura Cononenco
Redacția
Ștefan Lefter
10 comments
Gramatica ar fi bine dacă ar fi studiată impreună cu gramatica limbii latine. De ce să le tot ținem la distanță?
Copiii de azi vorbesc limba cu gramatica de o aud acasa. Aceasta este gramatica vorbita de parinti.
Desi tarzie, e binevenita aceasta decizie. Peste o generatie nu vor mai fi astfel de probleme (sper).
Dar nu acum. Acum nu ne ramane decat sa strângem din dinti la toate tutele si mojicii agramati deveniti “influenceri”, “politicieni” sau chiar “jurnalisti”!
De acord John.
Distinse Domnule Ministru,
Cu deosebit respect, vă informez că am toată aprecierea pentru decizia Dv., declarată în mai multe rânduri, de a acorda o atenție sporită studierii limbii (și literaturii) române în liceu, în special a gramaticii, față de care v-ați exprimat că „trebuie readusă în liceu”.
E un angajament meritoriu, pe care îl girați în nume personal (chiar la persoana I!): „sunt dispus să gândesc număr de ore în condițiile în care venim cu această conceptualizare și în condițiile în care venim cu noi modele, în care promovăm istoria și geografia, și gramatica, sigur”.
Cu toate acestea, făcând acestui citat nu numai o analiză strict gramaticală (deci mai mult decât „dispus” = adjectiv participial, variabil…, gen…, număr…, caz…, grad de comparație…, funcție sintactică…), ci și o analiză lexicală și stilistică, alte componente ale științei limbii, această decizie stă sub semnul improbabilului, al multiplelor condiționalități.
Adjectivul participial „dispus” („înclinat să” etc.) exprimă încă nehotărâre, inacțiune, plasate sub semnul numai al acțiunii posibile (conjunctivul „să gândesc”), fără proiecție spre exterior („a gândi” presupune încă meditație, poate exprima și profunzime, dar și nehotărâre), spre împlinire. Sintagma „număr de ore” ridică veșnica, inoperanta problemă din dezbateri „nu discutăm pe ore”, tocmai într-o decizie extrem de importantă. Iar repetiția „condițiile […], condițiile” de a veni cu „noi modele”, incerte, nedefinite, pune noi obstacole în calea stabilirii, cu cât mai multă precizie, a locului disciplinelor didactice și a timpului (ORELOR!) de studiu în învățământul românesc.
Astfel de analize, ca despre citatul Dv. de mai sus, se fac, Domnule Ministru, în mai toate clasele de liceu, la limba și literatura română! Ar putea reprezenta și un răspuns la subiectul al II-lea de la examenul de bacalaureat:
„Comentează, în minimum 50 de cuvinte, ideea desprinsă din textul dat, evidențiind relația dintre aceasta și mijloacele lingvistice de exprimare.” (În comentariul de mai sus s-au folosit peste 100 de cuvinte.)
Cunoștințele de limba română conduc, împreună cu informația culturală și literară, către competențe și finalități complexe, ca în demonstrația de mai sus, ce se pot aplica, prin transdisciplinaritate, la mai toate disciplinele conexe: literatură română și universală, istorie, geografie, teatru, film, filosofie etc.
Astfel de subiecte, folosite și la evaluări curente la clasă, se încadrează pe deplin în triada de competențe-cheie (competențele 1, literație în limba maternă, și 8, sensibilizare și exprimare culturală) recomandate de UE în anul 2018.
PARADOXAL ESTE, distinse Domnule Ministru, că în toate programele și manualele de limba și literatura română pentru clasele IX – XII EXISTĂ, SUNT DEJA PREVĂZUTE ȘI ÎN PREZENT, nu numai cunoștințele și competențele pentru ceea ce se consideră că ar fi doar gramatică.
Toate acestea sunt cuprinse tematic la CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII, LIMBĂ ȘI COMUNICARE, repartizate de regulă săptămânal, după texte literare și nonliterare studiate. Pe lângă gramatică, sunt și cunoștințe și aplicații și de fonetică, vocabular, comunicare, stilistică etc.
