Pentru 2023, costul standard per elev crește cu 7% față de anul acesta, echivalentul creșterii salariilor angajaților din Educație, potrivit unor proiecte de hotărâre de Guvern. O noutate este finanțarea școlilor și grădinițelor autorizate, înființate de universități

4.685 de vizualizări
Foto: © Agencyby | Dreamstime.com
Valoarea costului standard per antepreşcolar/ preşcolar/ elev ce vizează cheltuielile pentru salariile angajaților din Învățământ, în anul 2023, este de 6.834 lei, potrivit unor proiecte de Hotărâre de Guvern puse în consultare publică de Ministerul Educației. Săptămâna trecută, președintele Federației de părinți anunța că noul cost standard per elev este majorat cu 7%, procent ce reprezintă media creșterilor salariale pentru personalul din școli.

În ședința din 13 decembrie, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP), organ consultativ al Ministerului Educației, a determinat noua valoare a costului standard per elev, aceea de 6.834 lei pentru salariile personalului, conform notei de fundamentare.

„La această valoare s-a ajuns prin majorarea cu 7% a coeficientului 1 aferent anului 2022 în valoare de 6.386 lei și reprezintă impactul majorărilor salariale ca urmare a aplicării prevederilor art.I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, se arată în nota de fundamentare a celor două proiecte de hotărâre de Guvern.

Tot în cadrul ședinței de săptămâna trecută, CNFIP a stabilit că valoarea costului standard pentru coeficientul 1 aferent “cheltuielilor cu bunuri şi servicii”, pentru anul 2023, este de 570 lei.

Acesta este cu 17,5% mai mult decât anul trecut, „ținând cont de indicele prețurilor de consum în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021”, potrivit sursei citate.

O noutate se referă la finanțarea școlilor și grădinițelor care sunt înființate de universități. Este vorba atât de unitățile de învățământ deja acreditate, cât și de cele autorizate provizoriu.

Alineatul (1^2) al articolului 1 din Hotărârea nr. 72 din 27 februarie 2013 se modifică și va avea următorul cuprins:

“(1^2) Finanțarea de bază pentru nivelurile de învățământ preuniversitar acreditat/ autorizat provizoriu, înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, inclusiv pentru învățământul terțiar nonuniversitar organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora se asigură, pentru anul 2023, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și se cuprinde în contractul instituțional.”

Amintim că Grădinița Politehnica a fost prima unitate de învățământ din România acreditată direct de fostul ministru al Educației, peste decizia Consiliului ARACIP care a hotărât neacreditarea.

Pe 11 februarie 2022, Edupedu.ro a scris că Școala primară „Junior” a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a luat toate procedurile de autorizare de la capăt ca să devină școală fără personalitate juridică, deși era acreditată din 2009. – detalii aici

Vezi mai jos costurile standard per antepreșcolar/preșcoalar/elev, potrivit proiectului de hotărâre de Guvern:

Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013:

Nota de fundamentarea a proiectului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013:

Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 136 din 2 martie 2016:

Nota de fundamentare a proiectului pentru modificarea Hotărârii nr. 136 din 2 martie 2016:

Ce este costul standard per elev

În februarie 2022, guvernul a aprobat majorarea costurilor standard per antepreşcolar/ preşcolar/ elev pentru anul 2022, valoarea coeficientului 1 pentru cheltuielile salariale ajungând la 6.386 lei, iar cel pentru cheltuielile materiale la 485 lei, după cum a anunțat atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Mai multe detalii aici.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Art. 104 alin. (4) din Legea Educației Naționale 1/2011: „Baza de calcul al fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar. Costul standard per elev/preșcolar/ antepreșcolar se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/ domeniu. Determinarea costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar se face de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, care ia în considerare costul standard per elev/preșcolar/antepreșcolar, numărul de elevi/preșcolari/ antepreșcolari din unitatea de învățământ, precum și factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori.”

Foto: © Agencyby | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
De la 1 ianuarie 2023, noul cost standard per elev este majorat cu 7%, anunță Iulian Cristache, președintele Federației de părinți, după ședința Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Procentul reprezintă media creșterilor salariale pentru personalul din școli
Carul pus înaintea boilor, la Ministerul Educației. După ce a fost aprobat bugetul pe 2023, instituția îi convoacă pe cei care ar fi trebuit să decidă dinainte câți bani erau necesari pentru școli în 2023, prin costul standard per elev / Noile sume vor include și creșterile de salarii pentru profesori
EXCLUSIV Grădinița Politehnica, prima unitate de învățământ din România acreditată direct de ministrul Educației, peste decizia Consiliului ARACIP care a hotărât neacreditarea
Precedentul „Junior”. Școala Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a luat toate procedurile de autorizare de la capăt ca să devină școală fără personalitate juridică, deși era acreditată din 2009

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, câștigă la Înalta Curte / Instanța obligă Ministerul Educației să ia act de renunțarea la titlul de doctor obținut în urma unei teze plagiate parțial / În complet, și judecătoarea Alina Ghica, al cărei consilier personal a fost Bogdan Licu

Prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, a avut câștig de cauză la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă i-a dat dreptate și a obligat Ministerul Educației să ia act…
Vezi articolul