Profesorul Doru Căstăian afirmă că sistemul de educație din România a devenit „autoimun în conservarea practicilor lui falimentare” și susține că noile planuri-cadru pentru liceu vor genera un șoc necesar. Într-o discuție online organizată de comunitatea Merito și Casa Corpului Didactic din Galați, profesorul de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” a subliniat că, în fața problemelor actuale, orice încercare de reformă este justificată: „Stăm atât de prost în momentul acesta, încât trebuie să încercăm orice.”
- Doru Căstăian este profesor MERITO 2018 de Ştiinţe Socio-Umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” şi profesor asociat la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, Universitatea Dunărea de Jos din Galați.
Profesorul consideră că, dincolo de discuțiile despre reformă raționale și argumentate, există și un motiv radical pentru a se trece la acțiune, pe care îl numește „argumentul desperado”.
În opinia sa, orice schimbare este mai bună decât stagnarea: „Stăm atât de prost în momentul ăsta, încât trebuie să încercăm orice, pentru a crea un șoc acestui sistem”, a afirmat el.
Redăm declarațiile profesorului Doru Căstăian:
„Cred că e bine să să încercăm să mutăm responsabilitatea mai în interiorul școlilor și să o ducem mai mult către profesori. Mai mult decât atât, sunt sigur că noi discutăm rațional și așezat sau măcar încercăm. Însă eu am și un argument, eu îi spun argumentul desperado. Argumentul desperado sună așa: stăm atât de prost în momentul ăsta, încât trebuie să încercăm orice, orice pentru a crea un șoc acestui sistem care a devenit autoimun în conservarea practicilor lui falimentare, dincolo de profesorii buni și foarte buni care există în fiecare școală.
De aceea și eu mă tem de foarte multe lucruri și privind fragmentarea, și privind lipsa de perspectivă și cred că, cel puțin în primă fază, aplicarea planurilor-cadru, dacă va fi făcută strict în forma asta, nu va rezolva, ci va agrava problemele existente. Ceea ce sper este ca acest vaccin, în sensul originar, așa cum a fost făcut prima oară pentru variolă, ori să omoare bolnavul, ori să-l însănătoșească, pentru că eu vă spun sincer, așa nu cred că putem continua.
Iarăși, o problemă care a apărut mereu, în toate evaluările care s-au făcut în România, a fost cea legată de echitate în sistemul de învățământ. Or, așa cum cum sunt proiectate acum CDEOȘ-urile (curriculum la decizia elevului din oferta școlii – n.red.) pe tehnic, eu cred că inclusiv problema asta va fi adâncită. De aceea, vă spun sincer, că am sentimente ambivalente vizavi de acest proiect. Pe de o parte, nu cred că au la bază o filosofie sau principii greșite. Pe de altă parte, știind, la fel ca și voi, ce există efectiv în sistem, tare mă tem că, la fel ca o hrană bună administrată unui anorexic, s-ar putea să facă mai mult rău, într-o primă fază. Nu știu de ce s-a ajuns aici, de ce s-a ajuns să avem comisii care evaluează totul ca fiind perfect. De ce am ajuns să avem rapoarte de activitate în care totul e minunat și, de fapt, nu e. Cred că motivul e că nimic din exterior nu sancționează practica slabă, ca să zicem așa”, a spus profesorul.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Un punct sensibil este reducerea numărului de ore din trunchiul comun pentru anumite discipline, care ar putea sau nu să fie alese de elevi din curriculum la decizia elevului din oferta școlii.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său.
2 comments
Fix de yes-men ca nenea ăsta are nevoie învățământul. Stai să nenorocim niște generații în numele schimbării, că vedem noi ce iese.
Noi, amărâții, planificăm fiecare pas, fiecare mișcare, fiecare metodă, ne adaptăm la orice schimbare contra-timp dar în baza unui plan de acțiune… și vine nea-ăsta și zice, hai că e bine să dăm cu barda aiurea, judecăm după aia dacă era bine sau nu.
Piesele stricate le arunci, ce faci cu generații întregi distruse?! Ce-avem acum (dezastru) e făcut cel puțin în parte de Legea 1, ce urmează va fi produs de Legea 198 și planurile puse pe masă de niște habarniști. Vom vedea ce-au făcut în vreo 12 ani – adică trei cicluri liceale. Și până atunci vor veni în continuare valuri tsunami peste ce-a mai rămas cvasi-funcțional în sistem.
Dar între timp ăștia se retrag frumos la pensie și se laudă cu ce grozavi sunt. Dacă nu merge, profesorii sunt de vină că nu pot să se lupte cu ministerul și politicienii. Dacă merge ceva – orice – își asumă imediat meritele.
Oamenii de la UBB ai lui David încep să facă propagandă, doar-doar mai înghite cineva gălușca. În lumea tehnologiei, au ajuns filosofii și psihologii să taie și să spânzure, în baza unor ”speranțe” ipocrite.
“In lumea tehnologiei, au ajuns filosofii și psihologii să taie și să spânzure, în baza unor ”speranțe” ipocrite.” Din pacate…