De aceea, A SPUNE CĂ GRAMATICA TREBUIE REINTRODUSĂ ÎN LICEU, și numai la clasele a IX-a și a X-a, reprezintă de fapt o REDUCERE a timpului de studiu al fenomenelor de limbă română în liceu.
Iar INADMISIBIL ESTE că la clasele a XI-a și a XII-a, când se finalizează aceste cunoștințe și competențe evaluate și la EXAMENUL DE BACALAUREAT, în trunchiul comun au mai rămas numai 2 ore, fără a fi prevăzută, la rubrica CS (CDS, cum era până acum), nici o oră.
POZIȚIA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE DIN NOILE PLANURI-CADRU RESPECTĂ RECOMANDĂRILE UE, AVÂND LA CLASELE IX-XII NUMAI 3, 3, 2, 2 ORE?
RECOMANDAREA CONSILIULUI PENTRU COMPETENȚELE-CHEIE (2018/C 189/01)
1. COMPETENȚA DE LITERAȚIE:
CUNOȘTINȚE: a identifica, a înțelege, a exprima, a formula și a interpreta concepte, idei, sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și scrisă, folosind materiale video, audio, digitale, la diferite discipline de studiu și în diferite contexte. Implică abilitatea de a comunica și de a relaționa efectiv cu alții, într-un mod adecvat și creativ.
ABILITĂȚI/COMPETENȚE: comunicare orală şi în scris într-o varietate de situaţii, monitorizarea şi adaptarea propriei comunicări la cerinţele situaţiei; sunt incluse şi: a distinge şi a folosi diferite tipuri de surse; a căuta, a colecta şi a procesa informaţia, a folosi resurse, a formula şi a exprima argumente orale şi scrise în mod convingător, adecvat contextului; se referă la gândirea critică și la abilitatea de a evalua și de a opera cu informația
ATITUDINI: deschiderea (dispoziţia) pentru dialog constructiv, aprecierea calităţilor estetice, interesul pentru interacţiunea cu celălalt; implică şi conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi nevoia de a înţelege şi a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social.
Competența de comunicare accentuează elementul estetic prin aceea că include „voința de a promova activ calitățile estetice”.
8. COMPETENȚA DE SENSIBILIZARE ȘI EXPRIMARE CULTURALĂ (în cazul de față prin literatură și domenii conexe):
CUNOȘTINȚE: cunoașterea culturilor locale, naționale, regionale, europene și globale şi a formelor de exprimare, incluzând limbile, moștenirea și tradițiile, produsele culturale; – înțelegerea modului în care aceste forme de exprimare se pot influența reciproc și influențează ideile fiecăruia; – înțelegerea diferitelor moduri de comunicare a ideilor între creator, participant și public, în forme precum texte scrise, tipărite și digitale, teatru, film; – înțelegerea propriei identități în devenire și a patrimoniului cultural, într-o lume a diversității culturale și înțelegerea modului în care artele și alte forme culturale oferă o viziune asupra lumii cât și căi de a modela lumea.
ABILITĂȚI/ COMPETENȚE: abilitatea de a exprima și a interpreta idei metaforice și abstracte, experiențe și emoții, cu empatie, într-o varietate de arte și alte forme culturale; – abilitatea de a identifica și de a crea oportunități de valorificare personală, socială sau comercială, prin intermediul artelor și al altor forme culturale; – capacitatea de a se implica în procese creative, atât la nivel individual, cât și colectiv.
ATITUDINI: atitudine deschisă și respect față de diversitatea exprimării culturale, împreună cu o abordare etică și responsabilă a proprietății intelectuale și culturale; – curiozitate despre lume, deschidere pentru a imagina noi posibilități și dorință de a participa la experiențe culturale.
B. Conţinuturi din domeniul limbă şi comunicare
Se vor avea în vedere aspectele normative şi funcţionale ale studiului limbii:
– norma literară – aspecte evolutive; variante literare libere;
– exprimare corectă şi nuanţată: evitarea anacolutului, a confuziilor paronimice, a pleonasmului şi tautologiei, a cacofoniei; adecvare / inadecvare stilistică;
– punctuaţia şi justificările ei sintactice şi stilistice.
De asemenea, se vor actualiza achiziţiile anterioare ce pot sprijini demersul de înţelegere şi interpretare a
textelor literare studiate:
– denotaţie şi conotaţie; sensurile cuvintelor în context;
– figuri de stil şi procedee de expresivitate;
– ** sintaxă (recapitularea şi sistematizarea achiziţiilor din gimnaziu).
Ca elemente noi de conţinut, pentru CD tip A, se recomandă:
– *deixis, *anaforă;
– *noutăţi în conceperea Gramaticii Academiei.
Se vor actualiza, în contexte noi, următoarele achiziţii din domeniul comunicării orale şi scrise:
– tehnici de documentare pentru realizarea investigaţiilor, a proiectelor având ca obiect studii de caz sau dezbateri;
– eseul structurat şi eseul liber – etape ale redactării;
– argumentare;
– *prezentarea operei autorului preferat, *scrierea unei prefeţe pentru cartea preferată;
– **limbaje de specialitate.
Se vor aborda, ca elemente noi de conţinut, următoarele:
– dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat;
– regulile unui dialog / unei polemici civilizate;
– tipuri de discurs: publicistic, politic.
CÂTEVA PRECIZĂRI PENTRU TEXTUL DE MAI SUS:
1. Acesta este un fragment din Programa de limba și literatura română pentru clasa a XII-a, Conținuturi din domeniul limbă și comunicare, OMEC NR. 5959/22.12. 2006, ANEXA 2.
2. Pentru celelalte clase de liceu, domeniul LIMBĂ – COMUNICARE este prezentat și mai în detaliu, cu elemente de la simplu la complex:
Programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a – OMECI NR. 5099/09.09.2009, II. LIMBĂ ȘI COMUNICARE, p. 9 – 11.
Programa de limba și literatura română pentru clasa a X-a – OMECI NR. 5099/09.09.2009, II. LIMBĂ ȘI COMUNICARE, p. 9 – 11.
Programa de limba și literatura română pentru clasa a XI-a – OMEC NR. 3252/13.02. 2006, B. Conținuturi din domeniul limbă și comunicare, p.8.
3. Toate aceste conținuturi ale programelor de limba și literatura română pentru liceu demonstrează, împreună cu RECOMANDAREA CONSILIULUI EUROPEI PENTRU COMPETENȚELE-CHEIE (2018/C 189/01), importanța și complexitatea predării limbii și literaturii române, pentru eficiența cărora ar trebui nu doar 3, mai rău, inimaginabil, 2 ore în clasele XI – XII (!), ci, ca în alte țări, chiar mai multe, având în vedere că limba și cultura română, prin proiecția lor multidisciplinară, exprimă însăși ființa noastră umană.
Se pare că nu s-a știut, nu s-au cunoscut toate datele, toate conținuturile prezentate mai sus, care dau chiar „noul model”, ce este cerut cu insistență când se fac propuneri. Din comisia de coordonare a proiectelor nu s-a văzut că ar face niciun profesor de specialitate, toate explicațiile și răspunsurile incerte, probabile fiind date numai de doi coordonatori, ambii de aceeași specialitate.
gramatica se învață la Sc primară și gimnaziu. in casa 8 a deja e necesar sa cunoști perfect gramatica limbii materne.
pe de-o parte se vb de educație antreprenorială și financiară în liceu pe de altă că nu știu să pun corect cratima. hotărâți va odată ce vreți de la studiile liceale !!
o decizie bună,in sfarsit
Asa este dar cu doua ore de romana pe săptămână nu prea vad cum se poate face asta.Ei au nevoie de ajutor sa înțeleagă cuvinte din limba română,de dificultate nici măcar medie!